827 matches
-
așa, ca la munte, să nu intre vitele. A sosit ziua cea mare. Festivitatea a fost deschisă de comandantul străjerilor pe județ, profesorul Chiriță Stan care a dat semnalul ridicării pavilionului național. A urmat serbarea școlară, o piesă de teatru, recitări și coruri pe două voci. Ne bucuram că nu era nici un repetent. După masă a început să curgă lumea cu căruțele, în special populația bulgară și găgăuză. Erau pline curțile oamenilor, curtea școlii, ulițele. Muzica adusă de cumătrul Vulpe s-
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
dintr-o specie dispărută, sau bâzâitul strident al unui avion cu reacție abia inventat, care se dezagregă pe cer la primul zbor de probă. Apoi, încetul cu încetul, ceva a început să se miște și să curgă printre frazele acestei recitări contorsionate. Proza romanului cucerise incertitudinea vocii; devenise fluidă, transparentă, continuă; Uzzi-Tuzii înota în ea ca peștele în apă, însoțindu-se cu gesturi (ținea brațele desfăcute ca niște aripioare), cu mișcarea buzelor (prin care cuvintele ieșeau ca mici bule de aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
să bată la ușă? Era deja aici, ascunsă printre biblioteci? (Venea să se ascundă aici, spusese Irnerio. Vin aici să facă lucruri de nenumit, spusese Uzzi-Tuzii.) Sau e o apariție evocată de vraja degajată de cuvintele profesorului-vrăjitor? Uzzi-Tuzii își continua recitarea, și nu părea să se mire de prezența noii ascultătoare, de parcă ar fi fost acolo dintotdeauna. Nici nu tresare când ea, la o pauză mai lungă îl întreabă: — Și pe urmă? Profesorul închide cartea brusc. — Și pe urmă nimic. Ițindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Executanți exemplari, concentrați doar spre obiectivul imediat, reduși la minimul operațional? Blindați în propria lor izolare, în care nu există devierea, ocolul, amânarea, nici glumele ștrengărești, nici bârfe și controverse, nici ezitările și dilemele? Doar bruschețea comenzii, actul elementar? Dar recitările festive, gustul spectacolului, al mirajului? Dar nevoile imediate, esențiale? Dom’ Octavio ar putea detalia cum l-a modificat sau împlinit conjunctura în care a evoluat. Ar oferi sugestii asupra viitorului care ne așteaptă. Minimum de comunicare, muțenie, cod, imagini, înțelegere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Poezia nu este nici metrică, nici rimă, nici metaforă. Este fluid muzical, fior metafizic, transfigurare cu eliberare în inefabil indiferent de mijloacele stilistice utilizate. Cuvântul "poezie" derivă de la grecescul poiein care însemnează a face, a crea, iar la anticii elini recitarea poeziilor era acompaniată de liră. Prin urmare, poezia trebuie sine qua non să dezvolte virtuțile cântului, ale muzicii. Care sunt aceste virtuți ? Fenomenologia muzicii se desfășoară în trei momente; sunet, stingerea sunetului, nașterea unui sunet nou din energia dezvoltată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
transfigurare cuvântul analog din filozofia sanscrită fiind samădhi. Precum afirmam și în altă parte, poezia nu este nici metrică, nici rimă, nici metaforă. Este fluid muzical și fior metafizic. Este magie, este transmutare în negrăit. Precum știm, la anticii elini recitarea poeziilor, care se bucurau de o neîntrecută știință privind diversitatea metrică, era acompaniată de liră. Prin urmare, poezia trebuie sine qua non să dezvolte virtuțile transfiguratoare ale melosului. Dincolo de aceste criterii încep "culbecii care înoată în mlaștină" de care vorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
mama se umflă în pene ca o rață ce e... — Am dat la teatru, dar n-am intrat din prima, am fost bunicică la prima probă, Luci Popescu, profa de atunci, din comisie, a fost foarte mulțumită, dar, după toate recitările alea, Maestrul a venit afară, în curte, după mine și mi-a zis: vrei să intri cu 10? Eu, scurt, nu, atunci n-ai să intri!!! - și s-a uitat lung la mine, parcă mă cântărea. Ca o proastă, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
putut să iasă bine dacă mă ascultai, trebuia să mă asculți atunci. Altfel, mereu mă ascultai, tu știai că va fi bine dacă te învăț eu, Doamne, cum m-ai ascultat la lecțiile alea!!!, toate insinuările, tot ce dădea valoare recitării, treceai de scenă, în sală toți erau topiți, nici nu clipeau, ascultau fără să răsufle. Da’ când începeai să cânți, Doamne, cum te mai asculta lumea, ăstuia îi puse Sfântu’ mâna în cap!!!, mai zicea câte una din sat, femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Daaa, îîî... O fi fost un naiv... Am fost mai rău, poate, ca Hemingway. — Și n-ai fost mulțumit de tine niciodată???, lasă-l pe ăsta, pe Hemingway, cine o fi el... — Da, când am luat, în adolescență, premiul pentru recitare la Dialog la distanță, recitam din... nalt la stat/ mare la sfat/ și viteaz cum n-a mai stat, adică din Toma Alimoș, că balada asta ar trebui să fie emblema poporului român, nu Miorița. Atunci am mai fost fericit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
noi trebuia să recite o poezie sau două pe care le știam pe dinafară. Ea, cea dinții, trecu la pian și improvizând inspirată declamă Luceafărul lui Eminescu. Efectul se dovedi uluitor. Coleșiu o întrebă dacă a încercat și altădată o recitare cu acompaniamentul pianului. ― Numai cu acompaniament de harfă. Datorită succesului Mihaelei nici unul din noi n-a mai îndrăznit să recite. Ea n-a stăruit și a continuat să susțină singură tot programul, declamând din Musset, Vigny, Gauthier, Verlaine, Samain, Arvers
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
dû le taire Et celle qui l-a fait n'en a jamais su. Mihaela nu rămase la clasicii francezi, trecu la Byron, dar fu silită să renunțe căci i se cerea să traducă versurile în românește, fapt care despuia recitarea de orice farmec. Coleșiu, plutind în admirație, o întrebă: ― Scumpă majoră, cum de-ai învățat pe de rost atâtea versuri? ― Nu știu nici eu... Cred că mi-au plăcut... răspunse ea simplu. ... După recitalul de poezie am trecut în sufragerie
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
dacă m-ați ataca pe mine. Avea grijă ca toată lumea din jur să bea și le împărțea cel mai bun sake din magazie războinicilor din turnuri. Odată cu sake-ul, sosea și următorul mesaj: — Luați-vă rămas bun după pofta inimii. Recitarea de poezii n-ar fi deloc nepotrivită. Din foișoare se auzeau cântece, iar glasurile voioase umpleau sala. Chiar și în fața lui Katsuie, se bătea în tamburine, iar evantaiele argintii ale dansatoarelor trasau, prin aer, linii elegante. — Demult, Seniorul Nobunaga se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
-n pământ, m-am gândit că numai tu poți să mă salvezi. Că doar ești la cultură... — Cu toată plăcerea, tovarășul prim. Dar cum aș putea eu să vă salvez? Ce, ne apucăm să-i facem spectacol, cu dansuri și recitări? — Nu Îi facem nici un spectacol, dragă, masa și darul vor fi la Pietroasele, cu lăutari, fetițe și Pelin de Niculițel. Tu Însă m-ai putea ajuta cu ceva cultural, cu un poet care scrie poezii patriotice, unul tânăr, dacă se
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Pallady și Theodorescu-Sion... Un alt moment semnificativ pentru „sincretismul constructivist” de la Contimporanul l-a constituit „demonstrația de artă nouă” din 28 și 29 mai 1925, de la Teatrul Popular. Programul a cuprins o conferință a lui N.D. Cocea („Artă veche-artă nouă“), recitări din poeme de A. Breton, H. Walden, I. Vinea, I. Barbu, Tr. Tzara, Philippe Soupault (performate de actorii Lily Popovici, G. Ciprian, Felix Florian), spectacole de dans „pur” (dansatori și componiști — Makeeva și Dem. Constant), muzică interpretată la pian de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mult te cert?! Nu poți gândi?! Totu-i incert?! Ce-ai vrea să fii? Șaman arab, să ai harem? Tu ești prea slab pentru tandem! Culege nuci, porumbu-i copt! Pe unde fugi? Căpșune: opt Găleți s-aduci, azi nu mănânci! Recitare Ai vrea să îți rămân o amintire Prin file roase de haine ceasuri, Zidită, în adâncă neclintire, Cum stau furtunile-ntre două masuri. Ai vrea să mă închizi în piramidă, Să mă acopăr cu deșerturi crude Și, din lăcașul meu
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Ca roua în petale de lalele... E de la mine? Nu! ... doar mi s-a părut. Ai vrea să îți rămân o amintire, Ca plicul vechi și o felicitare Ce nu s-a regăsit într-o țintire. Iubirea a rămas o recitare ... Când se face primăvară? Când în talpă mă sărută firul ierbii verde crud, Când stau mugurii pe ramuri tremurând cu trupul nud, Când viorile inundă cu solfegii viorii, Atunci este primăvară ies cocori de sub stihii ? Când cerbii ridică arbori spirală
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
așez la masă, în fața lui. — Așteptarea a meritat, mi-a răspuns el zâmbind. — Luke! Claire! Cuplul meu favorit! a strigat Mimi, mărșăluind către masa noastră. Dați-mi voie să vă spun specialitățile din seara asta. În vreme ce Mimi se lansa în recitarea meniului, Luke a întins brațul peste masă și mi-a prins mâna. Când eram în preajma lui, nu mă puteam abține să nu surâd. Din fericire, fenomenul părea să fie reciproc. Voi doi, a râs Mimi după ce-a terminat. Sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
eu am fost cel care a descoperit totul! — Voi sări peste partea următoare, spuse Liv pe un ton oficial. E ralatarea altor călătorii pe care le-au făcut ei. Camera era de-acum cufundată în întuneric. Vultur asculta absorbit acea recitare monotonă. 1 iulie, ziua Lunii Astăzi Grimus a făcut cea mai mare descoperire a sa și și-a expus planul lui măreț. Trebuie să spun că individul mă farmecă. Deggle este morocănos și închis și bănuiesc că nu este de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
perete. Vultur-în-Zbor își aduse aminte: așa arătase zeița Axona. Atunci. Cu mult timp. înainte. Și amintirea aceea se combină cu istoria dezvăluită a insulei, pierzându-se în acea obscuritate. Femeia nu-i vorbise. El trăia din nou senzația unui ritual: recitarea din caiet, lumânările aprinse, litania rostită. în felul acesta își dusese ea viața, îmbălsămată în formolul amar al vechilor dușmănii și trădări. Preț de o secundă lui Vultur-în-Zbor îi păru rău de ea. Apoi ochii ei îl fixară prin ferestruica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
vălului. — Aaaaah. A fost o răbufnire uriașă, pornită din adâncul plămânilor. — Bineînțeles, spuse ea. Bineînțeles. Te-ai întors. Spectrul lui Grimus e aici, ca să refacă legătura lui Grimus. Bineînțeles. Așa stau lucrurile. Vultur-în-Zbor își dădu seama că femeia se transformase. Recitarea și întregul ritual o schimbaseră. Acum vorbea rar și detașat ca și cum ar fi fost într-un fel de transă. Trecutul o luase în stăpânire. Iar el, Vultur-în-Zbor, devenise o parte a acelui trecut. — Vino, îi zise ea, dându-se înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
dorește, a făcut un pas îndărăt: — Retribuția mi-o aștept doar de la Cel-de-Sus. Adăugă totuși că fiecare părinte de elev dădea ce putea la școală în momentul sărbătorilor, aducând un dar mai serios la sfârșitul ultimului an, cu prilejul Marii Recitări. Făgăduindu-mi să țin minte cât mai curând cele o sută paisprezece surate, am început să urmez cu asiduitate, cinci zile pe săptămână, cursurile șeicului. În clasa mea erau nu mai puțin de optzeci de băieți, de la șapte la paisprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
care-l simțisem pentru Mariam. O premoniție a asaltului leilor asupra colibei noastre? Pe moment, așa am crezut. E adevărat că la doisprezece ani, încă mai credeam că, dintre fiare și oameni, cele dintâi erau cele mai dăunătoare. ANUL MARII RECITĂRI 907 de la hegira (17 iulie 1501 6 iulie 1502) Logodnicul lui Mariam avea de patru ori vârsta ei, de două ori talia ei, o avere dobândită pe căi necinstite și zâmbetul celor care au învățat de timpuriu că viața e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ce mă privește, două motive serioase să mă bat. Cel dintâi era subtila chemare în ajutor pe care mi-o lansase Mariam în drum spre Meknès, a cărei îngrijorare discretă abia acum o măsuram. Cel de-al doilea era Marea Recitare, care insuflase adolescenței mele mândria de a cunoaște preceptele Credinței și voința de a nu lăsa ca ele să fie călcate în picioare. Pentru a înțelege ce este Marea Recitare în viața unui credincios, trebuie să fi trăit la Fès
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
abia acum o măsuram. Cel de-al doilea era Marea Recitare, care insuflase adolescenței mele mândria de a cunoaște preceptele Credinței și voința de a nu lăsa ca ele să fie călcate în picioare. Pentru a înțelege ce este Marea Recitare în viața unui credincios, trebuie să fi trăit la Fès, oraș al învățăturii care pare clădit în jurul școlilor, numite medersa, așa cum unele sate sunt construite în jurul unei fântâni sau în jurul mormântului unui sfânt. Când, la capătul câtorva ani buni de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
sunt construite în jurul unei fântâni sau în jurul mormântului unui sfânt. Când, la capătul câtorva ani buni de memorizare răbdătoare, sfârșești prin a cunoaște pe de rost fiecare surata, fiecare verset din Coran, cânt învățătorul școlii te declară apt pentru Marea Recitare, treci dintr-odată de la copilărie la viața de bărbat, de la anonimat la notorietate. Pentru unii, acesta e momentul în care încep să muncească, pentru alții, momentul când au acces la colegiu, locul științei și al autorității. Ceremonia organizată cu acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]