3,419 matches
-
un grad de autonomie, care permite stimularea inițiativei în sensul redefinirii misiunii în raport cu dezvoltarea socială în funcție de o viziune proprie. Declarația de viziune descrie o orientare valorică a perspectivei de viitor și un cadru de referință pentru conceperea acțiunilor strategice. O reconsiderare de misiune/viziune presupune o analiză internă a gradului în care organizația funcționează în raport cu rațiunea de a fi inițială și contextul contemporan. Spre exemplu, Banca Mondială a trecut printr-un astfel de proces la mijlocul anilor ’90, pe considerentul că oferirea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
consecință, la nivelul direcțiilor județene ale ministerului au fost preluate obiective care nu țineau seama de prioritățile locale sau de dimensiunea problemei abordate. Spre exemplu, protecția împotriva violenței în familie promovată insistent de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei a determinat reconsiderări semnificative în percepția responsabililor de la nivel de județ cu privire la cele mai importante probleme sociale sau grupuri-țintă pentru care sunt necesare măsuri de protecție. În 2004, victimele violenței în familie au fost menționate ca principale categorii în dificultate în cazul a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
PSD, trecând neobservată lipsa unui program pozitiv. El a oferit mai degrabă o atitudine: promisiunea luptei împotriva corupției, a unei schimbări nedefinite și, în special, prezentarea unui comportament dinamic și hotărât. Nu programul și nici obiectivele propuse - lupta împotriva corupției reconsiderarea sistemului de pensii sau plafonarea impozitelor - au fost cauza schimbării atitudinilor electorale, ci promisiunea unor acțiuni de schimbare, deși echipa care urma să vină nu prezenta o imagine pozitivă, ba chiar avea un trecut înnegurat. Ulterior, incapacitatea de a face
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Development Report, 2001) sau Comisia Europeană (Summary Innovation Index, calculat anual, include în formula de calcul elemente precum accesul Internetul sau mărimea cheltuielilor în sectorul ICT raportate la PIB) Viteza schimbării tehnologice din ultima jumătate de secol a condus la reconsiderarea perspectivei dată de capitalul uman, ca factor al dezvoltării. Viziunea Școlii de Chicago, cea care a generat în anii ’50-’60 dezbaterea despre rolul capitalului uman în creșterea economică, era mai degrabă una statică, specifică modernității: învățarea se oprea la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ulterioare fiind date mai degrabă de experiență sau abilități înnăscute. Treptat însă, atenția s-a focalizat puternic asupra învățării de-a lungul întregii vieții. Tehnologiile se schimbă astăzi rapid. Pentru majoritatea ocupațiilor, de exemplu, ultimii 10-15 ani au însemnat o reconsiderare substanțială a modului de abordare, prin introducerea computerului ca instrument obligatoriu de lucru. În acest context, absența deprinderilor de a utiliza tehnologia informatică poate constitui un handicap serios pentru integrarea pe piața muncii, pentru accesarea granturilor destinate dezvoltării comunitare, pentru
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care este elaborată și aplicată. Astfel că pozițiile statelor în sistemul internațional se modifică, balanțele de putere se modifică și ele, ceea ce necesită implicit o adecvare a politicii externe, în vederea interesului fundamental, la noile condiții în care se regăsesc. Iar reconsiderarea politicii externe a statului trebuie făcută având în vedere legile obiective ale politicii provenite din natura umană și nu principiile morale abstracte (așa cum sugerează idealismul). Principiile morale universale nu pot fi aplicate acțiunilor statelor naționale în forma lor abstractă, ci
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
neorealismul waltzian a constituit o bază de elaborare a unor demersuri mai puțin parcimonioase, dar poate mai relevante din perspectiva politicii externe. Lucain-Dumitru Dîrdală NEOLIBERALISMUL Programul de cercetare neoliberal s-a conturat, începând cu anii ’80, pe fondul nevoii de reconsiderare și reconfigurare a teoretizărilor liberale și instituționaliste, a căror influență intrase într-un aparent declin. Evoluțiile din politica internațională, în primul rând deteriorarea raporturilor între superputeri în primii ani ai administrației Reagan - se vorbea despre un nou „război rece”, izbucnit
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
internaționale, ci teoretizarea contestatară a structurilor hegemonice de cunoaștere și de putere existente, completată prin reflecția asupra surselor de transformare a sistemului prin identificarea și cultivarea forțelor sociale cu interese contra-hegemonice. Feminismul teoriei critice, aidoma teoriei critice, aduce în plus reconsiderarea rolului și valorii urmăririi evoluțiilor istorice care au modelat actualul sistem internațional, instituțiile și practicile care îl constituie, precum și conceptele care îl descriu. Problemele de pe agenda de teoretizare și cercetare a feminismului teoriei critice se referă la dinamica pieței la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
observa o erodare accentuată a concepției tradiționale despre statul-națiune în ultimele două decenii. După cum s-a arătat în capitolul precedent, paradigma clasică avea în centrul discuției sale statul, iar instrumentul militar era cel privilegiat. Mai ales după sfârșitul „războiului rece”, reconsiderarea rolului statului a antrenat o repunere în discuție a problemei securității, ridicându-se întrebarea „Cine/ce este, de fapt, amenințat?”. Capitolul de față va prezenta un mod diferit de a gândi securitatea, prin identificarea mai multor răspunsuri la întrebările de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
state puternice. Spre deosebire de criteriul prin care actorii erau clasificați în puteri slabe sau de forță în funcție de capacitatea militară și economică, împărțirea în state slabe sau puternice se referă la coeziunea socio-politică a acestora (Buzan, 2000, p. 106). Buzan propune o reconsiderare a universului discursului chiar pentru ideea de securitate națională: Acolo unde aproape că nu există o idee de stat, iar instituțiile guvernamentale constituie ele însele principala amenințare la adresa multor indivizi, securitatea națională aproape că încetează să mai aibă un conținut
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Securitate, mai ales prin prisma acceptării unui mai mare număr de membri permanenți. Măsura ar viza adaptarea acestui organism la distribuția prezentă a puterii în lume, principiul (încă) în vigoare fiind văzut de mulți pretendenți ca depășit și necesitând o reconsiderare în funcție de datele actuale. Concluzii Ca observație istorică, se poate nota faptul că principiile securității colective au putut fi transpuse în practică în momentele în care Marile Puteri erau mulțumite de statu-quo, instituția eșuând atunci când un stat puternic devine revizionist. Funcționarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cont de faptul că membrii săi au avut parte de condiții similare de evoluție. Țările respective au fost angrenate, chiar dacă în moduri diferite, într-un sistem de securitate global condus de Statele Unite. Factorul nuclear a avut o importanță majoră în reconsiderarea rolului războiului din cel puțin două considerente. Mai întâi, prin faptul orice stat din sistem se putea considera amenințat de o degradare a relațiilor dintre cele două superputeri, ceea ce-l determina să caute o „umbrelă” protectoare. În al doilea rând
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
convenite; argumentarea unui sistem de guvernare comun al statelor-națiuni și instituțiilor internaționale. Sunt propuse mai multe modele, de la cele care neagă globalizarea la cele care o desăvârșesc ca o pax americana. Ultima criză financiară (2008-2010) a pus în evidență nevoia reconsiderării rolului statului care a intervenit activ și energic în fluxurile financiare globale, perturbate puternic de sistemul financiar american. Mâna invizibilă a lui Adam Smith nu s-a dovedit suficient de puternică pe timpul crizei și a fost înlocuită cu „mâna statului
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
prioritare ale SUA, care privesc gestiunea procesului de globalizare economică, fac parte următoarele: restabilirea sănătății financiare pe termen lung prin cereri către China de reevaluare a monedei naționale și prin majorarea volumului exportului pe piețele din China a produselor americane; reconsiderarea intervențiilor militare în afara granițelor sau a susținerii unor protectorate tip Taiwan; menținerea unor atuuri existente în domeniile educației superioare, inovației, managementului (spiritului întreprinzător), nivelul tehnologiilor, calitatea armamentului; protejarea, prin toate mijloacele, a zonelor din care SUA își procură resurse, petrol
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
a populației rurale. Este schema nesustenabilă a evoluției societății actuale, orașele nu pot fi suportul dezvoltării durabile, mediul rural s-a dovedit durabil de-a lungul istoriei, viețuirea și supraviețuirea omului având loc în echilibru cu natura.<footnote Ibidem. footnote> Reconsiderarea mediului rural, a economiei gospodăriilor de mici dimensiuni unde locuitorii trăiesc la nivel de subzistență, în sensul consolidării activității economice, susținută de progresele contemporane în știință, tehnică, experiență agricolă, de criza alimentelor la nivel mondial (scumpirea continuă a acestora), ar
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
până la conturarea unor direcții clare de evoluție a societății, provizoriu, să poată fi luat în considerare și conceptul de supraviețuire, propriu de altfel ecosistemelor naturale,<footnote Bran, F., Manea, G., Rădulescu, C.V., Ioan, I., op. cit. footnote> care, în ceea ce privește hrana, prevede: reconsiderarea mode lelor tradiționale de hrană; consolidarea regimului de subzistență a populației și depășirea acestui nivel în viitor, el reprezentând în prezent, un prag al sărăciei; sprijinirea de stat a micii gospodării rurale pentru amplificarea activităților economice (inclusiv nonagricole) și stabilizarea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de acțiune. Rămân în afara logicii economice aspecte importante precum: valorificarea potențialului agriculturii și evitarea dependenței de importul de alimente, sprijinirea IMM-urilor care sunt generatoare de locuri de muncă, crearea mediului atractiv pentru ISD în producția de bunuri și servicii, reconsiderarea sectorului energie prin investiții în surse de generare a energiei și fluxuri și reguli de comercializare legale, raționale, stoparea externalizării resurselor naturale, minerale și valorificarea acestora în interes național, aducătoare de profit. Lipsesc idei, soluții sau interes pentru: reindustrializarea țării
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
a putea asigura existența emigranților care este posibil să se întoarcă în țară, deoarece țările-gazdă au dificultăți economice. Programul „Un milion locuri de muncă” ar putea fi un plan B care ar integra reindustrializarea țării, proliferarea masivă a IMM-urilor, reconsiderarea agriculturii, realizarea de activități nonagricole în mediul rural și stabilizarea populației, consolidarea micii proprietăți agricole din zonele de deal și câmpie,<footnote Brundtland, G.H., op. cit. footnote> stoparea înstrăinării terenului agricol (s-au vândut până acum circa 800.000 de hectare
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
din terenurile arabile rămase cronic nelucrate. Propunerea ar trebui completată cu teren în vatra satelor pentru construirea de locuințe, împrumut în condiții avantajoase pentru demararea gospodăriei (afacerii) etc. Asociația Comunelor din România și Asociația pentru Progresul Satului Românesc au propus reconsiderarea economiei rurale din zonele de deal și munte (șase milioane de locuitori) pentru consolidarea acestei economii de subzistență și crearea condițiilor ca această economie, în perspectivă, să evolueze către prosperitate, valorificând nu numai terenul agricol, dar și activitățile nonagricole care
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
limitarea explicațiilor privind problemele organizațiilor la consecințele psihologice ale relațiilor interpersonale defectuoase, nimeni nu poate ignora conceptele avansate de școala relațiilor umane. Nu poate fi minimalizat nici impactul pe care l-a avut școala relațiilor umane la nivel practic - prin reconsiderarea metodelor de organizare a muncii sau de conducere - cât și la nivel teoretic - prin orientarea și stimularea cercetărilor privind motivația și satisfacția în muncă. Astfel apreciem întru-totul îndreptățită afirmația lui J. Ardoino, atunci când consideră că Douglas McGregor face incontestabil onoare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
numai) este de 93% pentru cei cuprinși în intervalul de vârstă 15-24 de ani și doar de 49% pentru angajații între 55-64 de ani (ABS, 1992). Evoluția demografică prefigurează o îmbătrânire a populației, ceea ce va trebui să conducă la o reconsiderare a politicilor educaționale și vocaționale. O strategie holistă a resurselor umane în ceea ce privește aspectele legate de vârsta și dezvoltarea personalului, care să preîntâmpine și chiar să depășească diversele forme de discriminare la locul de muncă, ar trebui să includă atât măsuri
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
multor ipoteze teoretice inițiale ale investigației. În ambele situații, Înainte de a continua, ar trebui să vă „reconcepeți” cercetarea. Acest lucru poate presupune selectarea altor cazuri sau operarea de schimbări În protocolul studiului (adică al colectării datelor). În lipsa unei astfel de reconsiderări, riscați să fiți acuzați de distorsionarea sau ignorarea descoperirii doar pentru a vă conforma designului inițial, ceea ce duce la o altă Învinuire, și anume că ați fost selectivi În raportarea datelor din cauza ideilor dumneavoastră preconcepute (reflectate În ipotezele teoretice inițiale
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
reunite sub titlul Critica și modelul (1986) implică numeroase distanțări, luări de atitudine față de opiniile critice inerțial încetățenite și față de perspectivele anchilozante. Punctele de rezistență sunt eseul titular și cel intitulat Momentul actual al criticii. Acesta din urmă tratează problema reconsiderării statutului criticii, în timp ce primul - care pornește de la Arca lui Noe, eseul lui Nicolae Manolescu - reprezintă o încercare de (re)definire a romanescului. În acest scop, M.C. scotocește cu răbdare prin bibliografia problemei, constatând fie relativismul definițiilor, fie tendința generalizărilor forțate
MARIN CURTICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
și monografia E. Lovinescu. Critic și istoric literar (1998), care plasează opera cercetată sub semnul unei reevaluări lucide, având în vedere alt orizont de așteptare. Mai mult chiar, demersul se dovedește cu atât mai incitant, cu cât trimite la o reconsiderare a prezentului nostru cultural prin prisma teoriilor lovinesciene. E o mișcare dublu direcționată, care pune față în față experiența literară acumulată de scriitorii din două perioade, înlesnind o percepție corectă nu numai a sistemului teoretic lovinescian, dar și a modului
MARIN CURTICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
Limba română”(Chișinău), 1992, 2-3; Adrian Păunescu, Marele român Matcovschi, „Totuși iubirea”, 1993, 13-20 octombrie; Ion Ciocanu, Poetul între imne și blesteme, LA, 1993, 52; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 205-206; Eliza Botezatu, [Dumitru Matcovschi], în Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări, Chișinău, 1998, 456-470. M.C.
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]