820 matches
-
În mișcarea de rotație - dacă este vorba de corp - toate punctele sale descriu o circumferință pe axa de rotație: spre exemplu, în saltul înainte și înapoi, mișcarea de rotație se face în jurul unui ax orizontal. Forma traiectoriei mișcării Distingem mișcări rectilinii și curbiliniii. Mișcarea rectilinie este cea realizată în linie dreaptă. Mișcarea curbilinie este întâlnită când direcția mișcării se modifică neîntrerupt, traiectoria punctului material fiind reprezentată printr-o linie curbă. Corpul omenesc poate efectua mișcări rectilinii și curbilinii, mișcări care corespund
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
dacă este vorba de corp - toate punctele sale descriu o circumferință pe axa de rotație: spre exemplu, în saltul înainte și înapoi, mișcarea de rotație se face în jurul unui ax orizontal. Forma traiectoriei mișcării Distingem mișcări rectilinii și curbiliniii. Mișcarea rectilinie este cea realizată în linie dreaptă. Mișcarea curbilinie este întâlnită când direcția mișcării se modifică neîntrerupt, traiectoria punctului material fiind reprezentată printr-o linie curbă. Corpul omenesc poate efectua mișcări rectilinii și curbilinii, mișcări care corespund direcțiilor respective. Amplitudinea (lungimea
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Forma traiectoriei mișcării Distingem mișcări rectilinii și curbiliniii. Mișcarea rectilinie este cea realizată în linie dreaptă. Mișcarea curbilinie este întâlnită când direcția mișcării se modifică neîntrerupt, traiectoria punctului material fiind reprezentată printr-o linie curbă. Corpul omenesc poate efectua mișcări rectilinii și curbilinii, mișcări care corespund direcțiilor respective. Amplitudinea (lungimea) traiectoriei Mărimea traiectoriei este dată de distanța pe care punctul material o parcurge de la începutul drumului până la sfârșitul lui. Termenul de amplitudine se dă pentru mișcarea segmentelor, iar pentru mișcarea întregului
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
poate intuiția să ne înșele atât de mult? Asta se întâmplă deoarece atunci când căutăm să ne imaginăm o curbă, nu putem să ne-o reprezentăm fără grosime; la fel, când ne reprezentăm o dreaptă, o vedem sub forma unei benzi rectilinii de o oarecare lățime. Știm bine că aceste linii nu au grosime; ne forțăm să ni le imaginăm din ce în ce mai subțiri și să ne apropiem astfel de limită; într-o oarecare măsură reușim, dar nu vom atinge niciodată această limită. Și
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
să ni le imaginăm din ce în ce mai subțiri și să ne apropiem astfel de limită; într-o oarecare măsură reușim, dar nu vom atinge niciodată această limită. Și atunci este clar că putem întotdeauna să ne reprezentăm aceste două panglici înguste, una rectilinie, cealaltă curbilinie, într-o poziție în care se ating ușor fără să se întretaie. În lipsa unei analize riguroase, ajungem la concluzia că o curbă are întotdeauna o tangentă. Pentru un al doilea exemplu voi lua principiul lui Dirichlet, pe care
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
lobul aderent. Gâtul este scurt și gros, capul părând a fi implantat în torace. Din cauza lipsei șanțului cefei, occipitalul, gâtul și toracele sunt într-un singur plan. Toracele este mult lărgit, iar coloana vertebrală este hiperlordotică în poziție șezând și rectilinie în decubit. Abdomenul este mare, hipoton, flasc. Membrele superioare și inferioare sunt scurte, contribuind la determinarea hipertrofiei staturale. Mâinile sunt mici, scurte, late, cu degete divergente, aparent de aceeași lungime, cu excepția policelui și degetului mic, care sunt mai scurte. Picioarele
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
totală a corpului. Lățimea maximă a coloanei vertebrale este de 11 cm, la baza sacrumului. Diametrul saaital maxim, de 7 cm, este la nivelul ultimelor vertebre lombare apoi descrește atât în sus cât și în jos. Coloana vertebrală nu este rectilinie. Prezintă curburi în plan saaital cât și în plan frontal. 1. Curburile în plan saaital sunt orientate fie cu convexitatea înainte - lordoze, fie cu convexitatea înapoi - cifoze. La coloana vertebrală aceste curburi sunt în număr de 4: a) curbura cervicală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
concentrației. În realitate, difuzia fiind determinată de agitația termică, toate orientările vitezelor sunt la fel de probabile. Din acest motiv nu se poate vorbi decât de o anumită viteză „efectivă” v pe care trebuie să o aibă toate particulele, pentru ca deplasându-se rectiliniu și uniform, să transporte printr-o anumită secțiune de arie A în timpul t aceeași cantitate de substanță ca aceea care difuzează în realitate, la același gradient de concentrație. Se presupune că difuzia are loc într-un cilindru (figura anterioară) de
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
are un caracter solemn și dramatic; există o strânsă legătură între melodie și text;înglobează o mare varietate de teme și motive; unele cu circulație europeană, altele cu circulație mai restrânsă; - se caracterizează printr-o amplă desfășurare epică; - narațiunea este rectilinie; rămâne schematică și redusă la dimensiunile cele mai mici ale unei antiteze; narațiunea fixează un singur moment (rareori 2 sau 3); - momentul este memorabil, dramatic, conflictual, o situație limită; - orice tulburare a ordinii morale este înlăturată; - nu există gratitudine; totul
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
gesturi instrumentale (gesturi de mânuire a obiectelor), gesturi personale/tip ,,marcă" sau ,,semnătură" (gesturi care personalizează profesorul/elevul). Introduce apoi o clasificare după parametrii gestului și distinge între cele diferite după amploare (gestul amplu și gestul restrâns), după formă (gestul rectiliniu, gestul curbiliniu și gestul triunghiular), după viteza de execuție (gestul rapid și gestul lent), după direcția de execuție (gestul centrifug și gestul centripet), după intensitate (gestul expresiv și gestul inexpresiv), după întinderea temporală (gestul care durează mai mult și gestul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
capul ridicat din dorința de a-l domina); • după disponibilitatea de a comunica: deschis/închis (orientarea brațelor deschise către interlocutor/încrucișarea brațelor); • după amploarea gestului: mare/mic (așezarea mâinilor pe șolduri/așezarea degetului mijlociu peste degetul arătător); • după forma gestului: rectiliniu/curbiliniu (mișcarea pe verticală a degetului arătător/unirea în formă de cerc a degetului mare cu cel arătător); • după natura relației cu interlocutorul: apropiere/distanțare (gesturi de uniune: salut, sărut, rugăciune/gesturi agresive și de batjocură). De cele mai multe ori însă
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
descrise de psihologul Hans J. Eysenck (1967) după nivelul de nevrozism 35, putem anticipa apariția unor gesturi caracteristice la persoanele cu care interacționăm: melancolicii și colericii cu un nivel înalt de nevrozism sau instabilitate pot utiliza gesturi accentuate, agresive și rectilinii, iar flegmaticii și sangvinicii cu un nivel scăzut de nevrozism și stabilitate pot manifesta gesturi nesigure, calme și curbilinii. Și în viziunea lui Joseph Messinger ,,anumite tipuri temperamentale au mai mare probabilitate să afișeze un anumit pattern gestual comparativ cu
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și înțelegere); • obține comportamentul de atenție (baterea din palme, plasarea degetului pe buze); • prezice o acțiune sau sfârșitul acesteia (privirea insistentă a profesorului la ceas poate semnaliza sfârșitul comunicării didactice). În comunicarea didactică, gesturile ample sau restrânse, centrifuge sau centripete, rectilinii, curbilinii sau triunghiulare etc. descriu obiectele și fenomenele, acompaniază și completează mesajul verbal, captează atenția elevilor și facilitează înțelegerea cunoștințelor, accentuează cuvintele cheie, exprimă sentimente și atitudini, reflectă natura relației profesor-elev. 3.3. Tipologia gesturilor în comunicarea didactică Demersul exemplificării
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
opoziție, ridicate etc.). Gesturile realizate cu mâinile sunt cele mai frecvente, vizibile și mai nuanțate în comunicarea didactică în vederea reprezentării și însuflețirii termenilor, simbolizării unor acte, ilustrării unor obiecte. Gesturile realizate cu mâinile pot îndeplini numeroase roluri: • de ilustrare: gesturile rectilinii, curbilinii, triunghiulare își dovedesc eficacitatea în descrierea obiectelor, a figurilor geometrice, a unor procese sau a unor fenomene (baterea vântului, ploaia, răsăritul soarelui etc.); • de orientare sau de dirijare a elevilor; • de atingere a elevilor cu scopul de a-i
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
posibilul realizat. Legea aceasta nu se referă doar la copil, ea se aplică evoluției tuturor cunoștințelor. Piaget îl oferă de exemplu pe Aristotel: filosoful crede, ca un copil între 4 și 6 ani, în caracterul necesar al mișcărilor circulare sau rectilinii. Piaget reamintește faptul că geometria a fost mult timp considerată cu necesitate euclidiană. Ce este inteligența? Lucrările lui Jean Piaget, cele tîrzii, mai ales, reprezintă o radicală repunere în discuție a conceptelor realiste, cele care definesc inteligența ca fiind capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
accentuat ideea cunoșterii naturii, a necesității (legității) naturale, ca element important al libertății. În cadrul filosofiei atomiste, Epicur a explicat orice fenomen sau fapt în mișcarea atomilor. Dacă la predecesorul său, Democrit, atomii, în căderea lor pe verticală, săvârșeau numai mișcări rectilinii, strict determinate, necesare, Epicur introduce un element nou: ideea devierii spontane a atomilor, deviere ce sugera posibilitatea unor evoluții non-necesare a evenimentelor, constituind , deci, o premisă ontologică pentru afirmarea libertății în lumea reală. Concepând omul ca un corp format din
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
în medulară și urcă spre corticală; în corticală devine tub distal contort; tubii distali se deschid în lumenul tubului colector printr-un segment de conexiune; tubul colector își are originea în corticală (în piramidele Ferrein) și coboară pe un traiect rectiliniu, străbate medulara și se deschise la nivelul papilei. Conform acestei nomenclaturi, ansa Henle tradițională conține: segmentul descendent gros al tubului proximal, segmentul subțire descendent și ascendent al tubului intermediar și segmentul ascendent gros al tubului distal. în rinichi se întâlnesc
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cele mai importante evenimente care afectează situația din Orientul Mijlociu și analizând impactul acestora reiterează de fiecare dată aceleași recomandări care au fost avansate încă din 2002. Din punct de vedere hermeneutic, Cvartetul pentru Orientul Mijlociu promovează am putea spune un discurs rectiliniu, dacă avem în vedere faptul că principiile de bază pe care-și fundamentează argumentarea soluțiilor propuse la problemele specifice crizei israeliano-palestiniene nu suportă modificare în funcție de contextele sociale, politice și economice ale momentului; astfel, Cvartetul este partizanul a trei principii fundamentale
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în opinia noastră, act motric în care corpul sau/și segmentele sale se deplasează cu viteză constantă, iar accelerația și decelerația este nulă; mișcare variată act motric în care corpul sau/și segmentele sale se deplasează cu viteză variabilă; mișcare rectilinie act motric desfășurat pe o traiectorie dreaptă (pe o linie dreaptă, între două puncte de referință); mișcare curbilinie act motric desfășurat pe o traiectorie curbă, supusă efectelor anumitor forțelor; mișcare circulară act motric desfășurat, global sau segmentar, în jurul unei axe
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
din aceste tipuri de mișcări se regăsesc și în execuția joggingului, ca și subiect central al acestei lucrări, în execuția alergării specifice acestui tip de activitate regăsind mișcări: ciclice, de accelerare și decelerare, globale și segmentare, naturale, spontane, eficiente, continue, rectilinii, curbilinii, simetrice, asimetrice, topocinetice, simple, complexe, voluntare, involuntare, active etc. 1.3.Mișcarea corporală - bogăție și sănătate Despre importanța mișcării pentru menținerea unui nivel optim de integrare fizică și psihică a omului în mediu, în viața socială au fost scrise
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
trunchiului, ale picioarelor; răsuciri ale gâtului, ale trunchiului; rotări ale capului și ale brațelor; Postura corectă. 3. Calitățile motrice de bază Viteza (viteză de reacție la stimuli vizuali, viteză de execuție în acțiuni motrice singulare, viteză de deplasare pe direcție rectilinie). Îndemânarea (coordonarea acțiunilor motrice realizate individual). Forța (forță dinamică segmentară). Rezistența (rezistență generală la eforturi aerobe). 4. Deprinderi motrice de bază Mers (mers obișnuit cu ținută corectă și coordonare de brațe, mers cu păstrarea direcției către diferite repere; mers în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
instalării atitudinilor deficiente; educarea actului respirator. III. CALITĂȚI MOTRICE DE BAZĂ 1. Viteza viteza de reacție: la stimuli vizuali; la stimuli auditivi. viteza de execuție: în acțiuni motrice singulare; în acțiuni motrice cu obiecte portative. viteza de deplasare: pe direcție rectilinie; cu schimbări de direcție. 2. Îndemânarea coordonarea segmentelor față de corp; manevrarea de obiecte. 3. Forța forță dinamică segmentară; forță segmentară în regim de rezistență. 4. Rezistența rezistență cardio-respiratorie la eforturi aerobe; rezistența musculară locală. IV. DEPRINDERI MOTRICE DE BAZĂ, APLICATIVUTILITARE
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
instalării atitudinilor deficiente. III. CALITĂȚI MOTRICE DE BAZĂ 1. Viteza viteza de reacție: la stimuli vizuali; la stimuli auditivi; la stimuli tactili. viteza de execuție: în acțiuni motrice singulare; în relație cu parteneri și adversari. viteza de deplasare: pe direcția rectilinie; cu ocoliri de obiecte; cu manevrarea unor obiecte. 2. Îndemânarea coordonarea acțiunilor corpului în spațiu și timp; coordonarea acțiunilor cu obiecte și la aparate; coordonarea acțiunilor cu partener și adversar. 3. Forța forță dinamică segmentară; forță segmentară în regim de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
a devenit una dintre speciile cele mai răspândite în bazinul Jijiei, fiind prezentă și în cursul mijlociu al Siretului. Factorii care contribuie la modificările ihtiofaunei sunt multipli, mai importanți fiind regularizarea cursurilor de apă (îndiguiri, modificarea cursurilor naturale prin canale rectilinii, baraje etc.) și carierele de prundiș dezvoltate haotic, mai ales în ultimii ani. Situația spațiilor verzi și a zonelor de agrement În județul Iași, suprafața spații verzi/suprafața totală a mediului urban reprezintă 9,32% (în anul 2008). În municipiul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
din particule cu aceeași viteză care alunecă deasupra celorlalte straturi fără să se amestece. În circulație nu există nici un vas în care debitele să fie perfect laminare (fig. 4.8) pentru că nici un vas nu este suficient de lung și de rectiliniu, fără ramificații sau curburi pentru a permite apariția unui front parabolic de viteză (cel mai apropiat profil în aorta toracică descendentă). În realitate, distribuția velocităților în fluxul laminar pulsatil nu este constantă ci se modifică în timp (fig. 4.9
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]