1,005 matches
-
fusese întotdeauna solid, iar acum devenise corpolent. Avea un cap extrem de mare, turtit în creștet, o frunte joasă și un păr foarte scurt, creț, sur pe vremuri și acum cărunt, fără nici un semn de chelie. Ochii mari, cu o tăietură rectangulară și o privire stranie și cruntă, erau de un căprui spălăcit, dar străluceau luminoși. Fața era lată, cu pomeți înalți și, când aflai de originea lui rusă, îți dădeai seama că era de tip slav. Avea un nas mare, puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de asemenea verticală, pe postament tubular de alamă, oferea o retrospectivă interesantă, în amănunt, a unuia și aceluiași exponat. În colțul opus, pe un fel de scrin lătăreț inestetic, lucea discret un monitor LCD, cu ecranul împărțit în patru secțiuni rectangulare, monitor ce era conectat, probabil, la rețeaua internă de mini-camere video de supraveghere, din muzeu. Chiar așa, nici nu este nevoie de mai mult de o persoană, care să țină lucrurile sub control, de-aici, cugetă Avocatul. Glasul masculin, bine
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și nepăsătoare că putea fi auzită de vânzătoare, identice cu gablonțurile pe care ea le vedea În fiecare zi la ieșirea din metrou. În cele din urmă, se lăsase convins de Emma să cumpere un TAG Heuer, model Carrera, varianta rectangulară, negru cu brățară de piele perforată. Poate că Emma rămăsese orbită de faptul că vânzătoarea spusese că stelele de cinema ca Steve McQueen și Paul Newman purtaseră aceste ceasuri ale casei elvețiene. Probabil Însă că lui Dario nu avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
laborator ale acestui senzor s-au efectuat cu o mașină de testări care simulează diferite greutăți și viteze ale vehiculelor. Analiza curbelor obținute în urma testărilor a evidențiat faptul că atât semnalul de intrare, cât și cel de ieșire, au formă rectangulară, fapt foarte important pentru corelarea semnalelor de ieșire cu greutatea vehiculelor. Măsurarea tensiunii semnalelor de ieșire indică faptul că, în domeniul de frecvențe 0.25-10 Hz, răspunsul senzorului este relativ independent de frecvență. Pentru testarea în șosea s-a conceput
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
de un decor geometric complex, în cadrul căruia, chiar dacă fiecare statuetă posedă un decor propriu, se disting câteva trăsături comune. Motivele ce apar pe statuetele de la Mezirich sunt foarte asemănătoare cu cele de la Mezin, însă, la primele, există întotdeauna un motiv rectangular în partea superioară și un dreptunghi mai spre bază. Ca element nou, apare zig-zag-ul multiplu, dar îl regăsim doar pe un obiect considerat, mai degrabă „spatulă” decât statuetă. Acest motiv a fost interpretat de Al. Marshack (1979) drept imaginea simbolică
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
presupune că aveau loc activități cu caracter ritualic (P. Plumet 2006) Foarte interesante sunt observațiile din situl de la Malta, chiar dacă par interpretabile. Aici au fost identificate, pe de o parte, corturi ușoare, rotunde, probabil adăposturi de vară, și mari locuințe rectangulare, parțial îngropate în sol, a căror lungime ajungea la 10 m. Într-una din acestea, pare să fie evidentă o diviziune a spațiului după sexe: pe de o parte spațiul masculin, cuprinzând arme de vânătoare (cuțite, bifaciale, pumnale din os
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Hoteluri și sanatorii sunt reprezentative în acest sens. O primă descriere a omului blecherian care trăiește într-un univers ,,orizontal", Berck, singurul spațiu de altfel unde anormalitatea devine normalitate, o avem în aceste pagini: Închipuiți-vă un fel de landou rectangular cu coviltir la spate, un fel de ladă, un fel de barcă pe roate în care zace un om culcat, înfășurat în cuverturi, care mână calul. Ați crede poate că e vorba de cineva care șade foarte înclinat într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
adâncită, cuprinse între 0,40 m și 1,20 m adâncime, au o singură cameră și forme diferite, cum ar fi pătrată (L1, L2, L4, L11-Dodești), dreptunghiulară (L3, L7, L17, L18-Dodești), patrulateră (B4, B5-Gura Idrici; L10, L12, L19-Dodești), trapezoidală (L5-Dodești), rectangulară (L6, L8, L15-Dodești; B1-B4 de la Tanacu; B1-Oncești; L1-Negrești), cu colțurile ușor rotunjite, iar laturile drepte ori neregulate (pl. XX-XXII). Podeaua era simplă, de regulă bătătorită, nefiind lutuită sau cu alte urme de amenajări speciale. Pereții și acoperișul erau susținute de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în circuitul comunitar. Din cele 19 case descoperite la Dodești, două aveau o destinație specială, de locuință-atelier (L4, L15). Acest rol a fost indicat de forma lor, tipul de vatră-cuptor, obiectele de inventar ș.a. De forme diferite, pătrată (L4) și rectangulară (L15), cele două case aveau laturile drepte și colțurile rotunjite. L4 are dimensiunile mai mici (3 m lungime x 2,75 m lățime) decât L15 (4,10 m lungime x 4,50 m lățime) și adâncimea gropii de doar 0
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de doar 0,40 m, comparativ cu 0,75 m. Asemănarea izbitoare dintre cele două constă în prezența unei structuri din bârne de lemn, prinsă în stâlpi dubli (potrivit găurilor de pari și a resturilor de bârne carbonizate), în interiorul gropii rectangulare a L15 sub forma unei camere pătrate (situată pe centru), al cărei acoperiș a fost în două ape. Dacă groapa L15 avea lungimea de 4,10 m, atelierul propriu-zis ocupa doar 3-3,20 m, fapt ce demonstrează că structura lemnoasă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Epureni - Vaslui, Alba Iulia - Alba (pl. XXIV/3, 4). Tot sub forma unei mărci de olar s-a descoperit la Oncești - Bacău, pe un fund de vas, un decor de linii adâncite înainte de ardere, ce formează un sistem de figuri rectangulare (pl. XXIV/1), apropiat celui de pe recipientul de la Alba Iulia - Alba. Multe vase păstrează pe fund urma de fixare pe discul roții olarului (pl. XXIV/2). vas-borcan cu corpul rotund, umărul puțin conturat, buza răsfrântă și fațetată sau rotunjită, iar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secolelor VIII-IX, mai multor vetre de foc simple, placate sau nu cu lespezi de gresie locală, decât a cuptoarelor cu boltă. 1.3. Sistemul de construcție. Instalații pentru foc Din punct de vedere al formei (pl. XLV-XLVI) locuințele au aspect rectangular (B1 de la Valea Seacă-Bârlad, B1-B3 găsite la Simila-Zorleni, B1-B8, descoperite la Bârlad-Prodana), pătrat (L1-L4, L6 - Dodești) ori patrulater (B5-Dodești, majoritatea locuințelor neafectate de lucrările agricole de la Gara-Banca), cu laturile drepte și colțurile rotunjite, de mărimi normale, ce variază între 2
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
2. Fragmente de vetre portative, găsite în afara locuințelor, s-au identificat la Spinoasa-L5 (Iași) și Lozna-Dorohoi (Botoșani). Tot cuptoare s-au descoperit și în situl de la Dănești - Vaslui, însă cu destinații diferite. În număr de trei, acestea aveau o formă rectangulară, cu colțurile rotunjite, iar fundul și pereții lutuiți. Unul dintre ele avea dimensiuni foarte mari (1,60m x 1,60m) servind probabil ca o „bucătărie de vară”, pentru membrii comunității respective. Celelalte două par să fi servit, potrivit autorilor, la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la mână (M80) sau la roată (M79, M81), la adâncime mică (0,20-0,35 m) și lipsite de inventar, cu excepția M81 (fragmente de la fusaiole și de la două brățări din sticlă). Majoritate mormintelor de înhumație erau depuse în gropi de formă rectangulară, fiind orientate de regulă V (capul) - E (picioarele), uneori cu mici deviații, la adâncimi ce variau între 0,60-1,10m. Defuncții erau fie întinși pe spate, cu brațele pe lângă corp sau cu mâinile pe piept ori abdomen, fie chirciți pe-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
teritoriul Hanscăi, a indicat autorilor o datare prelungită a cimitirului, pentru secolele XI-XIII sau și mai târzie, în veacurile XII-XIV. Ultimul din cele trei puncte de la Hansca, la Cordon, s-au dezvelit doar patru morminte de înhumație, situate în gropi rectangulare, adânci de 0,60-0,80m. Defuncții erau orientați V-E și întinși pe spate, cu brațele pe lângă corp ori pe piept. Cu excepția M4, care conținea câțiva butoni din bronz, provenind de la veșminte, restul erau lipsite de inventar. Puținele fragmente ceramice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cercetările sistematice, întreprinse la Bârlad-Prodana, s-au desprins câteva informații utile legate de practicile funerare ale populației autohtone. Defuncții din cimitirul menționat erau orientați V-E (cu ușoare deviații) și la adâncimi variate (între 0,60-0,90 m), în gropi rectangulare. Ritul practicat era înhumația, iar ritualul a respectat aceleași rigori, morții de la Prodana fiind așezați pe spate, cu brațele pe lângă corp, pe piept ori pe abdomen, ca în majoritatea mormintelor creștine. Necropola era mai întinsă, dar, din diverse cauze, celelalte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
necropolei, și prezența unei anumite stratificări sociale: Vinețești-Cordeni (jud. Vaslui), Hansca-Căprăria și Hansca-Limbari (Basarabia). Forma gropilor: uneori, când mormintele au fost descoperite întâmplător nu a fost surprinsă forma gropii, însă în cazul săpăturilor sistematice s-a precizat, fiind de obicei rectangulară (cimitirele de la Bârlad-Prodana, Vaslui; Brănești, Hansca-Căprăria și Cordon - Basarabia), dar existau și gropi pătrate, dreptunghiulare, circulare sau ovale (Hansca-Căprăria). Pentru mormintele izolate creștine sau păgâne acest amănunt nu a fost amintit, exceptând descoperirea de la Matca - Galați, unde groapa era rectangulară
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
rectangulară (cimitirele de la Bârlad-Prodana, Vaslui; Brănești, Hansca-Căprăria și Cordon - Basarabia), dar existau și gropi pătrate, dreptunghiulare, circulare sau ovale (Hansca-Căprăria). Pentru mormintele izolate creștine sau păgâne acest amănunt nu a fost amintit, exceptând descoperirea de la Matca - Galați, unde groapa era rectangulară. Adâncimea gropilor: diferă în funcție de amplasarea siturilor și implicit de forma de relief. Spre exemplu, în zona pantelor și în preajma cursurilor de apă, adâncimile sunt mici, de până la 1-1,10 m (Bârlad-Prodana, 0,60-0,90m, iar la Brănești-Basarabia, 0,60-1,10
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
apei Bârladului, la doar 300-400m de cetatea medievală de pământ, s-au descoperit fragmente de vase borcan din veacurile IX-XI. Drept urmare, în anii 1960-1961 și 1970-1975 s-au întreprins cercetări sistematice, care au dezvăluit prezența unui număr de opt locuințe rectangulare, dotate cu vetre din piatră. De remarcat este o „vatră portativă” circulară, prevăzută în mijloc cu un horn, unică în privința formei. Inventarul locuințelor cuprindea printre altele cute, străpungătoare din os, fusaiole din lut, cuțitașe din fier, ceramică, modelată la mână
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1997c, p. 79. 47. Dodești (comuna Dodești), județul Vaslui a) Călugăreasca: pe malul drept al Pârâului Șipote, în vatra satului, s-au efectuat săpături sistematice în anii 1967-1974, care au dezvăluit prezența unei așezări cu 14 locuințe adâncite, de formă rectangulară și având în interior vetre construite din piatră. Printre complexele de locuire se numără și o locuință de suprafață (L15), folosită ca atelier, întrucât dispunea de un cuptor special amenajat pentru prelucrarea fierului. De asemenea, nu lipsesc cuptoarele de copt
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
49-106; Teodor 1997c, p. 80-81. b) Șipot: în vatra satului, în apropierea grădinii lui V. Năstase, pe teritoriul delimitat de numeroase izvoare s-au desfășurat cercetări amănunțite ce au scos la iveală un număr de 16 locuințe adâncite, de formă rectangulară și prevăzute cu vetre din piatră. De remarcat este succesiunea stratigrafică a trei locuințe suprapuse, din secolele VI-VII, VIII-IX și X-XI. Pentru perioada VI-VII s-au identificat 6 locuințe, dotate cu vetre și având ca inventar fragmente ceramice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
terase ale râului, în locul denumit Șapte case s-au găsit, cu prilejul lucrărilor de regularizare a apei (1981), câteva complexe de locuire. Cercetările ulterioare au condus la dezvelirea unui număr de 23 de locuințe de suprafață și adâncite, de formă rectangulară, prevăzute cu vetre ori cuptoare din piatră. Inventarul așezării este variat, cuprinzând ceramică (întreagă și fragmentară) modelată la mână și la roată, ultima decorată cu benzi de linii orizontale și vălurite, obiecte din os (străpungătoare), piatră (cute), unelte din fier
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu ocazia unor periegheze, efectuate pe terasa inferioară de pe versantul drept al Pârâului Berheci, din marginea estică a satului, s-au descoperit fragmente de vase medievale. Ulterior, s-a întreprins un sondaj arheologic (1967) care a confirmat prezența unei locuințe rectangulare, prevăzută cu o vatră din pietre. Inventarul locuinței conținea un vas întreg și numeroase fragmente de recipiente făcute la roată, ornamentate cu linii vălurite și orizontale. De asemenea, s-au găsit fragmente de vase-borcan și tipsii modelate cu mâna. Ceramica
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1997c, p. 162. 127. Valea Seacă (oraș Bârlad), județul Vaslui a) Barajul de apă: în marginea vestică a orașului Bârlad, în satul menționat, cu prilejul cercetării unei așezări de tip Sântana de Mureș s-a descoperit o locuință de formă rectangulară, de 2m lungime x 2,8m lățime, prevăzută cu o vatră circulară plasată pe o laviță cruțată din marginea nordică. Materialul ceramic a permis datarea locuinței în veacurile IX-X. Cercetare V. Palade, 1961. Materialul inedit se află în colecția Muzeului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
al Bârladului) un mormânt de înhumație (notat M2). Acesta a suprapus un mormânt al culturii Basarabi (notat M1) și avea în preajmă un altul din epoca bronzului (notat M3). Situat într-o movilă, la 0,80m adâncime, M2 avea groapa rectangulară și conținea un războinic alogen, așezat decubit dorsal, orientat SV-NE. La capul defunctului era depus ca ofrandă, pe un pat de pământ cruțat, craniul unui cal ce păstra între dinți o zăbală. În inventarul funerar s-au găsit obiecte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]