1,648 matches
-
, revistă apărută la București, săptămânal, între 21 ianuarie 1899 și 30 aprilie 1900. Poetul Artur Stavri s-a ocupat de întreaga muncă redacțională până la numărul 25, din 10 decembrie 1899, când i se alătură Ion Gorun. Au apărut cincizeci și patru de numere, exceptând perioada 24 iunie - 3 octombrie 1899, când apariția a fost suspendată, probabil din cauza unor dificultăți materiale. P.l. nu a
PAGINI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288620_a_289949]
-
, revistă apărută la București, săptămânal, între 14 martie 1902 și 16 februarie 1903. Publicație din constelația „Literatorului”, P.a. continuă, „reînsuflețită și reformată”, „Revista modernă”, ceea ce este evidențiat și de numerotarea noului periodic. În lipsa unei casete redacționale, se menționează că revista apare sub îngrijirea lui H. Coșoi. Articolul-program ( Prima vorbă) deplânge, cu accente patetice, starea culturală a țării, căci „nici un curent trainic nu s-a creat la noi, nici o operă, nici o școală artistică nu s-a impus
PAGINI ALESE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288607_a_289936]
-
Meridian”, „Azi”, „Adam”, „Clopotul” (Botoșani), „Revista Fundațiilor Regale”, „Lumea”, „Veac nou”, „Revista literară”, „Flacăra”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Gazeta literară”, „Secolul 20” ș.a. Este redactor-șef la „Orizont” (1944-1948), la „Educația artistică” (1948-1952) și figurează pentru un timp în colegiul redacțional al ziarului „Scânteia”. Fire rezervată, P. participă la întrunirile avangardiștilor, după ce mulți ani doar urmărise cu atenție activitatea acestora și, contrar autonegației celor mai mulți dintre ei, strânge tot ce ținea de manifestarea avangardismului, compunându-și o cuprinzătoare arhivă personală. Existența lui
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
sociale proclamat de André Breton, iar ca literat, cu ajutorul lui Moldov, Geo Bogza, Victor Brauner, M. H. Maxy, F. Brunea-Fox, B. Fundoianu, Ștefan Roll, Ilarie Voronca și Claude Sernet (Mihail Cosma), scoate în aprilie 1928 revista „unu”, asumându-și responsabilitățile redacționale și financiare pentru a face ca publicația să apară regulat până în 1932. Debutase cu placheta Răbojul unui muritor (1925), ce conține poezie cu precădere bacoviană, pastișe și parodii, experimentul avangardist fiind aici prezent în pofida fiorului elegiac care însoțește adesea imaginea
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
PĂRERI LIBERE, revistă apărută la București, săptămânal, de la 21 martie 1929 până la 2 aprilie 1932. În 1932 publicația, devenită hebdomadar „politic, economic, artistic, literar”, dedică o pagină întreagă fenomenului cultural. Fără articol-program și colegiu redacțional, P.l. își asumă un profil preponderent politic, orientarea fiind liberală, dovadă și colaborarea lui I.G. Duca. De aici rezultă și partizanatul în aprecierea unor personalități: sub o fotografie a lui N. Iorga stă scris „Călăul”, iar Mihail Dragomirescu este criticat
PARERI LIBERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288695_a_290024]
-
, revistă apărută la Piatra Neamț, bilunar, din decembrie 1926 până în februarie 1927. Colegiul redacțional nu este menționat. Din articolul editorial reiese că scopul publicației ar fi înlăturarea „răutăților, asupririi, violenței”. Este prezent Eugen Relgis cu un fragment de roman (Cuvântul), iar B. Șapira semnează o evocare a filologului Vasile Bogrea, fost profesor la Liceul
PE DRUM.... In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288742_a_290071]
-
, revistă apărută la București, lunar, din 13 noiembrie 1932 până în mai 1933. Redactori sunt Gheorghe Râpă și Ion Nistoreanu; de la numărul 3/1932 apare cu subtitlul „Literatură, ideologie, critică” și cu altă componență redacțională: Gheorghe Râpă și Al. Raicu, iar ultimele două numere (cu alt format și cu frontispiciul schimbat) menționează ca director pe Al. Raicu, iar ca redactori pe Ion Nistoreanu și pe Mihail Florian. Deși nu are un articol-program (înlocuit cu poezia
PEGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288747_a_290076]
-
politic Sergiu Al-George, situația poetei Leonida Lari, a lui Vasile Voiculescu și Petre Țuțea. Cei dintâi colaboratori sunt Adrian Marino, Nicolae Florescu, Al. Paleologu, Al. Săndulescu, Nicolae Mecu, Barbu Cioculescu, Cornelia Ștefănescu, I. Oprișan, Dan Simonescu, Cezar Baltag. Din colectivul redacțional au făcut parte și Nicolae Stroescu-Stînișoară, Nicolae Balotă, Gheorghe Grigurcu, Cornel Regman, D. Stamatiadi, Mihaela Constantinescu-Podocea, Mircea Vasilescu, Ion Podocea ș.a. Multă vreme articolele de atitudine din cadrul rubricilor „Partidele și libertatea”, „Deziluzie sau speranță”, „Situația culturii române actuale”, „Istoria literară
JURNALUL LITERAR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287693_a_289022]
-
revista, consacrată mai ales criticii și informației literare. În articolul-program, Cuvânt pentru început, directorul afirmă: „Vom face doar o revistă de critică generală, nu un magazin de literatură îndoielnică [...]. Jurnalul nostru va da o icoană integrală a literaturii noastre”, echipa redacționala fiind oricând gata „să îndrumeze și să judece activitatea noastră literară”. J.l. are doar patru pagini și își distribuie cu parcimonie spațiul: pe prima pagină - articole de doctrina, de îndrumare și de poziție literară; pagina a doua - „Documente - istorie literară
JURNALUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287694_a_289023]
-
sau patru numere cumulate, oscilând între patruzeci și cincizeci de pagini. Director fondator e poetul și publicistul Dan Lupescu, căruia îi dau concursul Ovidiu Ghidirmic (director), Marian Barbu (redactor-șef), Ion Pătroiu și Romulus Turbatu (editor coordonator). Șefi de departamente redacționale sunt Patrel Berceanu (literatură-artă), George Obrocea (educație permanentă), Cornel Rusu (comunități românești), Marcel Birindei (patrimoniul cultural național), Tudor Nedelcea (patrimoniul științific). Revista are corespondenți în Canada, Elveția, Franța, Germania, Italia, Șerbia, SUA, Australia, Suedia și valorifica cu precădere teme și
LAMURA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287741_a_289070]
-
și în repertoriul altor teatre (companiile Colorado, Grigore Vasiliu-Birlic, Sică Alexandrescu, Bulandra) cu texte care nu vor fi semnate cu numele său. Din toamna anului 1944 își reia scrisul, colaborând la „Fapta” și „L’Indépendance roumaine”. Scoate singur, fără personal redacțional (dar cu colaborarea unor scriitori umoriști), revista de satiră și umor „Papagalul”. În 1947 și 1948 este consilier la Ministerul Artelor (pentru teatrele din provincie). În ultimii ani scrie la „Revista română”, publicație cu difuzare în străinătate. Își reia și
MILORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288147_a_289476]
-
subtitlul „Literatură, artă, știință”. Ultimul număr, sub forma unei broșuri, are drept unic autor pe Ion Goschin, iar subtitlul este „Cronici de artă literare și plastice”. Rubrici: „Pe marginea criticii”, „Pictori și expoziții”, „Revistele”, „Curier literar”, „Talente care mijesc”, „Varia”, „Redacționale”. La început M. are un caracter precumpănitor literar, pentru ca ulterior să câștige teren artele plastice; începând cu numărul 9/1936 se introduce rubrica „Evenimente în artele plastice”, iar cea intitulată „Pictori și expoziții” ia amploare. Se publică poeziile Doina, Vrut
MINIATURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288161_a_289490]
-
Chendi Il., Demetrescu C., Doinaru Al., Dunăreanu N., Gârleanu Em., Karnabatt D., Iosif St. O., Locustean P., Rosetti Radu, Sadoveanu M., Sandu-Aldea C., Slavici I., Savel V., Scurtu I., Silvan Gh., Țimiraș N. și alții”. De la numărul 44/1910 caseta redacțională dispare. Revista e menită să întărească, prin literatură, efortul lui Ioan Slavici, redactorul gazetei „Minerva”, de a crea un curent tradițional, atașat la tradițiile populare. „Pe lângă literatura cea mai captivantă [...], pe lângă articole și desenuri din cele mai artistice, mai de
MINERVA LITERARA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288154_a_289483]
-
în universul lecturii, criticul se simte condamnat să amâne mereu adevărata Citire. Construcția operei sale e determinată ea însăși de rigorile profesiei (,,nu am citit nimic la întâmplare”), plăcerea alegerii fructului oprit e substituită de ,,lectura obligatorie” impusă de nevoi redacționale ori didactice. Cronicar en titre și reputat universitar, D. Micu e prezent de prin 1955 cu lucrări monografice și de sinteză care au jucat un indeniabil rol ideologic în momentul apariției. Ele au luat în discuție romanul românesc din acel
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
umoristică, șapirografiată, apărută la Paris în cinci numere (șase în numerotarea revistei, căci multiplicarea numărului 3 a fost intenționat omisă), în 1951 și 1952, fără a se indica datele realizării fiecărui număr în parte și fără să se specifice colegiul redacțional. Formatul este identic cu cel al „României viitoare”, iar țintele polemice vizează cercurile politice ale exilului, indiferent de poziția adoptată. Pe frontispiciul primelor două numere apare înscris motoul caragialian „Bravos națiune, halal să-ți fie!”, iar ca precizare a provenienței
MOFTUL ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288203_a_289532]
-
în 1889. La prima serie Caragiale a fost director (între 24 ianuarie și 20 mai 1893, anunțat ca atare pe copertă), în timp ce Anton Bacalbașa își asuma îndatoririle de prim-redactor (tot până la 20 mai 1893). Odată cu seria a doua, răspunderile redacționale îi revin lui Caragiale (cu numărul 2 este din nou indicat pe copertă ca director), deși diversele treburi ale publicației sunt rezolvate de George Ranetti, colaborator asiduu și titular de rubrici importante. În 1902 revista nu mai este condusă de
MOFTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288205_a_289534]
-
inițierea dezbaterii. Activități: se împarte elevilor o listă cu posibile titluri de ziare, aceștia fiind invitați să opteze pentru înființarea unuia dintre ele: Egalitatea, Libertatea, Familia, Educația, Opinia, Munca și să-și motiveze alegerea făcută. Se reorganizează grupul pe echipe „redacționale” de câte 4 elevi, fiecare dintre acestea urmând a stabili responsabilitățile de raportor și secretar, în funcție de titlul ales. Se cere fiecărei grupe alegerea unui simbol și motivarea lui. 3. Am dreptul să învăț despre Drepturile Omului. Obiective: marcarea distincției dintre
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
și rândurile de până aici nu sunt adresate numai lui Ovid S. Crohmălniceanu ci privesc și pe autorul articolului de față, care a permis publicarea unui asemenea studiu dușmănos ideologiei clasei muncitoare, În paginile Contemporanului. Conducerea Contemporanului și colectivul său redacțional, orientându-se greșit În problemele literaturii nu a văzut În ce constă adevărata problemă a calității, nu a denunțat la timp poziția greșită a autorului studiului amintit, nu l-a ajutat să-și lămurească gravele sale confuzii ideologice, deși acestea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai de mult atât prin Scânteia cât și prin Lupta de clasă. Este limpede că acest lucru se datorește unei lipse a spiritului de clasă, a vigilenței proletare și spiritului de partid În sânul conducerii Contemporanului și a colectivului său redacțional. Acest fapt nu a apărut, cu toată claritatea, autorului acestor rânduri și membrilor redacției noastre, decât În urma discuției largi În jurul problemelor criticii literare care a avut loc În zilele de 22 și 23 iulie În cadrul Secției Propagandă și Agitație din
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu totul greșită și dăunătoare a studiului Pentru calitate În nuvelistica noastră apărut În Contemporanul și a pus În lumină orientarea cu totul greșită, dușmănoasă intereselor clasei muncitoare prin consecințele acestui studiu, a conducerii revistei Contemporanul și a colectivului său redacțional, În domeniul literaturii. (Ă). Greșeala săvârșită de Contemporanul ia aspectul unei manifestări cosmopolite și voi arăta Îndată În ce fel. Noi am analizat fenomenul literar rupându-l de realitatea socială care i-a dat naștere, detașându-l de momentul specific
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai bogate de scriitori ieșiți din massele poporului, de a crea astfel cadrele necesare realizării revoluției culturale. Îmi dau seama că o asemenea critică are un caracter profund demobilizator și poate fi interpretată ca dușmănoasă, În pofida bunelor intenții ale colectivului redacțional de la Contemporanul. O asemenea critică dovedește lipsa unui spirit ridicat de clasă, unei ascuțite vigilențe proletare. Noi am atacat sectorul socialist al literaturii noastre În loc de a-l sprijini, de a-l Întări, de a-l ajuta să se dezvolte și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Între ele manifestările dușmănoase ale ideologiei burgheze, cum pot săpa, din rădăcini, bunele intenții ale celui care scrie. Adoptând această atitudine dușmănoasă și inchizitorială față de literatura nouă, Ovid S. Crohmălniceanu și implicit cel ce scrie aceste rânduri, ca și colectivul redacțional al revistei noastre, au cumulat o serie Întreagă de greșeli. (Ă). Critica literară nu mai trebuie să devină o tribună a manifestărilor ideologiei dușmanilor clasei muncitoare și În acest sens greșeala lui Ovid S. Crohmălniceanu, a conducerii Contemporanului și a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
noastre, au cumulat o serie Întreagă de greșeli. (Ă). Critica literară nu mai trebuie să devină o tribună a manifestărilor ideologiei dușmanilor clasei muncitoare și În acest sens greșeala lui Ovid S. Crohmălniceanu, a conducerii Contemporanului și a colectivului său redacțional va fi concludentă pentru toată lumea. Cred că trebuie să ne punem - aplicată la meseria noastră - această simplă dar pătrunzătoare Întrebare pe care Gorki a adresat-o „maeștrilor” culturii occidentale: cu cine sunteți voi critici ai literaturii. Ceea ce se Întâmplă astăzi
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cuvânt documentelor. Viața românească 49, rubrica Orientări: „Lupta de clasă, organ teoretic și politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, publică În nr. 6, o recenzie despre Viața românească. Pe această cale, partidul vine din nou În ajutorul colectivului redacțional al revistei, adăugând liniei trasate și indicațiilor date În cadrul discutării sarcinilor și muncii depuse, Îndrumări prețioase pentru ca Viața românească să Întărească frontul publicațiilor noastre literare. Constatându-se unele progrese realizate de Viața românească - și cu referire la materialul concret, cuprins
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
combătut pe baza materialului concret. Sectorul Orientări a dispărut din revistă, lipsind pe cititorii de studii mai ample cu privire la problemele literaturii arătând că În fond redacția șovăie când este vorba de a le ataca. Într-adevăr, cu toate prevederile planului redacțional, problemele poeziei, prozei, criticii, dramaturgiei - literatura ca mijloc de cunoaștere, rolul ei educativ, caracterul ei popular, spiritul de partid care trebuie să o Însuflețească, problema unității dintre conținut și formă În literatură, combaterea literaturii decadente, etc.etc. Încă n-au găsit
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]