1,076 matches
-
a-și executa obligațiile săvârșind acte juridice. Este vorba de exercitarea unor drepturi concrete și de executarea unor obligații concrete de către o persoană care încheie singură (fără a fi asistată) și personal (fără reprezentant) acte juridice. Noul Cod civil a reformulat definția capacității de exercițiu, precizând că aceasta reprezintă aptitudinea persoanei de a încheia singură acte juridice civile. Ca și în reglementarea anterioară definiția deține elementul definitoriu, ce constituie regula în materie de capacitate de exercițiu și care constă în încheierea
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
cum ar fi: minorii, interzișii, toți acei cărora legea le-a prohibit oarecare contracte". Noul Cod civil reglementează capacitatea persoanei fizice la art. 34-48 din Cartea a I-a "Despre persoane", Capitolul I, Titlul II. Articolul 34 din Codul menționat, reformulează definiția capacității de folosință pe care o prezintă ca "aptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi și obligații civile". La fel ca în reglementarea anterioară, durata capacității de folosință se înscrie între nașterea persoanei și moartea acesteia (art. 35 din
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Beleiu, Drept civil român Introducere în drept civil, Casa de editură și presă "Șansa" S.R.L., București, 1993, p. 118. 180 St. Răuschi, op. cit., p. 96. 181 Gh. Beleiu, Introducere în dreptul civil, op. cit., p. 118. 182 Dispozițiile acestui articol au fost reformulate și apoi absorbite de art. 1108 din noul Cod civil, care prevede că: "acceptarea poate fi expresă sau tacită". Este expresă, când succesibilul își însușește explicit titlul sau calitatea de moștenitor, printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată. Acceptarea
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
jurnalismul literar narativ, potrivit lui Connery, este aceea că "subiectul lucrării este ales pe baza criteriilor de selecție care funcționează tradițional pentru știri sau reportaje" (Discovering 15). Cu certitudine acest fapt este până într-un anumit punct adevărat, dar încerc să reformulez acest argument și să identific practica jurnalismului ca fiind un criteriu pentru situarea în cadrul genului. "Tradiționalele norme pentru culegerea de știri și reportaje" sunt valabile și pentru un alt gen de scriitori cum ar fi eseiștii sau antropologii, sau dacă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lui Eliot, menționat prima dată în 1919, concept pe care generațiile de studenți au trebuit să îl accepte ca pe o doctrină estetică: " Singura modalitate de a exprima sentimentele în artă este prin intermediul unui corelativ obiectiv" (Hamlet, 48). Am putea reformula în mod corespunzător acest lucru încă o dată, pentru a scoate în evidență legătura strânsă dintre perspectiva lui Lippmann și obiectivitatea jurnalistică: Singura modalitate de a relata o întâmplare jurnalistică este prin intermediul unui corelativ obiectiv". Acestea erau "picanteriile" folosite de Eliot
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
să meargă să le dea cărți de citit. Să treci pe la ei să stai de vorbă câteva minute. Catolicii, mult mai bine organizați, fac asta aici. Nu-mi pare rău că v-am pus întrebarea, ba chiar am s-o reformulez: dați-mi exemplu de un caz nefericit care s-a transformat într-o renaștere. De când am venit aici am fost de mai multe ori cu părintele Constantin Târziu la Porte Maillot, de Crăciun, de Anul Nou. Acolo sunt copii și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
io nu sunt hoț, sunt om ok, să știi... Eu nu semăn cu ei (la beție poate, nu știu). Deși probabil îi imit foarte bine, îi înțeleg foarte bine, îmi plac, pentru că nu sunt prefăcuți și sunt inofensivi, în definitiv. Reformulez, te-ai gândit vreodată să ai un element de contrast printre personaje, unul care să nu fie ca ei? Da. Tocmai acum am un proiect, tot de scurtmetraj, în care există un singur personaj „pozitiv“, un compozitor adică, în sensul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
și interjecții (măi, bre), substantive proprii sau comune în cazul vocativ 94. Misiunea profesorului de a înlătura obstacolele psiho-cognitive ale elevilor în relația cu disciplinele de studiu necesită deținerea competenței semantice, care presupune capacitatea de a (re-)defini (simplifica, resemiotiza, reformula, personaliza) și de a transpune obiectele cunoașterii. Această competență asigură o punere în valoare a referinței tematice și un anume impact asupra elevilor. În cazul apariției dificultăților de învățare la elevi, profesorul trebuie să să accesibilizeze curriculum, să aplice strategii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nu depinde numai de competențele și resursele profesorului, ci și de întâlnirea reușită dintre motivațiile, atitudinile, intențiile, sincronizările corporale dintre profesor și elevi. f) caracterul personalizat se referă la faptul că profesorul acționează ca un adevărat filtru ce selectează, structurează, reformulează, în funcție de context, auditoriu și conținuturile didactice. Una dintre dimensiunile comunicării (informativă, relațională, pragmatică) este accentuată de trăsăturile, competențele și valorile profesorului. Personalizarea comunicării didactice face ca același conținut și același potențial uman (clasa/clasele de elevi) să fie explorate și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mai multe detalii: "Nu cred că am înțeles foarte clar, poți repeta?", "Nu sunt sigur că îmi este clar, eu am înțeles așa.... Care este părerea ta?" * Parafrazarea este metoda prin care consilierul, cu propriile sale cuvinte, în general simplifică, reformulează mesajul clientului. Acțiunea are o dublă țintă: pe de o parte, este o dovadă a atenției consilierului la ceea ce spune clientul ("vrei să spui că...", "dacă am înțeles corect..."), pe de altă parte, clientul primește confirmarea că este ascultat cu
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
această listă? Interviul autoadministrat se recomandă în general a se completa de către client sub minima supraveghere a consilierului în carieră, care de obicei este solicitat să dea o serie de lămuriri la întrebările mai puțin clare. Clientul este încurajat să reformuleze enunțurile, să le adapteze, dar consilierul va fi atent să nu se piardă sensul primar. Interviul completat este primul document care se va afla în portofoliul clientului. El constituie un punct de referință continuă în activitatea ulterioară de (auto)evaluare
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
percepției" contemporane, supus în timp fenomenului de aculturație, estetica comunicațională tinde să integreze diferite tipuri de experiență atât din științele sociale, cât și din cele naturale, ținând cont de interdependența fenomenelor biologice, psihologice, sociale și de mediu. Nevoia de a reformula conceptul de realitate, prin modificarea progresivă a sistemului nostru de valori, a schemelor mentale și a percepțiilor, poate crea condițiile exercitării unei concepții holistice care să înlocuiască perspectiva mecanicistă asupra realității. În condițiile în care cultura apare din ce în ce mai fragmentată, după cum
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
publice. Încă de la punerea ei în discuție, într-o primă fază în 1970 și într-o a doua fază în 1990, critica instituțională s-a definit în funcție de necesitatea politică și teoretică a momentului, ajungând la începutul anilor 2000 să fie reformulată ca atitudine critică și ca practică instituentă 149. Unul dintre teoreticienii acestei forme recente de critică instituțională, Gerald Raunig, co-director al European Institute for Progressive Cultural Policies (eipcp) din Viena, analizează resorturile atitudinii critice pornind de la filosofia lui Foucault cu privire la
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
decât târgul din poeme. O claustrofobie așa de mare nu poate să apară la Bacău. S.A.: Dar poate apărea foarte bine la Tg. Neamț, ca în povestea revelației tale nocturne... M.I.: Da! De asta eu, într-un fel, mi-a reformulat imaginea despre Tg. Neamț prin prisma lui Bacovia XE "Bacovia, George" , pe care însă nu l-am cunoscut în România aproape deloc. Tot ce am știut despre el în România am aflat din întâmplare: într-unul dintre concursurile acelea școlare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
ca rezultat, cum pot fi create noi "realități" istorice, culturale, politice distincte. Depășind cu mult dimensiunile principalelor teorii ale securității în prezent, constructivismul este important mai ales pentru descrierea securității individuale și a statului drept construcții sociale care pot fi reformulate la nesfârșit de către actori doritori și înzestrați cu voință și nu drept un concept static, blocat în condiții determinate și schimbătoare, după cum sunt obișnuiți să presupună realiștii și neorealiștii.108 Andrew Hurrel analizează conceptul securității colective considerând că acesta este
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
înțelegere individuală, constructiviștii pun accent pe înțelegerea împărtășită. 1.4 Studiile de securitate constructiviste Depășind cu mult dimensiunile principalelor teorii ale securității, constructivismul este important mai ales pentru descrierea securității individuale sau a statului drept construcție socială care poate fi reformulată la nesfârșit de către actorii doritori și înzestrați cu voință. Securitatea, în această viziune, nu este un concept static, blocat în condiții predeterminate și neschimbătoare, după cum sunt obișnuiți să presupună realiștii și neorealiștii. Tot mai mulți teoreticieni și practicieni ai relațiilor
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
zi cu zi a oamenilor și nu putea fi ignorată. Conceptualizarea identității de către Erik Erikson combină interesul său pentru dezvoltarea psihologică a individului în relație cu impactul factorilor istorici și socio-culturali pe măsura conștientizării lor. Paradigma "socio naturii" umane este reformulată în contextul schimbărilor istorice și a circumstanțelor biografice, regăsindu-se în perechile identitate societate și identitate istorie.205 Spre exemplu, lucrarea Childhood and Society are în vedere psihanaliza relației dintre ego și societate.206 Domenii precum sociologia, antropologia și psihologia
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
se încadrează, deosebindu-se astfel de alte curente din relațiile internaționale specifice disciplinei (realism, liberalism). Într-o altă secțiune a primului capitol analizează studiile de securitate constructiviste care descriu securitatea individului și a statului drept constructii sociale care pot fi reformulate de către actorii doritori și înzestrați cu voință și nu un concept static precum realiștii și neorealiștii. În egală măsură, relevă faptul că studiile din perspectivă constructivistă privind securitatea umană sunt diferite prin conținutul dat conceptului și prin explicațiile avansate există
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
ei cele mai potrivite metode de instruire, deoarece acestea necesită mai mult timp. Are mai puțină răbdare cu acești elevi: preferă să ofere chiar el răspunsul sau să numească pe unul dintre elevii buni, în loc să pună întrebări ajutătoare sau să reformuleze întrebările; le oferă aprecieri (feed-back-uri) neglijente și neconcludente; îi solicită mai rar să răspundă. Ignoră elevii cu realizări mai modeste: le repartizează locuri mai depărtate de traseul său obișnuit prin clasă; nu acceptă și nu utilizează ideile lor; interacționează cu
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
tuturor elevilor înainte de a comunica cu clasa. • Vorbesc clar și natural, în ritm normal, cu excepția cazului in care mi se cere să vorbesc mai rar. Evit să-mi acopăr mâinile cu fața atunci când vorbesc. Dacă elevii nu înțeleg, repet sau reformulez mesajul de transmis utilizând un alt cuvânt sau mă opresc și explic cuvântul cu ajutorul semnelor, imaginilor, obiectelor, acțiunilor concrete, etc. • Repet întrebările sau răspunsurile pe care le oferă un elev din clasă pentru a mă asigura că toți elevii înțeleg
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
pe stadioane și duete cu staruri pop a ajuns emblemă contemporană. Mozart, în filmul Amadeus, are o remarcă la care merită gândit: lumea preferă bârfele frizerului, în loc de solemnități oficiale de stat și poveștile de amor în locul celor cu eroi legendari! Reformulat azi: omul obișnuit ascultă/se uită mai repede la o figură senzuală care nu cântă nimic, decât la una sobră care spune ceva serios. În pop-rock exemplele stau la îndemână. Omenirea de toate națiile năvălește să le vadă pe Kylie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
p. 120 footnote> Lecția, ca entitate didactica de bază, presupune o punere în act a unor evenimente sau situații didactice, ce intercorelează și se potențează reciproc. Derularea evenimentelor poate respectă o anumita ordine, care, dacă situația o impune, se poate reformula. Gagne și Briggs (1977, p.138)<footnote Gagne R., Brigss L., 1977, Principii de design al instruirii, E.D.P., București, p. 138, apud, Modulul Psihopedagogic, Învățământ la distanță, Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 2005, p.209 footnote> scot în evidență
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
atenția tuturor elevilor înainte de a comunica cu clasa. Vorbesc clar și natural, în ritm normal normal, cu excepția cazului mi se cere să vorbesc mai rar. Evit să-mi acopăr mâinile cu fața atunci când vorbesc. Dacă elevii nu înțeleg, repet sau reformulez mesajul de transmis utilizând un alt cuvânt sau mă opresc și explicitez cuvântul cu ajutorul semnelor, imaginilor, obiectelor, acțiunilor concrete, etc Repet întrebările sau răspunsurile pe care le oferă un elev din clasă pentru a mă asigura că toți elevii înțeleg
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
interlocutor, sau, dimpotrivă, poate da un caracter ludic respectivului context comunicativ vezi, de exemplu, jocuri didactice în care trebuie adresate, cât mai rapid, întrebări interlocutorului pe o temă dată; * valorificarea conștientă, strategică, a pauzelor 24 pauze propriu-zise, folosite pentru a reformula întrebarea, pentru a atrage atenția interlocutorului; pauze "vocale"25 folosite, de obicei, pentru a câștiga timp în vederea reformulării întrebării (de exemplu, dresul glasului, tusea etc.), tăcere imediat după adresarea întrebării pentru a da posibilitatea interlocutorului de a răspunde etc.; * manifestarea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în cazul plasării în ipostaza ascultătorului activ 62, poate solicita completări, explicații, lămuriri, poate încuraja sau nu locutorul să-și dezvolte ideea, poate fi empatic, înțelegător, suportiv sau, dimpotrivă, își poate manifesta rezervele/dezacordul față de cele comunicate de către locutor, poare reformula 63, rezuma ceea ce a receptat etc. vezi, în acest sens, etapa răspunsului și concretizările comportamentului de comprehensiune, prezentate supra, respectiv diferitele manifestări verbale, nonverbale și paraverbale ale comportamentului interlocutorului și "traducerea" acestora Tabelele nr. 11-13. Tabelul nr. 11. Manifestări verbale
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]