1,713 matches
-
precondiții ale dialo gului interreligios autentic. Despre supremația politică a religiilor abrahamice și utilizara neadecvată a termenului „idolatrie“. Studii de caz: 1. Moise și vițelul de aur; 2. Pipa sacră și Marele Spirit. Despre religie și dimensiunea religioasă: nuanțări și redefiniri conceptuale. Despre ierarhiile divine - recontextualizare. I.4 Despre mișcare Mișcarea circulară și mișcarea rectilinie. Despre mișcările sufletului. Unu ca centru: limanul circularității. Mișcare și schemă corporală. Mișcare și spațiu-timp. Secvențialitate și devenire. Sincronicitate și transfigurare. Intermezzo Critica lui Robert H.
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
registru viabil între individualul unic, clar delimitat, și divinul de necuprins. Numai în acest interval, just evaluată, ea mai poate avea o noimă. III. DESPRE MONOTEISM III.1 Excurs metodologic Utilizarea neadecvată a termenului „monoteism“ - considerații cri tice. Reconfigurarea și redefinirea conceptului în corelație cu „legătura Unului“. Imposibilitatea circumscrierii Unului unei tradiții reli gioase anume. Elemente de istorie conceptuală. Apro prierea ilegi timă și abuzivă a termenului de către religiile abraha mice (iudaism, creștinism, islam). Propunere de instrumentalizare a termenului „monoteism“. Ilustrări
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
va fi pusă în lumină pe parcursul întregului capitol. Se consideră că termenul „monoteism“ apare pentru prima dată în lucrarea lui Henry More, An Explanation of the Grand Mystery of Godliness (Londra, 1660). Termeni alternativi au fost propuși ca tot atâtea redefiniri și rafinări conceptuale, în cheie teologică ori filozofică, având ca punct de plecare diferite interpretări și viziuni cu privire la divin și/sau divinitate: „henoteism“ (Versnel, Assmann), „monolatrie“ (Schleiermacher, Müller), „menoteism“ (Cobb), „megateism“ (Chaniotis), „panenteism“ (Van den Bosch), „teomonism“ (Corbin). Prin urmare
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
științele naturii. Pe de altă parte, singura apropiere de acestea apare ca fiind posibilă în condițiile în care atât științele naturii, cât și cele sociale au aceeași posibilitate de a se apropia de adevăr. Observăm, așadar, că încercarea popperiană de redefinire a obiectivității științifice prin apel la metodă și nu la resursele intelectuale ale subiectului-cunoscător nu reușește să despartă teoria socială și politică de caracterul său (potențial) ideologic. În plus, respingerea relativismului în baza acestei definiții a obiectivității și prin critica
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
atrial ca răspuns la creșterea cronică a presiunii atriale, este un vasodilatator și un diuretic endogen important, care poate media natriureza aldosteron independentă de compensare a hipervolemiei. 13.3.4. Hipertensiunea arterială Hipertensiunea arterială ca situație patologică a suferit numeroase redefiniri de-a lungul timpului, în prezent fiind stabilite repere diagnostice detaliate, acceptate internațional, care sunt subiect de permanentă analiză critică în funcție de rezultatul cercetărilor din domeniu. Nu orice creștere a presiunii arteriale peste valorile normale constituie hipertensiune arterială. In esență se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
performanței economice a acestora, ambele În virtutea transferului complex de resurse realizat prin I.S.D. și a efectelor de antrenare produse de respectivele fluxuri; f) generarea unor efecte de schimbare la scara macroeconomică, inclusiv a unor efecte de restructurare macroeconomică, cu consecința redefinirii avantajelor competitive ale economiei naționale; i) investițiile internaționale contribuie semnificativ la intensificarea procesului de privatizare, iar privatizarea infrastructurii de către companiile străine multiplică investițiile internaționale, prin prisma stimulării fluxurilor de investiții În urma Îmbunătățirii climatului comercial și diminuării cheltuielilor de afaceri, ceea ce
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
elabora și promova politici În acest scop, prin care să se creeze condiții necesare și favorabile pentru realizarea avantajelor de monopol și de internalizare a firmelor transnaționale. Relația dintre diferitele stadii de dezvoltare a unei țări și rolul ISD În redefinirea avantajelor competitive ale acesteia, precum și incidența și specificitatea fluxurilor de ISD În economia receptoare În diferitele stadii de dezvoltare a respectivelor avantaje Își găsesc fundamentele teoretice În modelul avantajelor competitive, elaborat de economistul american Michael Porter , precum și În cel al
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
atrial ca răspuns la creșterea cronică a presiunii atriale, este un vasodilatator și un diuretic endogen important, care poate media natriureza aldosteron independentă de compensare a hipervolemiei. 13.3.4. Hipertensiunea arterială Hipertensiunea arterială ca situație patologică a suferit numeroase redefiniri de-a lungul timpului, în prezent fiind stabilite repere diagnostice detaliate, acceptate internațional, care sunt subiect de permanentă analiză critică în funcție de rezultatul cercetărilor din domeniu. Nu orice creștere a presiunii arteriale peste valorile normale constituie hipertensiune arterială. In esență se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
nu considerăm niciodată că nu mai avem nimic de învățat, pentru că, fiind copii ai arborelui universal, miracolul vieții pe care-l aflăm este chiar capacitatea infinită de a învăța, de a deveni și de a ne reînnoi și renaște prin redefinirea noastră proprie cu inocența copiiilor capabili oricând să învețe ceva nou... perfecțiunea este mereu înaintea noastră... adevărul absolut nu ne aparține niciodată în întregime, ci aparține arborelui universal din care noi suntem deocamdată doar niște fragmente... reprezentări în proiect de
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
În ceea ce privește munca, socialiștii flamanzi s-au aplecat spre trei instrumente și un obiectiv specific. Pe de o parte, au sugerat referirea la acțiuni politice în favoarea locurilor de muncă. Cum politica monetară și bugetară este foarte restrictivă, SP belgian cerea o redefinire a politicii europene a investițiilor prin folosirea obligațiunilor europene sau printr-un rol mai semnificativ al BEI. În al doilea rînd, au sprijinit principiul unei strategii europene de redistribuire a muncii. Pe de altă parte, H. Bonte și A. Van
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
europene. Pentru PS, trebuia să se accentueze politicile de educație și formare, să se reducă timpul de lucru fără o scădere a salariilor, să se relanseze economia în sectorul industrial și în economia socială, să se folosească dialogul social pentru redefinirea modelului social european, înțeles ca echilibru "între adaptarea la piața muncii și siguranța individuală a fiecărui muncitor", și "să se dea un conținut veritabil Cartei sociale". În perspectiva Consiliului European de la Luxemburg, PS francez a acordat prioritate formării, organizării timpului
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
ele așezate pe baze noi. Nu în ultimul rând, România a devenit un participant eficient la activitățile organizațiilor internaționale (O.N.U., CSCE). Așadar, imediat după 1989, România a înțeles să meargă pe linia normalizării în plan extern și spre redefinirea obiectivelor sale, stabilindu-și prioritățile. I.3. Noua ordine internațională I.3.1. Aspecte generale Structura sistemului internațional cunoaște, la sfârșitul secolului al XX-lea, schimbări radicale, determinate de: 1. dizolvarea bipolarismului postbelic; 2. prăbușirea Cortinei de fier; 3. sfârșitul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
conștientizată prin acest război a fost ineficiența petrolului ca „armă” de partea țărilor producătoare. Sfârșitul războiului rece conferă în primul rând o consecință regională a evenimentului global, și anume o nouă însemnătate geografică a Orientului Mijlociu. Se impune deci o redefinire a acestuia. Inițial Orientul Mijlociu cuprindea țările din jurul Golfului Persic, având ca limită nordică frontiera sovietică. Această frontieră a fost determinată de extinderea puterii imperiale ruse în secolul 19, când a cucerit și anexat teritorii din Transcaucazia și Asia Centrală, care din
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
III.6.2. Impactul schimbărilor intervenite în sistemul internațional Datorită îmbinării, în același timp, a unor factori de proveniență internă și externă, Uniunea Europeană este chemată să joace un rol de prim plan pe arena mondială, care este confruntată cu imperativul redefinirii relațiilor internaționale. Prăbușirea comunismului în imperiul sovietic ca și în Europa Centrală și Orientală impune U.E. să înfrunte noi provocări și să accepte noi responsabilități, atât în propria casă cât și în exterior. În plus, accelerarea evoluțiilor economice și politice
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
fără frontieră a adăugat o dimensiune suplimentară puterii economice a U.E., întărind rolul său în comerțul mondial. Această realizare a impus readaptarea și reajustarea relațiilor sale cu partenerii care doresc să profite de această etapă majoră în drumul liberalizării europene. Redefinirea raporturilor sale a devenit stringentă în relațiile cu state ca S.U.A. și Japonia care împreună cu ea alcătuiesc trei piloni ai democrației pluraliste și economiei de piață. Buna funcționare a noii ordini mondiale, aflată încă în proces de definire, va depinde
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
la simplificarea politicilor comerciale adoptate la un moment dat. III.6.3.2. Piața internă unică din perspectiva raporturilor U.E. cu partenerii externi Crearea pieței unice constituie un eveniment marcant al anilor ’90. Faptul a impus guvernelor și antreprizelor particulare redefinirea strategiilor de producție, de comercializare și de investiție. Scopul înființării pieței unice este eliminarea obstacolelor naționale care mai subzistau în interiorul pieței interne a comunității, dând astfel posibilitatea ca antreprizele să beneficieze de o piață internă la dimensiunile unui continent și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
urmărite prin afirmarea identității europene sunt, printre altele: asigurarea coerenței politicii externe, consolidarea acțiunii comunitare externe, afirmarea unei politici externe și de securitate comune. U.E. se comportă ca un actor cu identitate proprie, devenind, practic, o putere mondială. În contextul redefinirii relațiilor internaționale, U.E. trebuie să joace un rol de prim-plan pe arena mondială. U.E. este, astăzi, o putere comercială, economică și politică importantă, trebuind să-și asume un rol politic proporțional cu forța sa economică, Tratatul de la Maastricht nefăcând
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
aceste conflicte. Atât U.E., cât și S.U.A. sunt conștiente de importanța legăturilor economice și comerciale, a colaborării lor politico-militare în noua conjunctură, pentru a lăsa conflictele să se desfășoare incontrolabil. Sub imperiul noilor schimbări survenite după 1989, s-a impus redefinirea bazelor relațiilor bilaterale cu S.U.A. Relațiile americanocomunitare se desfășoară pe baza reglementărilor din 1990. Prin declarație s-a fixat cadrul desfășurării consultărilor bilaterale prevăzute în 5 niveluri: 1. întruniri trimestriale între președintele S.U.A., președintele Comisiei Europene și șeful de guvern
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
internațional, apărut în urma evenimentelor dramatice care s-au succedat după 1989, a creat premisele unor schimbări profunde, rapide și pozitive în Europa Centrală și de Est. Relațiile U.E. cu țările din această zonă sunt, de asemenea, supuse unui proces de redefinire a conținutului și formei lor. O noua dimensiune a relațiilor dintre Uniune și Europa Centrală și de Est s-a stabilit în vara anului 1989. În cadrul întâlnirii la nivel înalt de la Paris a grupului celor șapte, din 14 iulie 1989
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
din America Latină, dar nu cu o pondere atât de mare, precum și cu țări din Asia. Putem aprecia, așadar, că U.E. a dezvoltat, în timp, o diversitate de raporturi, cu țări de pe toate continentele, contribuind, în calitate de actor al vieții internaționale, la redefinirea raporturilor cu lumea externă. III.8. Uniunea Europeană și politica externă de securitate comună III.8.1. Politica externă și de securitate comună În anii ’90 se punea problema dacă Uniunea Europeană (U.E.) avea vreo șansă să dezvolte o Politică Externă și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
fost dramatice, cât și în Vestul Europei, unde schimbările au fost treptate, dar au avut efecte la fel de profunde. Datorită ritmului măsurat al evoluțiilor din Europa Occidentală mulți au fost tentați să afirme că doar Estul continentului va fi supus unor redefiniri substanțiale. Era doar o iluzie. Datorită declinului rolului conducător al Statelor Unite și creșterii importanței pe plan politic și economic al Germaniei, politicienii europeni se gândesc să reevalueze situația care afectează profund viitorul Uniunii Europenemodelul continental al progresului economic, politic și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
punea problema implicării marilor puteri în chestiuni europene, cu toate consecințele asupra politicii mondiale sau a relațiilor internaționale: implicarea/nu a S.U.A., succesul/insuccesul instituțiilor de cooperare regională/subregională. Contextul internațional este altul acum; conceptul de securitate a cunoscut redefiniri, recomandări din perspectiva pozițiilor diverse adoptate de marile puteri și nu numai. Multe dintre organismele constituite de-a lungul timpului: N AT O., U.E., O.S.C.E., U.E.O., O.C.E.D. sau C.E. n-au făcut decât să contribuie la crearea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
acțiuni. Au fost avansați în grad numeroși ofițeri și agenți. În cursul zilei de 23 martie, comisarul șef Cristinn Lăpădat, șeful I.P.J. Timiș, a făcut public un mesaj către comunitate, din care redăm următoarele: „Au fost făcuți pași importanți pentru redefinirea rolului polițistului în societate, pentru redefinirea relației sale cu cetățeanul, pentru câștigarea încrederii oamenilor prin muncă asiduă, eficiență, politețe și respect. I.P.J. Timiș a reușit în ultima perioadă de timp să obțină o serie de succese importante în lupta cu
Agenda2006-12-06-1-politie () [Corola-journal/Journalistic/284883_a_286212]
-
numeroși ofițeri și agenți. În cursul zilei de 23 martie, comisarul șef Cristinn Lăpădat, șeful I.P.J. Timiș, a făcut public un mesaj către comunitate, din care redăm următoarele: „Au fost făcuți pași importanți pentru redefinirea rolului polițistului în societate, pentru redefinirea relației sale cu cetățeanul, pentru câștigarea încrederii oamenilor prin muncă asiduă, eficiență, politețe și respect. I.P.J. Timiș a reușit în ultima perioadă de timp să obțină o serie de succese importante în lupta cu un fenomen infracțional tot mai complex
Agenda2006-12-06-1-politie () [Corola-journal/Journalistic/284883_a_286212]
-
va cuprinde teatru, povești, concert, expoziții, dezbateri, iar ca noutate, în fiecare seară vor fi puse în vânzare produse realizate de atelierul de gastronomie de la Lectoratul Francez al Universității de Vest. M. D. MITROI Spre Euroregiune l Direcția Teatrului Maghiar Redefinirea Teatrului de Stat „Csiky Gergely“ ca epicentru cultural pentru comunitatea maghiară din Timișoara, prin lărgirea ofertei pe direcția organizării de expoziții, lansări de carte și întâlniri cu publicul în interiorul instituției teatrale, o mai largă deschidere spre celelalte comunități, mai cu
Agenda2006-13-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284894_a_286223]