1,273 matches
-
Decor verde Stîncă tare și masivă Pasul Ursului [pd post-Tem.] Are totul ca să placă. T66 Siluetă zveltă, chip fin, ochi mari și gură frumoasă, Sabine Azema [pd post-Tem.] este de o grație infinită. (Le Nouveau Quotidien, 18-2-1994) - a3. Re-tematizare (sau reformulare): o nouă denumire a obiectului, care reîncadrează totul creînd o buclă: final de perioadă descriptivă. Spre deosebire de post-tematizare, re-tematizarea implică existența unei prime denumiri a obiectului discursului și vine deci să-i întrerupă efectul. Acest scurt dialog dintre doi englezi despre
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Harding, Dargaud, 1984, planșa 27, cadrele 1 și 2.) Întrebarea lui Mr. Albany este foarte clar o cerere de descriere a unui obiect tematizat: "descrieți-l pe Yankeul ăsta". Răspunsul în doi timpi al lui Mr. Gray trece prin trei reformulări succesive și prin ivirea tardivă a unui nume propriu. Se trece astfel de la o primă perioadă care descrie un prototip (de la N1 la N3) la o a doua perioadă care este o descriere particularizantă (N4, N5): DESCHIDEREA primei perioade Yankeul
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Georgescu, București, Univers, 1971: 14) Planul unui text didactic enciclopedic Compus din opt paragrafe, textul următor poate fi descompus în patru blocuri foarte clar structurate. Subliniez aici un anumit număr de articulații, reperabile pornind de la organizatorii textuali (cu capitale), de la reformulări, de la segmentare (paragrafe și punctuație în general), de la anunțările temelor și sub-temelor (sfîrșitul lui § 1, începutul lui § 2, sfîrșitul lui § 4). La o privire atentă asupra categoriilor lexicale, putem descoperi ansamblurile și sub-ansamblurile izotopice, subliniate sau nu prin segmentarea în
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
DAR, în anumite cazuri, va trebui să deschizi ochii.3 Putem rezuma astfel planul textului acestui discurs didactic, mai degrabă descriptiv în prima parte [1] și aproape explicativ în continuare [2], conform cu ceea ce găsim în textele numite "informative". § 1 [Introductiv] REFORMULARE INIȚIALĂ: N1 ESTE UN N2 "Pădurea ecuatorială" "ocean de frumuseți neasemuite" ANUNȚAREA PLANULUI: [1] "o vegetație luxuriantă" și [2] "proliferarea incredibilă a animalelor..." ANUNȚAREA PLANULUI [1]: "trei etaje de vegetație" § 2 1.1. "boltă forestieră... În vîrful arborilor" § 3 1
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
specii de animale acvatice să se adapteze" § 6 2.2. "Pe de altă parte, căldura combinată cu celelalte condiții climaterice [...] evoluția anumitor animale" § 7 2.3. "În fine, cantitatea de lumină are o influență directă asupra culorii animalelor" § 8 [Concluziv] REFORMULARE FINALĂ: N1 ESTE UN N3 "Pădurea ecuatorială" "țel bun de atins (pentru aventurier)" <1> FLORA "univers vegetal.... luxurianța vegetației" <2> "FAUNA forestieră" ("va trebui să deschizi ochii") Planul de text al unei tirade raciniene Textul T54 este, așa cum am spus
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
reluat totuși pentru a marca opoziția semantică dintre așteptarea unui final fericit sugerat de verb (îl scoaseră teafăr) și realitatea tragică a coreferentului exprimată de dar mort (ei îl scoaseră, dar el murise) (n.tr.). 3 5 4 5 Asupra reformulării, v. Adam 1990: 170-187. 6 Vezi aici M. Heintz (2003) și Kleiber (2004). A se vedea, pentru limba română, distincția de gen, prezentă la pronumele personal în Genitiv: lui/ei, respectiv omonimia genurilor posesorilor în posesivele său/sa, și păstrarea
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cu e mut (n.tr.). 22 Din fr. corde à nœuds: vulg., arg.: penis erect (n.tr.). 20 23 21 24 22 25 23 26 24 27 O abordare mai detaliată a acestor mărci (cu propunerea unui demers textual al reformulării) în Adam 1990: 170-190. 28 Am înlocuit cuvîntul dar din traducere pentru nevoile analizei (n.tr.). 25 29 26 30 27 31 28 32 29 33 Pentru un studiu asupra apelurilor lui Pétain și de Gaulle din 17-18 iunie 1940
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Capitolul 3. Prototipul secvenței descriptive / 89 1. Istoria unei respingeri aproape generale / 89 2. De la enumerație la secvența descriptivă / 95 3. Cele patru proceduri descriptive (sau macro-operațiile) de bază ale prototipului / 100 3.1. Procedura de ancorare: ancorarea, atribuirea și reformularea / 100 3.2. Procedura de aspectualizare / 104 3.3. Procedura de punere în relație / 107 3.4. Procedura de inserare prin sub-tematizare / 109 4. Text procedural sau descriere de acțiuni? / 111 5. Concluzie / 117 6. Exerciții de analiză secvențială / 118
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
textuală) garantând progresia. Lucrările de lingvistică devenite de acum clasice descriu pe larg fenomenele de pronominalizare (Pisica.... Ea...), articularea (O pisică....pisica...), referențializarea deictică contextuală (O pisică.... Această pisică...), nominalizarea (O pisică intră.... Intrarea pisicii...), substituția lexicală (O pisică...Animalul...), reformularea (Această pisică este o felină), cadre presupoziționale și alte reluări inferențiale (Lucky Luke s-a lăsat de fumat: deci el fuma înainte)4. Pentru a ilustra, putem spune că, în poemul lui Desnos, conexitatea morfo-sintactică este corect realizată, însă progresia
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
extragere (o mustață, o pălărie) la o referință specifică (mustața și pălăria lui Charlot). Există însă și alte procedee de descriere posibile. Precum în acest exemplu, un text foarte scurt din Histoires naturelles de Jules Renard, dominat în întregime de reformularea metaforică: (4) PURICELE Un fir de tutun prevăzut cu arc. Descrierea-definiție nu se mai referă la culoarea, la mărimea sau la forma obiectului respectiv, ci se bazează pe asemănarea dintre obiectul descris cu unul de altă factură ("firul de tutun
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
nivel cu liniaritatea specifică limbajului articulat; planurile textului și mărcile lor specifice au importanță majoră pentru asigurarea lizibilității și pentru interpretarea oricărei descrieri. Nu voi relua însă aici subiectul pe care l-am dezvoltat în altă parte, cu privire la enumerație și reformulare (1990: 143-190). 3. Cele patru proceduri descriptive (sau macro-operațiile) de bază ale prototipului 3.1. Procedura de ancorare: ancorarea, atribuirea și reformularea Prin operația de ancorare ancorare referențială secvența descriptivă semnalează, printr-un substantiv (pivot nominal pe care îl numesc
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
descrieri. Nu voi relua însă aici subiectul pe care l-am dezvoltat în altă parte, cu privire la enumerație și reformulare (1990: 143-190). 3. Cele patru proceduri descriptive (sau macro-operațiile) de bază ale prototipului 3.1. Procedura de ancorare: ancorarea, atribuirea și reformularea Prin operația de ancorare ancorare referențială secvența descriptivă semnalează, printr-un substantiv (pivot nominal pe care îl numesc TEMĂ-TITLU, fie că este vorba de substantiv propriu sau comun): a) la început, despre cine/ce va fi vorba (ANCORARE propriu-zisă) b
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de substantiv propriu sau comun): a) la început, despre cine/ce va fi vorba (ANCORARE propriu-zisă) b) sau, la sfârșitul secvenței, despre cine/ce s-a vorbit (ATRIBUIREA) c) sau, combinând cele două procedee, reia tema-titlu inițială, modificând-o însă (REFORMULAREA). Această din urmă operație poate fi aplicată și în cazul altor unități ce apar pe parcursul descrierii (reformularea unei proprietăți sau desemnarea unei părți a obiectului analizat). În exemplul cu puricele din Jules Renard (4), datorită amplasării, chiar la începutul secvenței
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sau, la sfârșitul secvenței, despre cine/ce s-a vorbit (ATRIBUIREA) c) sau, combinând cele două procedee, reia tema-titlu inițială, modificând-o însă (REFORMULAREA). Această din urmă operație poate fi aplicată și în cazul altor unități ce apar pe parcursul descrierii (reformularea unei proprietăți sau desemnarea unei părți a obiectului analizat). În exemplul cu puricele din Jules Renard (4), datorită amplasării, chiar la începutul secvenței, a unei teme-titlu, cititorul poate să facă apel la cunoștințele sale enciclopedice și să confrunte așteptările sale
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
stilisticii specifice genului (definiții de tip poetic). Exemplele (2) și (3) evidențiază gradul de înrudire care există între atribuirea unei teme-titlu unui obiect al discursului și modificarea temei-titlu dată prin operația de re-ancorare pe care o desemnăm cu termenul de reformulare 19. În (2), ancorarea oferă mai întâi tema-titlu: "acest apartament", reformulat la sfârșit prin forma "garsoniera noastră" și mai ales "un adevărat cuibușor de îndrăgostiți" căruia i se atribuie trei proprietăți ("modern", "luxos", "cochet"), proprietăți articulate și marcate din punct
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
proprietăți ("modern", "luxos", "cochet"), proprietăți articulate și marcate din punct de vedere argumentativ prin conectorii DAR și CHIAR. În (3), trecerea de la "...amicul public nr. 1" la "Charlot" este marcată prin două puncte, ceea ce determină, și aici, modificarea temei-titlu, semnalând reformularea prin intermediul punctuației. Formele lingvistice ale reformulării pleacă de la simpla apoziție subliniată prin punctuație, mergând la utilizarea unui verb explicit de tipul: N 1 se numește / se cheamă N 2 (nume propriu) trecând prin structurile: N 1 pe scurt / deci / așadar
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și marcate din punct de vedere argumentativ prin conectorii DAR și CHIAR. În (3), trecerea de la "...amicul public nr. 1" la "Charlot" este marcată prin două puncte, ceea ce determină, și aici, modificarea temei-titlu, semnalând reformularea prin intermediul punctuației. Formele lingvistice ale reformulării pleacă de la simpla apoziție subliniată prin punctuație, mergând la utilizarea unui verb explicit de tipul: N 1 se numește / se cheamă N 2 (nume propriu) trecând prin structurile: N 1 pe scurt / deci / așadar (este) N 2 N 1 într-
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
N 1 într-un cuvânt / astfel spus / mai exact / mai bine spus / cu alte cuvinte, adică N 2. La rubrica "definiții" din Leçons de littérature française et de morale (1842), Noël și De la Place aleg câteva texte construite pe principiul reformulării. Astfel, în acest discurs funebru al lui Fléchier la moartea lui Turenne, întâlnim: (5) Ce este o armată? Un trup animat de o infinitate de pasiuni dintre cele mai diferite, pe care un om abil îl pune în mișcare în
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o grămadă nedefinită de libertini, pe care trebuie să-i aduci la ascultare; lași pe care trebuie să-i porți cu tine în război, curajoși pe care trebuie să-i temperezi; pesimiști cărora trebuie să le redai încrederea. (sublinierea noastră) Reformularea poate marca deschiderea unor paragrafe succesive, ca în definiția bârfei de Massillon (subliniez structura de bază, de la începutul paragrafelor): (6) Bârfa este un foc care mistuie și usucă tot ce-i stă în cale, care pârjolește, în furia lui, și
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
arată paiul din ochiul vecinului, și ne ascunde bârna dintr-al nostru [...]. Bârfa este un rău care n-are stare, care tulbură oamenii și seamănă ura în mulțime [...]. În sfârșit, este izvor de venin dătător de moarte [...]. De cele mai multe ori, reformularea indică o secvență descriptivă ajunsă la final ca în acest exemplu din Lucien Bodard, în a cărui analiză nu vom intra în detaliu aici: (7) Servitorul chinez, de câte ori nu mă gîndesc la el! Cât de mare ne-a fost surpriza
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
așa înalt și uscățiv, cu fața parcă sculptată în lemn de esență tare adus din pădurile virgine, cu ochi de tigru și pomeți alungiți, părea un adevărat Cavaler de război. Lucien Bodard, La chasse à l'ours, Grasset, 1985: 39. Reformularea poate fi integrată în structura narativă, precum în această fabulă a lui La Fontaine. Reformulăgrile asumate pe rând de către narator (C' était un crochet [era un cocoș vers eliminat din varianta în limba română]) și de către mama șoricelului (Vai, fiule
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Meta. + tematizare-PROPR] superb și generos). Proprietățile, care nu pot fi supuse niciunei operații de expansiune comparativă (de tip Frumos [PROPR +tematizare AS comp.] ca...) în general, au funcția de închidere a expansiunii. Așa stau lucrurile și în cazul operației de reformulare care deschide sau închide o secvență, făcând trimitere directă la tema-titlu și care poate fi asociată deseori unei metafore. Așa stau lucrurile în acest dialog din seria Dossier Harding (Dargaud 1984, planșa 27), banda desenată a lui Floch și Rivière
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
un american tipic. Floch și Rivière, Dossier Harding, Dargaud, 1984 Progresia replicii descriptive este realizată metodic: prima frază dezvoltă operația de aspectualizare (proprietate apoi parte), cea de-a doua punerea în relație, iar ultima, concluzivă marcată prin punctuație, presupune o reformulare de sinteză. În următorul text publicitar, operația de tematizare comparativă, prin cele trei proprietăți enumerate în titlu, este un foarte bun exemplu în acest sens: (14) Lanțul de Hoteluri Meridian Caraibe Albastru, alb, proaspăt Albastru ca marea, uneori verde sau
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
povestea este departe de a fi încheiată. Subliniind un alt aspect de eterogenitate, exemplul descriptiv (7) din capitolul 3, ne permite analiza unui caz în care apar două descrieri succesive ale aceluiași personaj, fiecare la rândul ei rezumată printr-o reformulare (despre care am discutat mai devreme). (7) [P1]Servitorul chinez, de câte ori nu mă gîndesc la el! [P2] Cât de mare ne-a fost surpriza, mie și lui Anne-Marie, cînd am fost să-l luăm de la gară! [P3]Țanțoș ca un
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mi se părea palpitant dar și înspăimîntător[...]. Din prima frază-secvență descriptivă [P3] rezultă o propoziție reformulativă: Propoziția p: Servitorul chinez [...] ai fi spus că-i un personaj de carnaval. Cea de-a doua frază poate fi rezumată printr-o altă reformulare: Propoziția q: Servitorul chinez [...] părea un adevărat Cavaler de război. Se dă structura argumentativă, pe care o descriu mai pe larg, în răspunsul dat al exercițiului 3.1. (pp. 228-231) din capitolul precedent: Propoziția p poate fi analizată, într-o
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]