1,191 matches
-
valorii marxistă. De altfel, omul timpului, este vorba despre epoca în jurul anului 10.000 î.Hr., nu dispunea de cunoștințele necesare logico-matematice, de cuantificare și de calcul, astfel încât să poată lua în discuție sau să dețină un fundament al schimbului, un referențial al acestuia. Trocul simplu sau primitiv este un schimb orb, în care producătorii diferitelor mărfuri, pur și simplu schimbă aceste mărfuri dominați de starea lor semi primitivă și de necesitățile lor în primul rând fiziologice, legate de hrană și căutarea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
numai, să discute la nesfârșit despre așa-zisele neajunsuri ale trocului. Eroarea, des întâlnită, o numesc eroare de poziționare, de raportare. Adică judecăm istoria și etape ale sale foarte vechi, situate cu mii și mii de ani în urmă, folosind referențialul economic și de deschidere culturală umană din prezent. Da, azi trocul poate avea neajunsuri, ar fi imposibil să-l generalizăm în economia prezentă, economie a rețelelor și a expansiunii fără precedent a schimbului. Numai că un specialist nu se poate
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
douăzeci de metri distanță de biserică. Triste vremuri, săracă școală! Caracterul oarecum ilicit de atunci al acestui praznic Îi imprimă acum o aură aparte, Îl Învestește cu o anumită noblețe și semnificație, mai ales că, În prezent, avem un nou referențial, un nou context, cel al exprimării libere a credinței, al mărturisirii sale neîngrădite. Ne ducem la biserică atunci când vrem, fără opreliști, ne rugăm cu toții sau de unul singur, aprindem câte o lumânare pentru cei vii și cei morți, mai dăm
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
credință trebuie făcut nu numai prin intermediul unor discipline consacrate (religie, filozofie, psihologie sau literatură), ci și cu ocazia altor prilejuri consumate În spațiul educațional (extrasau perișcolare). Identitatea unei comunități de Învățare este Întreținută atât de valori explicite (limba de predare, referențialul cultural dominant), dar și prin elemente suplimentare ce caracterizează comunitatea respectivă (religia, mentalul colectiv). Climatul cultural, ca fundal al procesului educațional, este potențat și prin registrul religios. A exclude elementul de specificitate religioasă din cadrul acestui angrenaj Înseamnă a-i priva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
vizează contactul dintre participanții la comunicare). În cazul discursului religios, limbajul are și funcția de instituire a realității sacre, de reiterare simbolică a morții și Învierii lui Isus Hristos, din centrul liturghiei creștine. De fapt, Întreaga liturghie se constituie Într-un referențial de consacrare și conturare a unui perimetru de Întâlnire cu Dumnezeu. E un discurs prin care Dumnezeu este chemat și adus printre noi. Avem de-a face cu o funcție de Înființare și legitimare ontologică. Toate cele șapte funcții invocate se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
reprezintă unitatea de calcul cu ajutorul căreia se măsoară și se compară valorile economice; ~ prețul este rezultatul măsurării și comparării obiectului evaluat cu banul, în calitatea sa de unitate de valoare. Pentru o înțelegere mai clară a noțiunilor utilizate de evaluare, referențialul legislativ național definește termenii utilizați pentru realizarea evaluării. Astfel: ~ Costul de achiziție al bunurilor cuprinde prețul de cumpărare, taxele de import și alte taxe (cu excepția acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autoritățile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
de aspecte ale unui simbol devin semnificative, exemplificarea, manifestată când un simbol ar simboliza un eșantion de proprietăți pe care le-ar poseda literalmente sau metaforic, și referința multiplă și complexă, manifestată când un simbol ar îndeplini mai multe funcții referențiale integrate și aflate în interacțiune directă sau mediată. În aceste condiții, felul în care ar funcționa un obiect sau un eveniment ca operă de artă ar putea explica felul în care acestea ar contribui la formarea unei viziuni asupra lumii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
asemenea perspectivă general-culturală asupra istoriei literare (sentimentalizată pe deasupra) riscă să fie Învinuită de confuzie În materie de criterii axiologice. În numele principiului autonomiei esteticului, Lovinescu Îl acuza pe Iorga XE "Iorga" , pe bună dreptate, de această confuzie de planuri, prin care referențialul etic sau etnic se substituie literaturii. Dar specificul estetic nu rămâne nicicând prizonierul singurătății capodoperei. El poate fi surprins, difuz, În cercul viu și complex al Întregii dinamici sociale și culturale. Astfel privite lucrurile, arheologia literară, concentrată asupra lucrărilor „de
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
structură în chiasm care rematizează, în al doilea segment, tema celui dintîi (pronumele anaforic "ea"): Schema 8 Cele cîteva observații ne permit să formulăm următoarea concluzie: Orice text și fiecare frază care-l constituie are, pe de o parte, elemente referențiale recurente, presupuse a fi cunoscute (din co(n)text), care asigură coeziunea ansamblului și, pe de altă parte, elemente noi, care contribuie la expansiunea și dinamica progresiei informative. Pînă să definim unitatea de compoziție textuală minimală, putem spune că, la
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și un adjectiv. Să luăm cele șase texte scurte ale lui Félix Fénéon citate mai sus. Ele au avantajul că aparțin aceluiași gen jurnalistic: depeșa. Din punct de vedere referențial, acest gen, foarte scurt prin definiție, trebuie să dea informații referențiale care răspund minim la întrebările Cine? Ce? Unde?, uneori Cînd? și mai rar la întrebările De ce? și Cum? Atunci cînd propoziția comportă un verb, trebuie să-i examinăm valența: verbe cu un loc (Janinetti dispăru), cu două locuri ([Ei] Îl
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
savoiard. Relieful referențial al obiectului discursului poate fi considerat suficient de bine conturat în memorie pentru ca articolul hotărît să fie selectat fără vreo mențiune prealabilă a referentului. În schimb, în cazul titlului poemului de Rimbaud, se creează impresia unei forțări referențiale care face posibilă existența referentului fără vreo mențiune prealabilă. Totuși, această utilizare nu este chiar atît de deviantă pe cît pare, și aceasta datorită genului: titlul devine, ca unitate peritextuală, un element identificator al unui poem dat, într-un volum
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
el. Începînd de-aici, subiectele verbelor din [C] și din [D] ar trebui să trimită la oameni, introduși în memorie odată cu reformularea și într-adevăr sînt oameni. Cu toate-acestea, introducerea lexemului vizuini menține izotopia animală, iar subiectul din [C] ezită referențial și pare să rămînă sub incidența lui animale. De-a lungul întregului segment [C] referentul animal pare că se menține astfel încît anafora [ei = oameni] este împiedicată. Prin menținerea celor doi referenți în memorie, oamenii rămîn parțial animale. Trebuie să
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
orator, conversația cotidiană, articolele de ziar, publicitatea, tratatele științifice, toate aceste activități pot ține cont de considerentele estetice, să activeze funcția estetică, iar cuvintele sînt adesea folosite în sine și pentru sine, și nu numai pur și simplu ca procedee referențiale" (1973: 147). Fără a ne ocupa aici de estetică, vom reține în esență faptul că unitățile limbii, de la fonem și de la grafem pînă la construcțiile morfo-sintactice, trecînd prin silabe și numărătoarea lor, precum și reluările semnificanților pot juca un rol structurant
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
asupra funcționării specifice a procedurilor descriptive 17. Teoretizând secvențialitatea descriptivă și lăsând la o parte, cel puțin pentru moment, fenomenele de eterogenitate textuală (raporturile sale cu narațiunea, argumentația, explicația etc.), ne rămâne doar să încercăm să găsim, dincolo de diferențele pur referențiale și tematice, o procedură descriptivă mult mai structurată față de ceea ce s-a cerut până acum. 2. De la enumerație la secvența descriptivă Așa cum apare în articolul "Descrierea" din Enciclopedie: "O descriere este enumerația de atribute ale unui obiect". Enumerația apare deci
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de proces referențial și cognitiv: cititorul nu este în măsură decât să emită ipoteze pe care le verifică la finele secvenței, atunci când îi este dată tema-titlu (așa cum se întâmplă în general). Putem afirma că în cazul creării unei coeziuni semantice referențiale, tema-titlu deține rolul unui factor prim de ordonare. Trebuie să mai precizăm că este necesar să delimităm clar referința virtuală declanșată prin ancorare (o posibilă clasă mai mult sau mai puțin disponibilă în memoria cititorului / auditoriului) și referința actuală (clasa
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
din exemplul (1) constă în a oferi o succesiune de 42 de părți (aspecte) aflate în enciclopedia din colecția "Descoperiri" (Découvertes) de la Gallimard (tema-titlu situată după enumerarție, adică sub forma unei atribuiri care produce un efect de întârziere a ancorării referențiale). Acest text apare, în prima parte, drept exemplu a ceea ce putem numi gradul zero de descriere, în măsura în care nu s-a luat în considerare un alt aspect al oricărui obiect existent, evidențierea calităților sau proprietăților (ceea ce apare în partea finală a
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
discutat, cu funcția descriptiv-referențială a limbii, ori dialogismul cu dialogul. Din punct de vedere general, argumentația poate fi văzută ca cea de-a patra sau cea de-a șaptea funcție a limbajului, dacă luăm în considerare funcțiile emotiv-expresive, conativ-impresive și referențiale ale lui Bühler, adăugând la acestea funcțiile metalingvistică, fatică și poetico-autotelică ale lui Jakobson. Nu vom intra aici în problematica devenită deja clasică, cea a priorității acordate funcției descriptive (concepția așa-zisă descriptivistă) sau funcției argumentativ-retorice (poziția așa-zis ascriptivistă
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Am putut deja observa, în scena 5, actul II din Școala nevestelor, cum dialogul (replicile lui Arnolf în aparteu și discursul raportat) poate să slăbească densitatea unui monolog narativ. Legea informației Cea de-a doua lege este determinată de cerințele referențiale. Povestirea trebuie, datorită limitelor impuse de "unități", să aducă informații privind faptele necunoscute (legea 2.a.); de asemenea, datorită profilelor psihologice din teatrul clasic, ea trebuie să ofere informații despre caracterele personajelor (legea 2. b.). Informația se referă fie la
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a performanței entității”, am abordat o serie de probleme legate atât de convențiile de bază ale contabilității, cât și de politicile și principiile contabile, deoarece nu putem vorbi despre contabilitate creativă fără să ne raportăm la un cadru, la un referențial. Din acest punct de vedere, pentru a putea descrie tehnicile de contabilitate creativă care își au izvorul în gradele de libertate îngăduite de politicile și principiile contabile, trebuie ca mai întâi să analizăm critic aceste elemente, să relevăm care sunt
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
decât să accentueze criza contabilă contemporană. Astfel, autorul atrăgea atenția asupra faptului că în România sunt necesare schimbări de ansamblu cum ar fi: „orientarea contabilității românești către o concepție dinamică”, „orientarea spre managementul întreprinderii”, dar mai ales este necesară perfecționarea referențialului contabil prin: precizarea terminologiei, definirea clară a obiectivelor contabilității, stabilirea utilizatorilor și a schemei de preferințe după care sunt satisfăcute nevoile lor informaționale, definirea clară a tuturor principiilor care operează în contabilitatea românească și explicitarea lor, introducerea tablourilor de flux
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
urmează îmi propun să abordez o serie de probleme legate atât de convențiile de bază ale contabilității, cât și de politicile și principiile contabile, deoarece nu putem vorbi despre contabilitate creativă fără să ne raportăm la un cadru, la un referențial. Din acest punct de vedere, pentru a putea descrie tehnicile de contabilitate creativă care își au izvorul în gradele de libertate îngăduite de politicile și principiile contabile, trebuie ca mai întâi să analizăm critic aceste elemente, să relevăm care sunt
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
cu Directivele contabile europene reprezintă una dintre cele mai curajoase provocări. Toate organizațiile și instituțiile la care s-a făcut referire, atât cele de talie națională, cât și cele de talie internațională, se preocupă de dezvoltarea contabilității și de armonizarea referențialelor contabile, în scopul îmbunătățirii calității informației care este transmisă utilizatorilor situațiilor financiare, deoarece contabilitatea nu este redusă la funcția de întocmire și de clasare a documentelor sau a altor înscrisuri, ci contribuie la conducerea entităților, într-o manieră care corespunde
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
sau reguli cu valoare de principiu în domeniul contabilității financiare; 2) uniformizarea limbajului contabil internațional în limba engleză (limba oficială a IFRS-urilor și cu atât mai mult a US-GAAP-urilor), prin elaborarea unor dicționare oficiale ale IASB și FASB; aceste referențiale reprezintă elemente de bază pentru toți profesioniștii contabili și pentru toate firmele, chiar dacă le aplică întocmai sau nu; 3) elaborarea unor norme mai clare, mai transparente din punctul de vedere al prezentării principiilor contabile care le guvernează, prin indicarea explicită
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
decât o parte din arealul ideatic și investigațiile empirice consacrate investițiilor în capitalul uman și rolului acestuia în dezvoltarea economico-socială. A incercat să structureze variatele contribuții și controverse teoretice în funcție de ceea ce James Buchanan numea „spiritul smithian al științei economice” - importanța referențialului permanent al ansamblului activităților și structurilor economice în orice demers analitic. De asemenea, a avidențiat faptul că în studiile empirice privind capitalul uman sunt cel mai adesea argumentate corelații și nu cauzalități. Credința adânc înrădăcinată în literatura economică „Post hoc
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
unor informații de natură pragmatică. Există însă și distincții care se asociază cu particularități morfosintactice ale construcțiilor în care intră operatorul. În primul rând, indefinitul alde se plasează în mod tipic înaintea unui nume propriu, a unui grup nominal determinat (referențial, nongeneric) sau a unui pronume personal sau demonstrativ 5. Funcția sa specifică este de a modifica citirea referențială a acestor unități sintactico-semantice. Tipurile de utilizări sintactico-semantice ale lui alde depind de mai multe variabile: a) nominalul e nume propriu, substantiv
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]