1,230 matches
-
final al vehiculului. 2.4. Auditul se desfășoară în conformitate cu cerințele standardelor din seria SR ISO 10011 și are scopul de a verifica dispozițiile și procedurile stabilite de producătorul de componente pentru asigurarea stabilității producției și a conformității produsului. După caz, referențialul față de care se efectuează auditul cuprinde: - procedurile și cerințele proprii ale producătorului final de vehicule rutiere, pentru evaluarea calității procesului de productie; - "Cerințe minimale privind asigurarea conformității producției de componente pentru vehicule rutiere" (a se vedea cap. 7) atunci cand producătorul
ORDIN nr. 1.006 din 10 iulie 2001 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului tranSporturilor nr. 536/1997 pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea şi/sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb şi materialelor utilizate la vehicule rutiere, precum şi evaluarea capabilităţii tehnice şi autorizarea agenţilor economici care prestează servicii de reparatie, reglare şi/sau desfăşoară activitate de reconstrucţie a vehiculelor rutiere - RNTR 4. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136053_a_137382]
-
cap. 7) atunci cand producătorul de componente nu are stabilit un sistem de asigurare a calității; - standarde din seria ISO 9000; - regulamentele E.C.E.-O.N.U. aplicabile. 2.5. Pentru componentele care pot afecta siguranță circulației rutiere și protecția mediului ambiant referențialul față de care se efectuează auditul se recomandă să fie din seria ISO 9000. 2.6. Producătorul de vehicule sau reprezentantul acestuia va întocmi și va actualiza lista cuprinzând produsele (componente, echipamente, piese de schimb) de origine și furnizorii respectivi. Trimestrial
ORDIN nr. 1.006 din 10 iulie 2001 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului tranSporturilor nr. 536/1997 pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea şi/sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb şi materialelor utilizate la vehicule rutiere, precum şi evaluarea capabilităţii tehnice şi autorizarea agenţilor economici care prestează servicii de reparatie, reglare şi/sau desfăşoară activitate de reconstrucţie a vehiculelor rutiere - RNTR 4. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136053_a_137382]
-
Auditul se desfășoară în conformitate cu cerințele standardelor din seria SR ISO 10011 și are scopul de a verifica dispozițiile și procedurile stabilite de producătorul de piese de schimb pentru asigurarea conformității producției. În funcție de modul de implementare a acestor dispoziții și proceduri referențialul față de care se efectuează auditul va fi: - "Cerințe minimale privind asigurarea conformității producției de componente pentru vehicule rutiere" (a se vedea cap. 7), atunci când producătorul de componente nu are stabilit un sistem de asigurare a calității conform standardelor internaționale aplicabile
ORDIN nr. 1.006 din 10 iulie 2001 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului tranSporturilor nr. 536/1997 pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea şi/sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb şi materialelor utilizate la vehicule rutiere, precum şi evaluarea capabilităţii tehnice şi autorizarea agenţilor economici care prestează servicii de reparatie, reglare şi/sau desfăşoară activitate de reconstrucţie a vehiculelor rutiere - RNTR 4. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136053_a_137382]
-
standardelor internaționale aplicabile; - standardele din seria ISO 9000 aplicabile; - alte standarde internaționale în vigoare la data auditului, care acoperă cerințele privind asigurarea conformității producției (cap. 7). 3.14. Pentru piesele de schimb care afectează siguranță circulației rutiere și protecția mediului referențialul față de care se efectuează auditul trebuie să fie, daca este posibil, din seria ISO 9000. 3.15. La comercializarea de piese de schimb pentru vehicule rutiere producătorul acestora va elibera următoarele documente: - declarația de conformitate; - certificatul de garanție; - alte documente
ORDIN nr. 1.006 din 10 iulie 2001 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului tranSporturilor nr. 536/1997 pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea şi/sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb şi materialelor utilizate la vehicule rutiere, precum şi evaluarea capabilităţii tehnice şi autorizarea agenţilor economici care prestează servicii de reparatie, reglare şi/sau desfăşoară activitate de reconstrucţie a vehiculelor rutiere - RNTR 4. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136053_a_137382]
-
exploatare se efectuează de R.A.R.-O.C.P. 4.12. Auditul se desfășoară în conformitate cu cerințele standardelor din seria SR ISO 10011 și are scopul de a verifica dispozițiile și procedurile stabilite de producătorul de materiale de exploatare pentru asigurarea stabilității producției. Referențialul față de care se efectuează auditul trebuie să fie, daca este posibil, din seria ISO 9000. 4.13. Livrarea materialelor de exploatare va fi însoțită de următoarele documente: - declarația de conformitate; - certificatul de garanție; - alte documente cerute de legislație. 4.14
ORDIN nr. 1.006 din 10 iulie 2001 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului tranSporturilor nr. 536/1997 pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea şi/sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb şi materialelor utilizate la vehicule rutiere, precum şi evaluarea capabilităţii tehnice şi autorizarea agenţilor economici care prestează servicii de reparatie, reglare şi/sau desfăşoară activitate de reconstrucţie a vehiculelor rutiere - RNTR 4. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136053_a_137382]
-
cu documentația de referință vor fi cele esențiale și trebuie să acopere caracteristicile relevante pentru produs. 6.5. Se acordă dreptul de utilizare a mărcii de certificare/omologare numai în cazul în care s-au efectuat toate încercările prevăzute de referențial. 6.5.1. Echipamentele, piesele de schimb și materialele utilizate la vehicule rutiere care contribuie la siguranța circulației sau la protecția mediului (cu excepția celor livrate în vrac), menționate la cap. 5, certificate/omologate R.A.R., vor purta suplimentar un marcaj special
ORDIN nr. 1.006 din 10 iulie 2001 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului tranSporturilor nr. 536/1997 pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea şi/sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb şi materialelor utilizate la vehicule rutiere, precum şi evaluarea capabilităţii tehnice şi autorizarea agenţilor economici care prestează servicii de reparatie, reglare şi/sau desfăşoară activitate de reconstrucţie a vehiculelor rutiere - RNTR 4. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136053_a_137382]
-
familiilor de produse se selectează încercările relevante și esențiale pentru tipurile reprezentative. Dreptul de utilizare a mărcii de certificare/omologare se acordă de R.A.R. numai în cazul în care întreaga familie de produse este supusă testelor și îndeplinește condițiile din referențial. 6.6. Cheltuielile aferente certificării/omologării, inclusiv pentru supravegherea în termenul de valabilitate a documentului de certificare/omologare, se suporta de către solicitanții certificării/omologării. 6.7. Răspunderea pentru conservarea caracteristicilor certificate/omologate, precum și pentru calitatea pieselor de schimb, a echipamentelor
ORDIN nr. 1.006 din 10 iulie 2001 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului tranSporturilor nr. 536/1997 pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea şi/sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb şi materialelor utilizate la vehicule rutiere, precum şi evaluarea capabilităţii tehnice şi autorizarea agenţilor economici care prestează servicii de reparatie, reglare şi/sau desfăşoară activitate de reconstrucţie a vehiculelor rutiere - RNTR 4. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136053_a_137382]
-
frunte nu plec,/ Spre ură și blestemuri aș vrea să te înduplec.” (M. Eminescu, I, p. 116), condițional (rar): În caz de urgență, se iese pe ușa a doua., concesiv (rar): Împotriva voinței lui, l-au propus pentru premiu., limitativ (referențial): „Străin la vorbă și la port,/Lucești fără de viață.” (M. Eminescu, I, p. 171); • complement corelativ, sociativ: „Cu sfetnici vechi de zile mă-ntâmpinași în cale.” (Idem, p. 91), cumulativ: „În afară de frig, mai e și întuneric.”, de excepție: „Afară de ochii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M. Eminescu, I, p. 123), comparativ: „E mai mult galbenă decât albă”; • circumstanțial, temporal: „ - Încă de mic/ Te cunoșteam pe tine” (M. Eminescu, I, p.175), cauzal: „De grăbit ce era, a plecat fără să mai treacă pe la mine.”, limitativ (referențial): „De glumeț, glumeț era moș Nichifor.” (I. Creangă, p. 99) Prin intermediul relației de dublă dependență, adjectivul dezvoltă funcțiile de atribut circumstanțial: „Numai luna, rea ori bună,/ți se pare-aceeași lună” (L. Blaga, p. 195) și complement predicativ: „Să te simți
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
GENUL" Opozițiile interne ale categoriei gramaticale de gen, dezvoltate numai în planul expresiei, cu originea în plan deictic și în plan sintactic, caracterizează verbul la diateza pasivă. La persoanele I și a II-a, opozițiile de gen corespund unei opoziții referențiale, la nivelul subiectului gramatical, prin raportare - extralingvistică - la locutor/interlocutor. șEu, Mihai,ț am fost trimis la Sinaia. șEu, Mihaela,ț am fost trimisă la Sinaia. La persoana a III-a, opoziția de gen este determinată de acțiunea principiului acordului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pricep adâncimea ta?” (M. Eminescu, Proză literară, p. 42), • de loc: „Orizontu-ntunecându-l vin săgeți de pretutindeni.” (M. Eminescu, I, p. 148), „Se întreabă trist izvorul:/ Unde mi-i crăiasa oare?” (Ibidem, p. 122), • condițional: „Am plecat, altfel, cine știe ce mai auzeam.”, • referențial (limitativ): „Procentual e foarte bine, dar...”, • concesiv: „Am cedat, totuși, și rău am făcut.” Adverbele circumstanțiale realizează și funcția de atribut: „Era tatăl său, când fusese în vârsta lui de acum.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 30), „De-așa vremi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Floarea dintre pietre e o floare de in. În dezvoltarea relației de dependență guvernată de verb (adjectiv), între prepoziții (cel mai adesea locuțiuni prepoziționale) și variantele funcțiilor sintactice de complement corelativ (excepție, cumul, opoziție, sociativ) și circumstanțial (cauză, scop, condiție, referențial etc.), continuitatea semantică este asigurată de caracterul mai puțin abstract al locuțiunilor prepoziționale, care, prin aceasta, devin mărci (absolute sau relative) ale funcțiilor sintactice: în loc de - complement corelativ de opoziție în afară de - compl. corelativ de excepție/cumulativ pe lângă - compl. corelativ cumulativ din cauza
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al locuțiunilor prepoziționale, care, prin aceasta, devin mărci (absolute sau relative) ale funcțiilor sintactice: în loc de - complement corelativ de opoziție în afară de - compl. corelativ de excepție/cumulativ pe lângă - compl. corelativ cumulativ din cauza - circumstanțial de cauză în caz de - circumstanțial condițional în ceea ce privește - circumstanțial referențial etc. Prepoziția în structura frazeitc "Prepozi]ia în structura frazei" În enunțurile în care funcțiile sintactice se realizează prin constituenți propoziționali, prepozițiile preced pronumele sau adverbele relative pe baza acelorași exigențe ale continuității (compatibilității) semantice; prepoziția este cerută de funcția
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai bun caz. Predicatul metaforic (al metaforizării) este propriu limbajului poetic: „O fată frumoasă e o fereastră deschisă spre paradis.” (L. Blaga) Prin predicatul absolut al metaforizării, se poate revela adevărul esențial, obscurizat de adevărul fenomenal, exprimat lingvistic prin predicate referențiale: „Nu credeți cum că luna-i lună. Este / Fereasta cărei ziua-i zicem soare.” (M. Eminescu) Luna-i lună. (S) (pr.ref.) luna (noaptea) - este fereasta (pr. metaf.) soare (ziua) b. Predicatul referențialtc "b. Predicatul referen]ial" În enunțurile cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cel mai adesea de elementul relațional, funcția de circumstanțial dezvoltă mai multe variante concrete, expresie sintactică a raportului care predomină în interpretarea realității extralingvistice: • de spațialitate • de temporalitate • de modalitate • consecutiv • de progresie • instrumental • de cauzalitate • de finalitate • condițional • concesiv • referențial Observații: Mai ales în dezvoltarea unor variante ale funcției de circumstanțial, relația de dependență nu implică un regent identificabil într-o unitate lexico-gramaticală; acesta poate fi întreg predicatul analitic, predicatul sintactic și alt determinant (complement predicativ, circumstanțial modal etc.), întreaga
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poate fi întrebat într-o zi.” (O. Paler, Galilei, 26) Observații: Locuțiunea prepozițională în ceea ce privește poate avea și o variantă cu verbul la imperfect: „Asta putea fi adevărat în ceea ce privea pe copiii lui Moromete.” (M. Preda, Delirul, 8) Când circumstanțialul referențial se realizează prin adjective pronominale, acestea stau în cazul acuzativ și când sunt subordonate termenului regent prin locuțiunea prepozițională în privința: „Păcat că știința necromanției și aceea a astrologiei s-au pierdut - cine știe câte mistere ne-ar fi descoperit în această privință
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de artă.” (T. Maiorescu, 422), „În legătură cu ce-i spunea mai înainte, zise Iosif, după ce făcură drumul în tăcere... el, Iosif, a observat o ciudățenie...” (M. Preda, M. Sg., I, 22) Se constituie în mărci distinctive ale identității sintactice a circumstanțialului referențial toate locuțiunile prepoziționale, ca atare, în interiorul propoziției, sau precedând pronume relative, la nivelul frazei. În celelalte enunțuri, identitatea circumstanțialului rămâne implicită în planul semantic al relației de dependență sau al verbului regent; verbul a se îndoi, locuțiunea verbală a sta
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nivelul frazei. În celelalte enunțuri, identitatea circumstanțialului rămâne implicită în planul semantic al relației de dependență sau al verbului regent; verbul a se îndoi, locuțiunea verbală a sta la îndoială, de exemplu, sunt determinate în mod frecvent de circumstanțiale limitative (referențiale): "Nu te mai îndoi despre asta, cumnată Smărandă, zise mătușa..." (I.Creangă) RELAȚII DE DEPENDENȚĂ MEDIATĂTC "RELA}II DE DEPENDEN}| MEDIAT|" În afara relațiilor sintactice de dependență desfășurate prin implicarea directă a celor doi termeni ai sintagmei: regentul și determinantul: Am
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Lejeune nu găsea în practică nici un exemplu. De aici se naște ideea de a conceptualiza o asemenea cercetare sub termenul de „autoficțiune”. S-a pus întrebarea dacă este necesar și chiar pertinent să se erijeze acest amestec de ficțiune și referențial, de autobiografic, la rangul de concept. Formele scrierilor despre sine care reprezintă conceptul autoficțiunii, încearcă să definească și să-i dea pertinență autobiografiei, după denumirea dată de Lejeune. Nimic nu pare să distingă a priori o autobiografie de un roman
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
pierde reputația nu când este josnică, lașă sau slabă profesional, ci când își înșeală partenerul. N-am fost solidare una cu alta, ci cu dorințele și aspirațiile bărbaților admirați, cu tații, iubiții, soții sau șefii. Suroritatea n-are decât un referențial slab. Fraternitatea este tradiția solidarității. Nici măcar prieteniile cu bărbații nu au rămas nechestionate drept erotism ascuns sau reprimat. O logică a suspiciunii reciproce fermenta în cele mai adânci resorturi ale prieteniei între femei. De aici derivau rivalități lipsite de glorie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
cele care respiră și sunt vii. Într-un fel, lecția pe care o dau femeile, atunci cînd intră în zona teoretică, este că, pînă la urmă, toate „entitățile” acestea abstracte de care vorbim când ne referim la „oameni generici” au referențiale cărora le e foame, le e sete, le e frig, vor să se joace, vor să lucreze, vor să se simtă bine cu propria lor persoană. În mare măsură, Occidentul civilizat s-a transformat respectând dreptul la discurs public, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
oamenii să decidă liber asupra facultăților lor reproductive, în funcție de morala și religia la care consimt. Este problema propriei lor conștiințe, neconfiscabilă de către stat. Inegalele „egalilor” Enunțul: „Toți oamenii sunt egali” nu poate să fie acceptat decât cu precizarea clară a referențialului egalității: suntem egali în fața lui Dumnezeu (aceasta contând doar pentru cei care cred), în fața legilor, în fața normelor morale, în raport cu criteriile de selecție pentru anumite poziții profesionale. În cazul primelor trei forme nu contează nici o altă caracteristică în afara faptului de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
pândă nocturnă de gaze și apă caldă și la acțiuni culturale de proslăvit Conducătorul Părinte. Generația mea de femei și bărbați era public amuțită și privat cârtitoare. Asta desigur, dacă acceptăm că termenii public și privat au cel mai vag referențial în comunism. Îmi par cel puțin ciudați cei care actual se apără misogin împotriva feminismului și susțin că suntem tarate de Leana, Lina și Găina (Elena Ceaușescu, Lina Ciobanu, Alexandra Găinușe). Nici una dintre acestea nu a reprezentat interesele femeilor, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
valorii marxistă. De altfel, omul timpului, este vorba despre epoca în jurul anului 10.000 î.Hr., nu dispunea de cunoștințele necesare logico-matematice, de cuantificare și de calcul, astfel încât să poată lua în discuție sau să dețină un fundament al schimbului, un referențial al acestuia. Trocul simplu sau primitiv este un schimb orb, în care producătorii diferitelor mărfuri, pur și simplu schimbă aceste mărfuri dominați de starea lor semi primitivă și de necesitățile lor în primul rând fiziologice, legate de hrană și căutarea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
numai, să discute la nesfârșit despre așa-zisele neajunsuri ale trocului. Eroarea, des întâlnită, o numesc eroare de poziționare, de raportare. Adică judecăm istoria și etape ale sale foarte vechi, situate cu mii și mii de ani în urmă, folosind referențialul economic și de deschidere culturală umană din prezent. Da, azi trocul poate avea neajunsuri, ar fi imposibil să-l generalizăm în economia prezentă, economie a rețelelor și a expansiunii fără precedent a schimbului. Numai că un specialist nu se poate
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]