1,482 matches
-
este imensă. Pentru prima dată este evidențiată aici intervenția activă în reflectare a subiectului cunoscător, care nu se raportează neapărat și nemijlocit la corp, ci la lumea externă. Evocarea rolului intervenției active a subiectului cunoscător în imaginarea mentală a lucrurilor reflectate este un merit incontestabil al lui Aristotel. Contribuția sa, însă, nu se reduce doar la atât. El face și următorul pas arată cum lucrurile reflectate se combină între ele. Pe această linie este considerat părintele străbun al asociaționismului. În acest
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la lumea externă. Evocarea rolului intervenției active a subiectului cunoscător în imaginarea mentală a lucrurilor reflectate este un merit incontestabil al lui Aristotel. Contribuția sa, însă, nu se reduce doar la atât. El face și următorul pas arată cum lucrurile reflectate se combină între ele. Pe această linie este considerat părintele străbun al asociaționismului. În acest sens, el a explicat și modul în care se combină mental diversele date reflectate, cum acestea corespund unei ordini logice. Astfel, Aristotel a demonstrat cum
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
doar la atât. El face și următorul pas arată cum lucrurile reflectate se combină între ele. Pe această linie este considerat părintele străbun al asociaționismului. În acest sens, el a explicat și modul în care se combină mental diversele date reflectate, cum acestea corespund unei ordini logice. Astfel, Aristotel a demonstrat cum unele din mișcările corporale pot fi înnăscute, cum, sub influența agenților lumii externe, se pot lega unele de altele (condiționare) și că această împreunarea (asociere) dintre elemente este o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
spre cunoașterea obiectelor sensibile, spre reproducerea formelor acestora, aspecte neabordate de gânditorii de mai înainte (a) ; în al doilea rând, a putut să facă un obiect de cunoaștere din mecanismul intern de organizare a sufletului, din reflectarea evoluției dinamicii celor reflectate, care erau purtătoare ale formelor și însușirilor obiectelor anterior reflectate mecanism iarăși neabordat de vechea filosofie a științelor naturii (b). 6. "Strădania" sau intenția sufletească Una dintre principalele funcții ale sufletului în accepțiunea lui Aristotel este "strădania". Prin această aserțiune
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu albiile râurilor, prin care se scurge apa asemenea aerului încins, pneuma. El a lăsat posibilitatea eruperii prin crăpături a acestei pneume, posibilitatea unirii acesteia cu aerul. Această soluție a fost imaginată pentru a putea explica proiecția și proprietățile lucrurilor reflectate senzorial. După Galenus, pneuma de vedere se află în relații de interacțiune cu aerul din afară, pe care-l însușește ca al său propriu, prin care dă naștere unui nou organ complementar care se compune tot din pneumă. Contactul ochiului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
este dată de materia comună a lucrurilor și a celei din care se compune organul receptor. Galenus nu s-a îndoit nici un moment de proprietățile senzoriale ale lucrurilor. A mai formulat în acest sens o teorie interesantă în ceea ce privește diferențele subiective reflectate, diferențele dintre ceea ce este reflectat senzorial diferit de la un om la altul. Aceste diferențe au fost puse pe seama interdependenței funcționale dintre organele de recepție: fierbințeala este considerată rece în raport cu mai fierbintele. Creierul a fost considerat a fi o cameră centrală
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
până la începutul secolului al XIX-lea, până la întemeierea frenologiei. Până atunci a dominat învățătura lui Erastostratos, în acord cu care activitatea psihică se raportează nu la încăperi, ci la suprafața masei cerebrale. Galenus a mai făcut considerații asupra proprietății lucrurilor reflectate senzorial, asupra mișcării ca dependentă de schimbările de tensiune în circulația sanguină. Pneuma era materia și substanța sufletului. Teoria generală a pneumei s-a împărțit în două: cea a pneumei vieții și cea a pneumei sufletului, o diviziune făcută în raport cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
raza câmpului vieții psihice. O face prin diversele procese psihice, al tactilului sau mișcării, vederii sau auzului, care sunt instrumente deopotrivă ale sufletului. Sufletul este indivizibil, o proprietate care rezultă din faptul că nu se confundă cu nici unul din obiectele reflectate. Se raportează la obiect doar ca un tot unic, cu care nu se confundă. Creierul nu are nici un punct de intersecție cu sufletul senzitiv, iar organismul reprezintă doar o regiune privilegiată între lumea sensibilă și cea inteligentă. Nervii, la rândul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sufletul înceta să mai aibă o determinare cauzală. Sufletul rezonabil, după Thomas d'Aquino, se manifestă prin lucrurile sensibile reflectate cu ajutorul proprietăților lor particulare și individuale. Acesta reprezintă nivelul intelectului posibil (lumen intelectuale), fiind diferit de nivelul la care lucrurile reflectate sunt acționate. Acesta este un nivel la care are loc transformarea obiectelor reflectate, unde există posibilitatea nu doar de a le imagina și de a crea cu ele fantasme, ci și de a opera cu ele pe plan abstract, de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Aquino, se manifestă prin lucrurile sensibile reflectate cu ajutorul proprietăților lor particulare și individuale. Acesta reprezintă nivelul intelectului posibil (lumen intelectuale), fiind diferit de nivelul la care lucrurile reflectate sunt acționate. Acesta este un nivel la care are loc transformarea obiectelor reflectate, unde există posibilitatea nu doar de a le imagina și de a crea cu ele fantasme, ci și de a opera cu ele pe plan abstract, de a le transforma în concepte. Faptul este cu putință grație intervenției unei forțe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
unei teze larg răspândite printre reprezentanții perioadei scolastice din secolul al XII-lea, cum au fost Guillaume d'Areches (1080-1154), un filosof aflat sub influența gândirii lui Democrit. În accepțiunea acestuia, reflectarea senzorială ajunge să se subiectivizeze nu în raport cu obiectul reflectat, ci în raport cu pneuma din interiorul organismului, teorie propusă ca soluție pentru contemplarea lucrurilor. În locul influenței decisive a obiectului exterior în reflectarea senzorială, tomismul acordă importanță unei pneuma interne, pasive. Era anticamera lansării ipotezei rolului activ al conștiinței în actul de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Aquino a fost delimitarea unui subiect pur. Respectivul subiect trebuia să fie purtător al conștiinței și nu un suflet (organism) capabil de gândire. Acesta a fost punctul de plecare al ontologiei sale. În sistemul lui Th. d'Aquino, obiectul de reflectat își pierde materialitatea și devine altceva. Aceasta pentru că "asemănatul poate fi cunoscut doar de asemănător". Spre deosebire de ceea ce susținea Aristotel că senzația este ceva care se produce în raport cu prezența nemijlocită a obiectului și este de nedespărțit de forma acestuia la Thomas
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care se produce în raport cu prezența nemijlocită a obiectului și este de nedespărțit de forma acestuia la Thomas d'Aquino, factorul de conștiință face posibil ca senzația să se producă fără prezența nemijlocită a obiectului de reflectat. În acest fel, obiectul reflectat senzorial (sau mental) devenea ceva real și adevărat datorită intervenției unui factor divin. Această ingenioasă demonstrație a reflectării senzoriale care definește caracteristica demonstrației teologice tomiste este proprie perioadei medievale a scolasticii care chiar, altoită pe soluția "replicilor de imagine" ale
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
lui Th. d'Aquino aduc o contribuție importantă la explicarea modului în care reflectarea senzorială se poate intenționaliza. Pentru aceasta, pneuma a fost considerată ca suport pentru replicile de reflectat. El a repudiat acea teorie a pneumei conform căreia senzația reflectată are ca suport legătura dintre factorii corporali, cei lăuntrici din suflet și obiectele reflectate. Pentru ca reflectarea să aibă loc, fenomenele sufletești reflectate trebuie să fie golite de substanțialitate. Pe această linie, gândirea lui Th. d'Aquino a acostat vremelnic la
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
senzorială se poate intenționaliza. Pentru aceasta, pneuma a fost considerată ca suport pentru replicile de reflectat. El a repudiat acea teorie a pneumei conform căreia senzația reflectată are ca suport legătura dintre factorii corporali, cei lăuntrici din suflet și obiectele reflectate. Pentru ca reflectarea să aibă loc, fenomenele sufletești reflectate trebuie să fie golite de substanțialitate. Pe această linie, gândirea lui Th. d'Aquino a acostat vremelnic la idealismul lui Platon. Spre deosebire însă de acesta, aici nu conceptele sunt încărcate cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fost considerată ca suport pentru replicile de reflectat. El a repudiat acea teorie a pneumei conform căreia senzația reflectată are ca suport legătura dintre factorii corporali, cei lăuntrici din suflet și obiectele reflectate. Pentru ca reflectarea să aibă loc, fenomenele sufletești reflectate trebuie să fie golite de substanțialitate. Pe această linie, gândirea lui Th. d'Aquino a acostat vremelnic la idealismul lui Platon. Spre deosebire însă de acesta, aici nu conceptele sunt încărcate cu substanțialitate, ci replicile (copiile) celor reflectate senzorial. Astfel
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a admis existența unei realități subiective a culorilor, a tonurilor, a mirosurilor. Este adevărat, în momentul următor el spunea că acestea sunt doar efecte secundare, date de simpla raportare la activitatea organelor de simț. În descrierea și clasificarea acestei realități reflectate, la Galilei poate fi identificat chiar un simptomatic antipsihologism. Dar, faptul că această realitate subiectivă a fost detașată geometric reprezintă o contribuție cu însemnătate deosebită pentru dezvoltarea științelor naturii, în particular a psihologiei. Este interesant cum în relevarea acestei noi
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
plătit scump, a fost excomunicat, surghiunit, a fost făcut să sufere atât fizic cât și sufletește. După Spinoza, sufletul nu este o esență independentă de corp, ci el rezultă din multitudinea caracterelor corporale, a lucrurilor reflectate prin acțiunile corporale. Lucrurile reflectate, inclusiv corpul, sunt în mod egal reprezentate de idei. Spre deosebire de obiecte, ideile nu se văd. Faptul că ideile nu se văd nu înseamnă însă că ele ar fi niște fantome. Dimpotrivă, ideile sunt la fel de reale pe cât sunt și obiectele reflectate
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
gândirii. În aceasta constă esența monismului psihofizic al lui Spinoza. 2. Principiul asociației Spinoza a descris fenomenele psihice ca fiind expresia relațiilor materiale, reciproce, dintre corpul uman cu lucrurile din jur. Mișcările corpului sunt recepționate ca percepții, efectele acțiunii obiectelor reflectate sunt generatoare de afecte și fundamentează intervenția memoriei. Relațiile dintre diferitele reprezentări cuprind în ele raporturile dintre lucrurile aflate în afara corpului omenesc, dar care în suflet își găsesc locul doar în acord cu ordinea afectivă a corpului. Ceea ce se întâmplă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
trăite. Având ca punct de plecare cele două surse, oamenii își extrag ideile, care întotdeauna indică "ceea ce omul gândește, oricare ar fi obiectul gândirii". Punctul de plecare al înțelegerii inteligente se află în simțuri și în cele mai simple idei reflectate. "Pe din afară, oamenii ajung în posesia a mai multe sau mai puține idei, în măsura în care lucrurile cu care vin în contact sunt mai mult sau mai puțin schimbătoare; pe dinăuntru, reflectarea mentală depinde de măsura în care obiectele devin prelucrate
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
naturii comune a fenomenelor corporale cu cele sufletești, Hartley eșuează în demonstrarea unității funcționale a celor două planuri. 3. Determinanții asociației Reflectarea senzorială se produce prin vibrațiile cauzate de acțiunea lucrurilor asupra receptorilor. Hartley a arătat cum aceste lucruri astfel reflectate se asociază experienței, determinând existența și funcționarea psihicului. Elaborarea asociației este dependentă de proximitatea temporală a vibrațiilor generate, ca și repetabilitatea practică a acestora. Concret, elementelor senzoriale A,B,C,... le corespund ideile a, b, c,...; repetabilitatea ideilor a, b
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dobândește putere evocatoare, astfel că, într-o situație proximă, prezența unui singur element senzorial A este deja suficientă pentru ca în suflet să fie evocate ideile b, c... . 4. Introspecția și conștiința În sistemul lui Hartley, elementul primar, empiric, al experienței reflectate nu este o "idee senzorială", ci însăși senzația. Aceasta este un produs psihic al conștiinței, dobândit anterior producerii senzației. Datul reflectat conștient se naște ca rezultat al influențelor exercitate de diverși agenți stimulatori asupra diverselor părți ale organismului. În interiorul organismului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
să fie evocate ideile b, c... . 4. Introspecția și conștiința În sistemul lui Hartley, elementul primar, empiric, al experienței reflectate nu este o "idee senzorială", ci însăși senzația. Aceasta este un produs psihic al conștiinței, dobândit anterior producerii senzației. Datul reflectat conștient se naște ca rezultat al influențelor exercitate de diverși agenți stimulatori asupra diverselor părți ale organismului. În interiorul organismului, acțiunile neuropsihologice generatoare de senzații (produse prin vibrații) sunt cele care decid asupra posibilității de împreunare (asociere) sau despărțire a elementelor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
planul reflectării inconștiente. Acestea fac posibilă explicarea dinamicii fenomenelor psihice după modelul cantităților mici infinite. În teoria sa despre monade, Leibniz a sesizat limitele mecanicismului epocii. A reușit acest lucru în considerațiile făcute asupra proprietăților principale și secundare ale lucrurilor reflectate. Prin contribuțiile sale, el a reușit să-și domine epoca și să "ilumineze" pe cele următoare. A făcut acest lucru prin descrierea și reprezentarea respectivelor proprietăți cu ajutorul matematicilor. Pe această cale, el a reușit să sesizeze caracterul legic intrinsec al
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sale, el a reușit să-și domine epoca și să "ilumineze" pe cele următoare. A făcut acest lucru prin descrierea și reprezentarea respectivelor proprietăți cu ajutorul matematicilor. Pe această cale, el a reușit să sesizeze caracterul legic intrinsec al proprietăților secundare reflectate. A fost o opinie opusă celei a lui Locke, după care aceste proprietăți sunt samavolnice, oricând expuse acțiunii legii liberului arbitru. În acord cu explicația lui Leibniz, în cazul reflectării lucrurilor, el susține existența unei corespondențe reciproce dintre lucruri și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]