863 matches
-
Un anumit exotism al mărginii o face să seducă, dar ai și confirmă izolarea, reducănd-o la alte stereotipii, fie ele pozitive de astă dată. Contiguitatea pentru care pledează Camartin presupune o gândire a granițelor an termeni de permeabilitate, si o redescoperire a călătoriei că forma de traducere. Iar călătorul este, la urma urmelor, tocmai acel necunoscut din tren, despre care vameșul nu știe niciodată dacă este un mesager, un trimis, intermediar, contrabandist sau spion, ca să folosesc frumoasă tipologie implicită a autorului
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
românește se mai leagă, în timp, și numele poeților A.E. Baconsky și Aurel Rău. Deși poezia lui Kavafis a trecut toate probele receptării europene și transatlantice, fiind proclamată esențialmente modernă și universală, cred că una dintre mizele importante ale redescoperirii sale stă în resuscitarea tradiției balcanice a țării noastre. Cuvîntul e greu de folosit fără conotațiile negative care i s-au tot adăugat - în general în necunoștință de cauză - în comentarii socio-politice occidentale. Merită semnalată, în acest sens, argumentația Mariei
O nouă ediție Kavafis by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5567_a_6892]
-
interesa pe abstracți erau prisma și steaua în sine. D-le Besançon, în multe dintre pasajele cărții dvs. Imaginea interzisă... insistați asupra noțiunii de nostalgie; o nostalgie pe care omul a păstrat-o și care-l conduce mereu spre descoperirea - redescoperirea imaginii primordiale, pe care dvs. o numiți interzisă. Nu-mi amintesc să fi vorbit atât de mult despre nostalgie; poate doar à propos de Hegel, pentru că Hegel a dezvoltat nostalgia unei arte care nu mai exista - arta grecească, arta creștină
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
să recupereze această poezie cu succes în epocă. Nu trebuie să treacă neobservat calificativul "frumos". Poezii frumoase, dar nu din punct de vedere estetic. Mult mai importantă este "tema", mai importantă decît realizarea artistică. De altfel, se poate observa o redescoperire a puterii tematice, după '90 - pentru că înainte au fost interzise în întregime anumite teme sau paradigme poetice: religia, pornografia, subiectul social, politic. Acest reviriment tematic al poeziei se simte și în opțiunile poetului-antologator Petru Romoșan. Temele pot fi de natură
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
care nu va mai reveni apoi în picturile sale ce evocă mediul domestic. O altă aluzie e concentrată în imaginea ce redă o variantă nefinisată a tabloului Femeie la fereastră, variantă ce amintește de Van Gogh. Să fie o coincidență? Redescoperirea lui Vermeer a fost inițiată tocmai în perioada post-impresionistă. Din aceste detalii nu rezultă că filmul se adresează în exclusivitate celor pasionați de istoria artei. E suficient să fi văzut o singură reproducere după Vermeer ca să realizezi similitudinile în termeni
Vermeerul de pe micile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12166_a_13491]
-
ne mai întîlni cu Eminescu în toate ceasurile vieții noastre spirituale, ci doar la aniversări, într-un cadru festiv și organizat. Judece cine are minte dacă Luna Eminescu este preferabila adevăratei actualități pe care nu ne-o poate da decît redescoperirea, acum și în vecii vecilor, a marelui poet!
Luna Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18161_a_19486]
-
este sîmburele celor ce vor veni să i se alăture cu carnea lor, firesc, toată viața. Prima bibliotecă, prima inițiere în taina diversității, a vieții ca alcătuire de căi diferite. Gesturi fundamentale, pe care le descoperim la "celălalt", cu emoția redescoperirii sinelui, a ceea ce se repetă în noi, și doar unii rostesc, verbalizează. Cînd aveam vreo șase ani, s-a ivit o zi mare în viața mea: tata a eliberat un loc într-una din bibliotecile lui, ca să-mi aranjez și
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
ale lui V. Hugo, Al. Dumas, Dickens, O'Neill, Cehov, Shakespeare, Cervantes etc. Interesante mi se par mai ales sugestiile de istoricizare a fenomenului (legarea lui de romantism, referirea la o perioadă de refuz al literaturii de atmosferă, apoi la redescoperirea sa în postmodernitate), ca și semnalarea pericolului de alunecare din atmosferă în kitsch. Sînt discutate premisele pentru a judeca succesul sau eșecul creării unei atmosfere: în raport cu ironia și parodia, dar și cu excesul care duce la kitschul turistic și la
Despre atmosferă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16052_a_17377]
-
unei experiențe niciodată trăite, ci mai degrabă a uneia intens așteptate, îndrăgostitul este, de fapt, un nostalgic incurabil care privește spre viitor fără a ști că încearcă să recupereze trecutul. Iubirea se afirmă și se confirmă tocmai ca nostalgie, ca redescoperire a unei stări trecute, germinată de un sine aflat în veșnică așteptare, iar apoi conservată de memorie și savurată în închipuire. Dar ce poate să însemne o "amintire a ceea ce n-am trăit"? Memoria iubirii, la care se referă Finkielkraut
Iubiri suprapuse by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16990_a_18315]
-
demers presupune, pe lîngă erudiție, spirit de sinteză și o extaordinară familiaritate cu o cultură deloc săracă... Dar aspectul cel mai incitant rămîne totuși încrederea în posibilitățile plurale ale lecturii și scrierii (pe care o propovăduia și Roland Barthes), în redescoperirea - prin contemplație filologică - a singurului paradis posibil, acela al cuvintelor... Nicolae Balotă - Literatura franceză de la Villon la zilele noastre, Ed. Dacia, colecția Discobolul, Cluj, 2001, 432 de pagini, preț neprecizat.
În paradisul cuvintelor by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15168_a_16493]
-
poetice? Pentru volumul al III-lea, Simona Popescu și l-a asociat, în ipostaza de co-editor, pe Ion Cocora. Care este nu doar unul dintre cei mai buni cronicari de teatru ai ultimelor decenii, ci și promotorul de facto al redescoperirii dramaturgiei lui Gellu Naum, după 1989. Asocierea lui la ediție reprezintă, pe lângă un gest firesc de reverență profesională, și un câștig în materie de aparat critic, căci cronicarul dramatic era, probabil, cel mai potrivit a alcătui tabloul receptării teatrului lui
Gellu Naum, dramaturg by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2437_a_3762]
-
este, în concepția poetului, una radiantă, care sălășluiește simultan în mai multe dimensiuni, dar fără să se identifice în totalitate cu nici una. Ea este dincoace de ele, ca ideile platoniciene. În fine, după cum remarcă și mulți dintre cei care, după redescoperirea post-decembristă a teatrului lui Naum, l-au comentat ca text sau ca spectacol, piesele reunite în acest volum ne mai înfățișează o caracteristică stranie. Experiența sa teatrală s-a desfășurat, între 1945-1989, într-un cvasianonimat, fiindu-i jucate doar o
Gellu Naum, dramaturg by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2437_a_3762]
-
Arhivei Naționale de Film. Posibilă punte între cele două curente - în cazul în care acordăm "realismului socialist", împreună cu autorul, statutul de curent estetico-cinematografic, ignorând contextul sau istoric și mai ales politic - îl reprezintă scopul generic al acestora, de "exigenta a redescoperirii, a înțelegerii și apropierii de realitatea contemporană". Această perspectivă, evident discutabila, are însă și efectul de a evidenția câteva elemente de certă originalitate ale filmelor românești ale vremii, în ciuda subordonării programatice a producției cinematografice "idealurilor construirii socialismului", si care au
Filmul românesc între neorealism și realism socialist by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12121_a_13446]
-
spune, propriu-zis. Noua sa carte, în răspăr, arată și o altă fațetă a revizuirii. Faptul că ea a fost cultivată. Există un public stabil care, de peste zece ani încoace, savurează lovitura (indiferent din ce parte ar veni). Revizuirea a prilejuit redescoperirea unei laturi "senzaționale" a criticii. O comunicare directă cu publicul de care se cam uitase în alambicarea estetizantă a criticii sub comunism. Revizuirile anilor '90 nu au însemnat atît reașezarea ierarhiilor literare. în mare, taberele s-au păstrat. Nici scoaterea
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
de care se cam uitase în alambicarea estetizantă a criticii sub comunism. Revizuirile anilor '90 nu au însemnat atît reașezarea ierarhiilor literare. în mare, taberele s-au păstrat. Nici scoaterea unor cazuri flagrante din joc (vezi Păunescu). Cît mai ales redescoperirea veleităților "comunicative" ale discursului critic. S-a dezgropat cu entuziasm puterea denotativă a cuvintelor. A existat un miraj, ușor reperabil la începutul anilor '90, al comunicării directe. Puteai scrie un lucru, iar cel de lîngă tine chiar înțelegea complet mesajul
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
Marcel Cornis-Pope Transformările prin care au trecut culturile literare est-europene au fost descrise alternativ ca o formă de „eliberare” politică („decolonizare” în cazul Țărilor Baltice), „emancipare” culturală și redescoperire/ recuperare a tradiț iilor naționale. În același timp, literaturile esteuropene și-au redescoperit legăturile și relevanța pentru circuitele europene și globale. Anumite trăsături ale culturilor literare de după 1989 au fost anticipate în opera unor scriitori experimentali și opozanți din deceniile
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
disponibilități, pe care n-am mai văzut-o în mai nimic după aceea. Rolul Clitemnestra mi se pare o recuperare artistică importantă pe care o face regizorul Mihai Măniuțiu. Eu pun ediția de anul acesta sub semnul Electrei și al redescoperirii tragismului Greciei antice prin dramatismul sonorităților maramureșene, al montării lui Purcărete de la Craiova după A douăsprezecea noapte de Shakespeare � despre care am scris foiletonistic � al spectacolului impresionant ca rigoare cu Noul locatar pus în scenă de Tompa Gabor la Nothingham
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
va fi interpretat de actrița Tatiana Sessler, care va fi secondată de actorul Ciprian Lungu. I. STANCIU Cafeneaua „Danilo Kis“ l În A Treia Europă Fundația „A Treia Europă“ a lansat în această săptămână proiectul de anvergură culturală „Comunități deschise - redescoperirea diversității“. Cinci numere tematice ale revistei „Orizont“ consacrate literaturii create de autori germani, sârbi, maghiari, evrei și slovaci din regiune și euroregiune vor fi lansate la Timișoara, Arad, Reșița, Lugoj, Novi Sad și Szeged, în cadrul unor cafenele volante, intitulate simbolic
Agenda2003-4-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280614_a_281943]
-
mai recunoască teatrul. Ziarul El País, din 8 martie, titra: Sosește în Spania curtea magică a Teatrului Bulandra. Un articol pe jumătate de pagină vorbea despre legendara trupă românească în termeni elogioși: În mod inexplicabil, în această eră a festivalurilor, redescoperirilor și globalizării scenice, Teatrul Bulandra din București - o adevărată instituție de la înființarea ei în 1947 - n-a fost văzut în Spania, deși a fost prezent în alte țări de limbă spaniolă și, firește, în multe alte locuri din Europa... Pentru
Bulandra versus Abadía by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9799_a_11124]
-
scurtă, parcă ieșită de nicăieri, și cu mult mai lunga și spumoasa legendă îl recuperează Lucian Boia, într-o carte-album: Balcic. Micul paradis al României Mari (Humanitas, 2014). Nu e nimic, și totuși e, pare să fie motto-ul acestei redescoperiri, de la un țărm prea puțin românesc, în demografia și-n geografia lui, și cu care, pe deasupra, românii par că nu prea au ce face, la un loc deopotrivă monden (a must, cum am spune astăzi, pe lista protipendadei) și dătător
Povestea Balcicului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2769_a_4094]
-
Nicoară, foarte bună aici în Nina, Eva Crișan, Ramona Dumitrean - le-am mai văzut, dar pe nici una în apariții notabile, atît cît cunosc eu. Exercițiul orchestrat de Alexandru Dabija poate fi, pentru cele mai multe, o a doua școală de teatru, o redescoperire a profesiunii lor. Ca și lucrul alături de Victor Rebengiuc, un model pentru profesionalism, rigoare, dăruire și devotament pe scenă, un actor care caută, care se lasă provocat și descoperit de un regizor, acela ce nu-l lasă să se repete
Eu sînt un pescăruș! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14067_a_15392]
-
emoționantă, am ascultat și am privit, de fapt, patru povești, patru tonuri, patru tipuri diferite de confesiune și de provocare artistică. Arta regizorului Alexandru Tocilescu a fost aceea de a incita la acest tip de introspecție, la acest tip de redescoperire a eu-lui artistic și uman al actorilor săi. O re-întîlnire teatrală este un nou moment, o etapă în care background-ul comun este punctul de plecare spre vibrațiile noi, pure, ale fiecăruia angrenat în mecanismul subtil al creației. Spre iluzia
Iluzia sfârșitului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6156_a_7481]
-
unul dintre puținii tineri autori despre care suntem îndreptățiți să presupunem că are o cotă de încredere constantă și - pe cât se poate - corectă. Această a patra carte de poezie - Sushi - pare a fi un tur de forță complet înspre o redescoperire a naturaleții. Fie că e una a afectelor, fie că e una a recunoștinței sau a separatismului politic, fie că - iată - avem de-a face cu o naturalețe a artificiului, Adrian Urmanov începe să scrie impulsiv și convulsiv. Așa cum știe
O editură, două cărți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9580_a_10905]
-
treilea este Villiers de l’Isle-Adam (1838-1889), tradus în românește cu delicii stilistice, la răscrucea anilor 1960-1970, de Alexandru George, autor de povestiri pe jumătate fantastice, detractor, și el, al lui Flaubert și al naturaliștilor. În fine, un prilej de redescoperire îl oferă cei 150 de ani de la nașterea lui Blaise Cendrars (1887-1961), poet, prozator și reporter mereu gata de cea mai exotică aventură (bourlingueur, cum îi spun francezii, cu un cuvânt inventat chiar de el!). Fondator al poeziei moderne, ca
Toți scriitorii au dreptul la posteritate () [Corola-journal/Journalistic/3473_a_4798]
-
operei lui Caragiale ivite în România după anul 1989, dar nici una dintre ele nu este un produs al noilor timpuri. Ambele aparțin unor autori care nu mai erau în viață la acea dată. Amîndouă sînt recuperări sau, poate mai exact, redescoperiri ale unor texte care pînă atunci nu putuseră circula public în România din motive politice. Autorii lor sînt rusul Lev Davidovici Bronstein, cunoscut sub numele de Lev Troțki, și românul N. Steinhardt. Fuseseră, ambii, niște eretici în raport cu statutul și condiția
Caragiale povestit de Troțki by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/6389_a_7714]