848 matches
-
144 Tipare generale ale activității instituționalizate / 152 Ajustări ale politicii externe / 159 Postfață: Momentul 11 septembrie 2001 și urmările sale / 169 Bibliografie / 181 Index / 199 Lista ilustrațiilor Figuri 2.1 Modelul liniar / 68 2.2 Modelul triunghiular / 69 6.1 Reflexivitatea în sistemul internațional (Partea A) / 149 6.2 Reflexivitatea în sistemul internațional (Partea B) / 165 Tabele 1.1 Teorii și predicții (rezumat) / 49 2.1 Cadrul teoretic (rezumat) / 67 6.1 Tipare generale ale activității instituționalizate / 153 6.2 Strategii
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
politicii externe / 159 Postfață: Momentul 11 septembrie 2001 și urmările sale / 169 Bibliografie / 181 Index / 199 Lista ilustrațiilor Figuri 2.1 Modelul liniar / 68 2.2 Modelul triunghiular / 69 6.1 Reflexivitatea în sistemul internațional (Partea A) / 149 6.2 Reflexivitatea în sistemul internațional (Partea B) / 165 Tabele 1.1 Teorii și predicții (rezumat) / 49 2.1 Cadrul teoretic (rezumat) / 67 6.1 Tipare generale ale activității instituționalizate / 153 6.2 Strategii de stat 1989-1999 / 160 Prefața editorului seriei* În general
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
oreacție pozitivă și afectează proprietățile sistemului, consolidând dominația nucleului liberal. Această buclă de retroacțiune pozitivă și care se auto-reproduce încorporează schimbarea progresivă și deschide un spațiu permisiv, în care este încurajată evoluția ulterioară. În această etapă, sistemul își dobândește astfel reflexivitatea, definită de Wendt drept capacitatea unităților de a reflecta la sine într-un mod critic și de a se schimba sub aspect cultural. Acest cadru teoretic este folosit pentru explicarea reacțiilor unui număr de trei puteri majore față de colapsul Uniunii
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
of International Politics (1999) a lui Alexander Wendt a fost publicată după ce mi-am obținut titlul de doctor. Cu toate acestea, modul în care explică cele trei culturi ale anarhiei și problema schimbării structurale în sistemul internațional, precum și discuția despre reflexivitate, au fost extrem de utile pentru rafinarea gândirii mele în direcția acestor teme. De asemenea, modelul ciclului de viață al normelor, propus de Finnemore și Sikkink a stimulat creșterea interesului în interiorul domeniului (Finnemore și Sikkink, 1998). Finnemore și Sikkink au dezvoltat
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
că dinamica socializării cunoaște o variație în plan intern, însă această formulare consideră că normele sistemice pot să fie mai importantă decât structura politică internă ca variabilă cauzală, odată ce sistemul este dominat clar de un nucleu liberal stabil. Conceptul de reflexivitate este central în dinamica socializării modelată de teoria liberală. Wendt definește reflexivitatea ca reflectând capacitatea unităților de a medita la sine și de a se schimba din punct de vedere cultural (Wendt, 1999, p. 375). Reflexivitatea ca proprietate a sistemului
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
consideră că normele sistemice pot să fie mai importantă decât structura politică internă ca variabilă cauzală, odată ce sistemul este dominat clar de un nucleu liberal stabil. Conceptul de reflexivitate este central în dinamica socializării modelată de teoria liberală. Wendt definește reflexivitatea ca reflectând capacitatea unităților de a medita la sine și de a se schimba din punct de vedere cultural (Wendt, 1999, p. 375). Reflexivitatea ca proprietate a sistemului internațional presupune că statele sunt actori reflexivi, capabili să internalizeze normele culturale
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
liberal stabil. Conceptul de reflexivitate este central în dinamica socializării modelată de teoria liberală. Wendt definește reflexivitatea ca reflectând capacitatea unităților de a medita la sine și de a se schimba din punct de vedere cultural (Wendt, 1999, p. 375). Reflexivitatea ca proprietate a sistemului internațional presupune că statele sunt actori reflexivi, capabili să internalizeze normele culturale și să le aplice în politica externă. Totuși, reflexivitatea nu poate fi redusă la această trăsătură generică a acțiunii sociale, ci trebuie înțeleasă ca
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sine și de a se schimba din punct de vedere cultural (Wendt, 1999, p. 375). Reflexivitatea ca proprietate a sistemului internațional presupune că statele sunt actori reflexivi, capabili să internalizeze normele culturale și să le aplice în politica externă. Totuși, reflexivitatea nu poate fi redusă la această trăsătură generică a acțiunii sociale, ci trebuie înțeleasă ca reflectând circumstanțe istorice foarte specifice. Mai ales, reflexivitatea este asociată cu sistemele sociale care cunosc o transformare a traiectoriei socializării din interiorul lor. Modelul liberal
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
statele sunt actori reflexivi, capabili să internalizeze normele culturale și să le aplice în politica externă. Totuși, reflexivitatea nu poate fi redusă la această trăsătură generică a acțiunii sociale, ci trebuie înțeleasă ca reflectând circumstanțe istorice foarte specifice. Mai ales, reflexivitatea este asociată cu sistemele sociale care cunosc o transformare a traiectoriei socializării din interiorul lor. Modelul liberal postulează că, după apariția unei mase critice de state liberale, pacea democratică va înlocui balanța de putere ca tendință dominantă a sistemului internațional
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
apariția o buclă de reacție pozitivă și care se autosusține, în care răspândirea normelor liberale consolidează dominația nucleului liberal, astfel intensificând și mai mult impulsul din interiorul sistemului (Huntley, 1996; Cederman, 2001; Harrison, 2002; Mitchell, 2002). Un sistem caracterizat prin reflexivitate prezintă două proprietăți distinctive. Mai întâi, unitățile din interiorul său ating o marjă mai mare de acțiune autonomă. Acest fapt reflectă modul în care efectele persuasiunii și demonstrației creează un spațiu permisiv, în care actorii abordează voluntar schimbarea culturală. În
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
din interiorul său ating o marjă mai mare de acțiune autonomă. Acest fapt reflectă modul în care efectele persuasiunii și demonstrației creează un spațiu permisiv, în care actorii abordează voluntar schimbarea culturală. În al doilea rând, un sistem caracterizat de reflexivitate este distinct în termenii structurii de interacțiune pe care o întruchipează. Această condiție este satisfăcută de apariția unui nucleu liberal stabil, care domină tiparele de interacțiune din cadrul ordinii internaționale. Printr-o combinație puternică între stimulente coercitive și economice și atracția
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
au avut loc în sistemul internațional în perioada 1989-1999. La rândul lor, aceste informații noi pot influența marile teorii care modelează felul în care înțelegem sistemul internațional emergent (Keohane ș.a., 1993, p. 19). Capitolul 2 Reevaluarea logicii anarhiei Raționalitate versus reflexivitate Pornind de la intuițiile constructivismului și de la încercările recente de a dezvolta un model liberal al relațiilor internaționale, acest capitol compară neorealismul, instituționalismul și liberalismul în termenii modului de conceptualizare a alcătuirii și dinamicii sistemului internațional. SE argumentează că unii reprezentanți
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
comun pentru acțiune. Interesele nu sunt un dat exogen, ci reflectă, în cele din urmă, identitățile culturale internalizate de state prin procese de socializare în sistemul internațional. O a doua distincție importantă este cea dintre comportamentul reflexiv al unităților și "reflexivitatea" ca proprietate a sistemelor sociale. Într-un sistem care a atins reflexivitatea, actorii dobândesc capacitatea de a gândi conștient la practicile comportamentale de adoptat (Wendt, 1999, p. 375). Schimbarea culturală se răspândește ca urmare a procesului prin care actorii internalizează
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cele din urmă, identitățile culturale internalizate de state prin procese de socializare în sistemul internațional. O a doua distincție importantă este cea dintre comportamentul reflexiv al unităților și "reflexivitatea" ca proprietate a sistemelor sociale. Într-un sistem care a atins reflexivitatea, actorii dobândesc capacitatea de a gândi conștient la practicile comportamentale de adoptat (Wendt, 1999, p. 375). Schimbarea culturală se răspândește ca urmare a procesului prin care actorii internalizează noi identități. Apoi, acest fapt reflectă o transformare a traiectoriei generale a
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
gândi conștient la practicile comportamentale de adoptat (Wendt, 1999, p. 375). Schimbarea culturală se răspândește ca urmare a procesului prin care actorii internalizează noi identități. Apoi, acest fapt reflectă o transformare a traiectoriei generale a socializării din sistemul internațional. Atingerea reflexivității presupune că actorii sunt capabili să monitorizeze într-un mod reflexiv contextul în care interacționează cu alții. Totuși, reflexivitatea ca proprietate a sistemelor sociale nu poate fi redusă la monitorizarea reflexivă a acțiunii de către unități. Este posibil să existe un
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
prin care actorii internalizează noi identități. Apoi, acest fapt reflectă o transformare a traiectoriei generale a socializării din sistemul internațional. Atingerea reflexivității presupune că actorii sunt capabili să monitorizeze într-un mod reflexiv contextul în care interacționează cu alții. Totuși, reflexivitatea ca proprietate a sistemelor sociale nu poate fi redusă la monitorizarea reflexivă a acțiunii de către unități. Este posibil să existe un sistem social în care unitățile interacționează pe baza comportamentului reflexiv, dar care nu a atins reflexivitatea. În cadrul unui astfel
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cu alții. Totuși, reflexivitatea ca proprietate a sistemelor sociale nu poate fi redusă la monitorizarea reflexivă a acțiunii de către unități. Este posibil să existe un sistem social în care unitățile interacționează pe baza comportamentului reflexiv, dar care nu a atins reflexivitatea. În cadrul unui astfel de sistem, dinamica socializării definește o buclă de retroacțiune negativă, care descurajează schimbarea culturală, iar identitățile unităților rămân stabile în timp. Mai jos se afirmă, de exemplu, că sistemul internațional imaginat de neorealism poate fi interpretat ca
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
socializării definește o buclă de retroacțiune negativă, care descurajează schimbarea culturală, iar identitățile unităților rămân stabile în timp. Mai jos se afirmă, de exemplu, că sistemul internațional imaginat de neorealism poate fi interpretat ca funcționând tocmai în acest mod. Astfel, reflexivitatea ca trăsătură a sistemelor sociale în condiții istorice specifice trebuie să fie deosebită de monitorizarea reflexivă ca trăsătură generică a acțiunii sociale. Vom evalua fiecare model în parte modelul neorealist, modelul instituționalist și, respectiv, modelul liberal. Analizăm asumpțiile fiecărei teorii
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
adopte transformări ale identității lor. Apoi, acest fapt se răsfrânge asupra proprietăților sistemului, consolidând dominația nucleului liberal. În aceste condiții, alegerile culturale făcute de unități vor afecta în mare măsură gradul impulsului progresiv generat de forțele istorice. Sistemul va atinge reflexivitatea, definită de Wendt ca "o capacitate de auto-reflecție critică ... care ajută ... [actorii] să depășească un fals sentiment de determinism" (Wendt, 1999, p. 375). În această etapă, unitățile dobândesc autonomia de acțiune necesară pentru a accepta liber schimbarea culturală. Astfel, modelul
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
culturale ale nucleului sunt internalizate de actori și sunt în general acceptate ca legitime. Totuși, cel mai puternic motiv pentru care regresia este puțin probabilă constă în efectul bulgărelui de zăpadă generat de sistem. Într-un sistem care a atins reflexivitatea apare o situație în care schimbarea structurală și cea culturală se consolidează reciproc. Pe scurt, am evidențiat două aspecte ale modelului liberal. Mai întâi, liberalismul adoptă un model transformațional al structurii. Anarhia este înțeleasă ca fiind atrasă recursiv într-un
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
state democratice liberale. Până la această etapă, existența statelor democratice poate avea un oarecare efect asupra comportamentului internațional, dar nu duce la o modificare fundamentală a proprietăților emergente ale sistemului. Însă, după acest punct, structura interacțiunii din interiorul sistemului se schimbă. Reflexivitatea este atinsă pe măsură ce efectele de socializare generate de emergența nucleului încep să transforme tiparele generale ale poziționării în interiorul acestuia. Pare plauzibil să emitem ipoteza potrivit căreia colapsul recent al Uniunii Sovietice reprezintă un punct evident de referință istorică pentru apariția
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
că prăbușirea Uniunii Sovietice ar putea avea implicații mai profunde pentru sistemul internațional decât anticipează instituționaliștii. În concluziile lucrării lui recente, Wendt sugerează că întrebarea centrală cu care se confruntă domeniul în prezent este "poate sistemul de state să atingă reflexivitatea ... și care sunt implicațiile acestui fapt, dacă are loc?" (Wendt, 1999, p. 375). Liberalismul emite ipoteza că, odată cu colapsul Uniunii Sovietice și apariția unei mase critice de state liberale, sistemul internațional a atins reflexivitatea. La rându-i, acest fapt are
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
poate sistemul de state să atingă reflexivitatea ... și care sunt implicațiile acestui fapt, dacă are loc?" (Wendt, 1999, p. 375). Liberalismul emite ipoteza că, odată cu colapsul Uniunii Sovietice și apariția unei mase critice de state liberale, sistemul internațional a atins reflexivitatea. La rându-i, acest fapt are drept consecință o modificare substanțială a ritmului schimbării culturale și a traiectoriei generale a socializării din interiorul sistemului. Concluzii Una dintre trăsăturile distinctive ale dezbaterilor din domeniul relațiilor internaționale din ultimul sfert de secol
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
pentru abordările sistemice ale relațiilor internaționale, și vom contura implicațiile teoriei liberale pentru programele de cercetare din domeniu după Războiul Rece. Aici vom evidenția capacitatea distinctă a liberalismului de a sintetiza intuițiile școlilor de gândire concurente, și importanța conceptului de reflexivitate. Apoi, vom rezuma descoperirile empirice referitoare la natura schimbării din sistemul internațional după Războiul Rece. În a doua secțiune ne vom concentra asupra tiparelor generale ale activității instituționalizate din relațiile dintre principalele puteri. În a treia secțiune vom discuta despre
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
se încheie printr-o reflecție asupra statutului metodologic al noilor cunoștințe dobândite despre sistemul internațional post-Război Rece. Se va acorda o atenție specială relației dintre cunoașterea privind schimbările din sistemul internațional, generată de studiul de față, și va fi abordată reflexivitatea sistemului internațional. Teoria relațiilor internaționale după Războiul Rece Colapsul Uniunii Sovietice a ridicat întrebări importante cu privire la conceptualizarea dinamicii pe termen lung din sistemul internațional. Acest fapt a ieșit la lumină odată cu eșecul teoriilor existente de a prezice această evoluție. Lucrarea
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]