4,550 matches
-
care previne și reeducă. J. Mabbott încearcă să arate că pedeapsa însăși rareori educă infractorul și niciodată nu îi împiedică pe alții, ci doar "extra" aranjamentele au o șansă de a obține aceste rezultate, punând două întrebări susținătorilor prevenției și reeducării: "dacă presupunem că se poate demonstra că un anumit infractor nu și-a îndreptat comportamentul după executarea pedepsei și, de asemenea, că niciun viitor infractor nu a fost împiedicat de aceasta, ar demonstra acest lucru că pedeapsa a fost injustă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
criticat prevenția generală spunând că niciun om nu poate fi utilizat ca mijloc pentru realizarea scopurilor sociale, iar aceste teorii prezintă riscul de a legitima intervenții punitive de maximă severitate, fără a oferi garanții procesuale 169. O obiecție adusă teoriei reeducării arată că scopul resocializant nu este practic realizabil. Practica a demonstrat că nu există pedepse corectoare sau terapeutice, iar închisoarea este un loc cu potențial crimogen, care ajută la proliferarea infracțiunilor 170. S-a susținut, de asemenea, și faptul că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
corectoare sau terapeutice, iar închisoarea este un loc cu potențial crimogen, care ajută la proliferarea infracțiunilor 170. S-a susținut, de asemenea, și faptul că nu există tratament pentru toate tipurile de infractori. În urma cercetării datelor statistice, este discutabilă eficiența reeducării în condițiile societății actuale. Din punct de vedere practic, tratamentul necesită resurse mari, pe care nu și le poate permite orice stat. În prezent, de acest tratament beneficiază un număr mic de subiecți și există îndoieli serioase asupra faptului că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
punct de vedere practic, tratamentul necesită resurse mari, pe care nu și le poate permite orice stat. În prezent, de acest tratament beneficiază un număr mic de subiecți și există îndoieli serioase asupra faptului că aceștia nu vor recidiva. Doctrinei reeducării i se mai reproșează faptul că nu respectă valori precum demnitatea umană, libertatea, egalitatea indivizilor, presupunând că delincventul este sau nu o ființă adaptabilă sau care poate fi îndreptată și sfârșind prin a da naștere unor doctrine inumane, cum ar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
da naștere unor doctrine inumane, cum ar fi cea a "omului nou", bazate pe ideea că statul trebuie să dea o mână de ajutor naturii, realizând o selecție penală de tip artificial 171. Dincolo de aceste critici, trebuie recunoscute meritele teoriilor reeducării, în special faptul că au pus accentul pe individ, care a încetat să fie considerat o ființă abstractă și nedefinită, și, de asemenea, a golit pedeapsa de caracterul moralizator, stabilind drept scop al ei reintegrarea delincventului în societate. În plus
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
al ei reintegrarea delincventului în societate. În plus, o serie de instituții de drept penal (suspendarea condiționată a pedepsei, liberarea condiționată), fără de existența cărora astăzi ar fi de neconceput un sistem coerent de aplicare a pedepsei, își datorează existența teoriilor reeducării. Teoreticienii secolului trecut au considerat că pedeapsa nu mai poate fi justificată doar ca retribuție pentru delictul comis ori doar ca mijloc de prevenire pentru viitoarele delicte sau de îndreptare pentru infractori și au încercat o conciliere între cele două
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
infractori și au încercat o conciliere între cele două doctrine, cea retributivistă și cea utilitaristă, dând naștere unor teoriile mixte, care consideră pedeapsa o răsplată proporțională cu vinovăția făptuitorului, dar care trebuie orientată spre realizarea finalităților cerute de prevenție și reeducare. Cei mai mulți au menținut ideea că pedeapsa este valoroasă datorită urmărilor sale, cum ar fi, de exemplu, reducerea criminalității, și au respins ideea că este admisibilă pedepsirea nevinovaților în acele circumstanțe în care o astfel de pedeapsă ar înclina balanța în favoarea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ar avea importante lipsuri atât de natură practică, deoarece poate fi foarte dificil să decizi care infracțiune este mai gravă și cine merită o pedeapsă mai severă, cât și morală, deoarece, dacă sunt ignorate atât considerațiile prevenției, cât și ale reeducării atunci când este schițată lista pedepselor, un mare bine social poate fi sacrificat în scopul de a câștiga o mică îmbunătățire în acuratețea pedepsei din punctul de vedere retributivist. Pe de altă parte, acuzațiilor de barbarism aduse retributivismului li s-a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și, prin urmare, o teorie care folosește considerațiile retributiviste doar pentru a fixa limitele superioare ale pedepselor și ia în calcul alți factori atunci când decide câtă sau ce fel de suferință ar trebui pricinuită este perfect posibilă. Teoriile prevenției și reeducării, nefixând limite, prezintă riscul de a deveni cu mult mai inumane decât o teorie pură retributivistă 172. Este evident că atât teoriile retributiviste, cât și cele utilitariste conțin și aspecte pozitive și aspecte negative. Întrebarea care se ridică aici este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
să justifice pedeapsa. Din încercarea de a concilia cele două doctrine opuse, au luat naștere unele teorii eclectice, unificatoare, unde pedeapsa este stabilită proporțional cu vinovăția făptuitorului, dar, în același timp, este orientată înspre realizarea finalităților cerute de prevenție și reeducare. Cercetând relația dintre drept și morală nu putem decât să constatăm, așa cum au făcut-o și alții înaintea noastră, că cele două fenomene se întrepătrund, se reîntregesc sau se îndepărtează una de alta într-o mișcare neîncetată ale cărei cauze
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
utilității, 25, 77, 86, 210 R rațiune, 32, 35, 36, 42, 43, 75, 80, 81, 85, 142, 149, 155, 218 răspundere: forme, 162; juridică, 15, 169, 170, 174; la Hart, 170; noțiune, 165 realism, 14, 140, 144, 147, 151, 157 reeducare, 184, 186, 205, 211, 214, 215, 226, 227, 229, 237 relația dintre este și trebuie: la Cătineanu, 104, 122; la Hare, 105; la Searle, 105 remușcare, 101, 103, 172, 206 responsabilitate: la Aristotel, 165; la Schopenhauer, 167; morală, 109, 167
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
bun exemplu: „CÎte ființe umane au murit În camerele de interogatoriu ale Securit...ții și Miliției? CÎte au fost ucise de torționarii zeloși ai revoluției socialiste? CÎte au murit În Închisori, În lag...re de munc... forțat..., În centrele de reeducare și În spitalele psihiatrice? Nu știm. CÎte ființe umane au fost deținute f...r... motiv sau din motive false În vastul univers concentraționar al României roșii? Nu știm. CÎte ființe umane au fost h...rțuite ani de zile și În
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
cu lumea tot mai variată a medicamentului, fenomenele psihologice legate de administrarea unor noi tratamente sunt asimilate din domeniul psihologiei sociale. Dintre ramurile aplicative ale psihologiei care au relații cu psihologia medicală menționăm: psihopedagogia (oferă medicului terapeut metode psihologice utile „reeducării” bolnavului); psihologia copilului (beneficiază în special pediatrii); psihologia organizațională (furnizează date necesare stabilirii unor repere psihologice specifice eșaloanelor sanitare cu care vine în contact bolnavul); psihometria (furnizează date despre testele psihologice); psihologia culturii etc. 1.4.2. Relațiile cu științele
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
toate civilizațiile. Hipnoza poate fi utilizată ca metodă de sugestie directă în scopul de a ușura anumite simptome: ea poate fi utilizată ca un catarsis, metodă de descărcare emoțională și se poate combina cu psihoterapiile “luării de cunoștință” (terapii vizând reeducarea atitudinilor, tehnica de abreacție, hipnoanaliză). Indicațiile hipnozei sunt foarte largi. S-a utilizat hipnoterapia în diverse tulburări funcționale: în gastroenterologie, urologie, cardiologie, ginecologie, dermatologie. În anesteziologie se utilizează hipnoza cu sedare preoperatorie, ca agent - ușurând inducția anesteziei generale, ca sedativ
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
relaxare poate fi utilizată atât ca “hipotensor” al rezonanței afective (naștere fără temă, analgezie chirurgicală), cât și pentru potențarea mecanismelor intelectuale (ca atenția, concentrarea, memoria, stăpânirea de sine etc.). Psihoterapia de sinteză și de reconstrucție - metoda Vittoz se bazează pe reeducarea receptivității senzoriale. Trebuie să-l ajutăm pe bolnav să „simtă” obiectele în modul cel mai elementar, evitând de a le conceptualiza. Dereglarea cerebrală-tip care beneficiază este psihastenia (pe care Vittoz o leagă de un defect de conexiune între “creierul
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
deja la Robespierre. De la nevroza școlărească a ucenicului marxist pînă la "idioțenia educativă" (Milan Kundera) a țărilor așa-zis socialiste, se produce o ruptură de sarcină, dar în același sens; ca și între utopiile pedagogice ale Convenției și lagărele de reeducare ale "republicilor populare". Fiecare principiu al Rațiunii are o subversiune a sa prin caricatură, și nu-1 putem judeca prin prisma ei. Bolile comuniste interesează mediologul în aceeași măsură ca degenerescențele simptomatice ale vechilor culturi, odinioară vii, care au dispărut în
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pot deveni, pentru unii elevi, fișe de autoinstruire; - fișe de exerciții cu grad progresiv de dificultate, destinate aplicării și consolidării noțiunilor, a deprinderilor; - fișe de recuperare, destinate să umple lacunele, să remedieze deficiențele, să corecteze greșelile altora, să contribuie la reeducarea capacităților intelectuale ale copiilor; - fișe de control, utilizate În etapa revederii sau regrupării cunoștințelor asimilate; - fișe de dezvoltare, utilizate de elevii care nu au comis greșeli, În vederea perfecționării cunoștințelor și Îmbogățirii culturii lor, propunându-le probleme mai dificile și mai
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se explică de ce unii elevi conștiincioși, care învață foarte bine la toate obiectele, ajung să aibă multiple interese și le vine greu, la terminarea liceului, să opteze pentru o singură specializare. A.S. Makarenko, pedagog rus cunoscut prin rezultatele obținute în reeducarea a numeroși copii delincvenți, sublinia că omul are nevoie să întrevadă o bucurie, către care să tindă (el spunea „să aibă o perspectivă”). Acest lucru e valabil mai ales pentru copii: bunăoară să întrevadă plăcerea unui spectacol ce va avea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Enciclopedică, București. • Bandura, A., „Human Agency în Social Cognitive Theory”, American Psychologist, 44(9), pp. 1175-1184. • Barthélémy, A., 1996, „Médiation: Les ambiguités d’un succes”, Spirale Ă Revue de Recherche en Education, nr. 14, pp. 177-193. • Basiliade, G., (coord.), 1978, Reeducare și reintegrare socială, Editura Științifică, București. • Bee, H., 1997, Psychologie du développement, Ed. du Renouveau Pédagogique, Montréal. • Bejat, M., (coord.), 1981, Creativitatea în știință, tehnică și învățământ, EDP, București. • Berge, A., 1968, Defectele copilului, EDP, București. • Berroux, Philippe, 1985, La
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cu consecințe deosebit de grave, chiar iremediabile asupra sănătății fizice și psihice a acestora. • Se consideră a avea un pericol social sporit fapta comisă într-o instituție sau unitate medicală, de învățământ, militară, loc de detenție, centre de asistență socială, de reeducare sau instituție medical-educativă, ori în alte locuri în care elevii, studenții și tinerii desfășoară activități educative, sportive, sociale, ori în apropierea acestora , tocmai datorită specificului activității desfășurate în astfel de locuri sau pentru protecția persoanelor care le frecventează. Obiectivul legiuitorului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Activitatea de combatere a traficului și/sau a consumului ilicit de droguri se organizează și se realizează de către organele administrației publice și organele judiciare, de către unitățile de învățământ, unitățile medicale și alte unități din sistemul serviciilor de sănătate, centrele de reeducare pentru minori, penitenciare, organizațiile neguvernamentale, precum și de către alte instituții interesate. În Regulamentul de aplicare a Legii nr. 143/2000 sunt prevăzute câteva măsuri cu caracter obligatoriu sau facultativ destinate anihilării ori reducerii consecințelor consumului de droguri, dintre care putem menționa
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
persoane vor trebui să se formeze și informeze continuu pentru a păstra ritmul cu această situație, sistemului educațional revenindu-i rolul de a răspunde presiunilor diviziunii și schimbărilor la nivelul pieței muncii pe plan internațional. Apare astfel necesitatea unei rapide „reeducări” și „re-instruiri” a forței de muncă, necesitate ce devine trăsătură esențială a locului de muncă, influențând diversitatea și flexibilitatea serviciilor educaționale. Conținutul ofertei educaționale, a programelor de pregătire, este determinat de interesele organizaționale dar și de cele ale participanților, care
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și a rezistenței aerobice musculare. De asemenea, instalațiile de scripeți permit din toate pozițiile de mai sus exerciții cu contragreutăți care, fie că ușurează mișcarea, determinând tracțiuni-întinderi pentru creșterea flexiei, fie ajută tonifierea musculaturii flexoare. Exercițiile gestice uzuale sunt pentru reeducarea funcțională a genunchiului, în special mersul, urcarea și coborârea scărilor, pășitul peste obstacole, aplecatul. Urcatul și coborâtul - se începe pe pante înclinate, apoi se trece la trepte de înalțimi gradate. Pentru creșterea forței, exercițiile se repetă cu încărcare ( haltere pe
PROGRAME KINETICE DE RECUPERARE ÎN LEZIUNILE LIGAMENTARE ALE GENUNCHIULUI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Viorela Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_797]
-
Gilles de la Tourette a descris boala care îi poartă numele, boală a ticurilor faciale și vocale ce reunește tulburări somatomotorii, neurovegetative, neurastenice și obsesivo-fobice, care debutează în copilărie sau adolescență. Lichidarea conflictelor din viața microgrupului pacientului, terapiile comportamentale, psihoterapia individualizată, reeducarea funcțională (tehnicile psihomotorii, Heige: relaxare musculară asociată cu gimnastică în fața oglinzii), fizio-kinetoterapie (hidroterapie, ionizări, gimnastică), farmacologia, toxina botulinică, imunomodulatoarele, chirurgia etc. sunt consemnate ca posibil eficiente în sindromul Gilles de la Tourette. Antrenamentul Autogen (AA) ca metodă de psihoterapie a fost
TRAINING AUTOGEN - BENEFICII PENTRU UN CAZ CU SINDROM GILLES DE LA TOURETTE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neli Claudia Bîlha () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_818]
-
de a limita efectele dureroase sau anchilozele și artrozele secundare. Electroterapia locală se adresează atât durerii ca simptom (electroterapie antalgică simptomatică), cât și contracturii musculare și ea sursa generatoare de durere (electroterapie antalgică patogenică). Terapia ocupațională este o metodă de reeducare activă care completează kinetoterapia folosind diverse activități adaptate la tipul de deficiente motorii ale individului cu scop recreativ și terapeutic, ajutând bolnavul sa folosească mai bine mușchii rămași indemni și recuperând funcția celor afectați de boală, contribuind astfel la readaptarea
OPȚIUNI DE TRATAMENT ÎN SCOLIOZE; ASOCIEREA TERAPIILOR CONVENȚIONALE CU CELE COMPLEMENTARE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Ganciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_814]