1,767 matches
-
de refracție pe scala gradată, privită prin ocularul stâng al aparatului. Rezultatul citirii pe această scală trebuie să cuprindă un număr. Rezultatul final este dat de media a două determinări paralele. Cu ajutorul refractometrului Abbe Zeiss se poate determina indicele de refracție cuprins între 1,4187 1,4922 (5-100 grade refractometrice). Rezultatele pot fi exprimate ca atare sau se pot transforma în grade refractometrice. 3.5.1.4. Determinarea indicelui de aciditate (Ia) Lipidele naturale (vegetale sau animale), care sunt amestecuri de
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
frecvența sub 16 Hz transversale unde seismice longitudinale Frecvența undelor seismice este cuprinsă în intervalul 10 - 25 Hz. 30 construirea fronturilor de undă pe baza principiului Huygens pentru unde circulare (a) și unde liniare (b): I.7.5. Reflexia și refracția undelor a) Reflexia undelor - constă în revenirea undelor din mediu din care au provenit la incidența de separare a unui alt mediu. A'B1→ unda plană incidentă B'B'' → unda plană refectată legea reflexiei: i = r adică unghiul de incidență
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
egal cu unghi de reflexiei. Reflexia undelor poate fi cu schimbare de sens a elongației și atunci la întoarcere unda pierde ? 2 și fără schimbare de sens a elongației când unda la întoarcere nu mai pierde ? 2 . b) Refracția undelor - schimbarea direcției de propagare a undei incidente la trecerea în alt mediu. A'B1→ unda plană incidentă A''B' → unda plană refractată n1 indicele de refracție a mediului 1 n2 indicele de refracție a mediului 2 legea refracției: , unde
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
sens a elongației când unda la întoarcere nu mai pierde ? 2 . b) Refracția undelor - schimbarea direcției de propagare a undei incidente la trecerea în alt mediu. A'B1→ unda plană incidentă A''B' → unda plană refractată n1 indicele de refracție a mediului 1 n2 indicele de refracție a mediului 2 legea refracției: , unde n21 → indice de refracție al mediului 2 față de mediul 1, λ1 și λ2 → lungimele de unde a undelor incidente și refractate și v1 și v2 sunt vitezele de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
nu mai pierde ? 2 . b) Refracția undelor - schimbarea direcției de propagare a undei incidente la trecerea în alt mediu. A'B1→ unda plană incidentă A''B' → unda plană refractată n1 indicele de refracție a mediului 1 n2 indicele de refracție a mediului 2 legea refracției: , unde n21 → indice de refracție al mediului 2 față de mediul 1, λ1 și λ2 → lungimele de unde a undelor incidente și refractate și v1 și v2 sunt vitezele de propagare a undelor prin cele două medii
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
b) Refracția undelor - schimbarea direcției de propagare a undei incidente la trecerea în alt mediu. A'B1→ unda plană incidentă A''B' → unda plană refractată n1 indicele de refracție a mediului 1 n2 indicele de refracție a mediului 2 legea refracției: , unde n21 → indice de refracție al mediului 2 față de mediul 1, λ1 și λ2 → lungimele de unde a undelor incidente și refractate și v1 și v2 sunt vitezele de propagare a undelor prin cele două medii 1 și 2. I.7
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de propagare a undei incidente la trecerea în alt mediu. A'B1→ unda plană incidentă A''B' → unda plană refractată n1 indicele de refracție a mediului 1 n2 indicele de refracție a mediului 2 legea refracției: , unde n21 → indice de refracție al mediului 2 față de mediul 1, λ1 și λ2 → lungimele de unde a undelor incidente și refractate și v1 și v2 sunt vitezele de propagare a undelor prin cele două medii 1 și 2. I.7.6. Difracția, interferența undelor și
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
și v2 sunt vitezele de propagare a undelor prin cele două medii 1 și 2. I.7.6. Difracția, interferența undelor și unde staționare. a) Difracția - abaterea undei de la direcția inițială de propagare la trecerea pe lângă obstacole sau traversarea fantelor. Refracția este un fenomen deosebit față de difracție, deoarece la refracție unda trece dintr-un mediu în celălalt cu viteze diferite de propagare, pe când la difracție unda în propagare trece prin același mediu, fără să-și schimbe viteza de propagare. Condiția ca să
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
cele două medii 1 și 2. I.7.6. Difracția, interferența undelor și unde staționare. a) Difracția - abaterea undei de la direcția inițială de propagare la trecerea pe lângă obstacole sau traversarea fantelor. Refracția este un fenomen deosebit față de difracție, deoarece la refracție unda trece dintr-un mediu în celălalt cu viteze diferite de propagare, pe când la difracție unda în propagare trece prin același mediu, fără să-și schimbe viteza de propagare. Condiția ca să se producă difracția undelor este ca dimensiunile obstaculului respectiv
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
pendulul pentru regularizarea mersului unui ceasornic (1657). A publicat în 1690 Tratatul despre lumină. În această lucrare a aplicat ideea pe care o cunoaștem sub numele de principiul lui Huygens, explicând unele fenomene și reușind să demonstreze legile reflexiei și refracției. Contribuția lui Huygens este de asemenea importantă în domeniul dinamicii, putând fi considerat, alături de Galilei și Newton, unul dintre creatorii acestei discipline. Huygens - Fresnel afirmă că oscilațiile luminoase sunt oscilații longitudinale ale eterului, ipoteză ce a fost combătură de polarizarea
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
este de asemenea importantă în domeniul dinamicii, putând fi considerat, alături de Galilei și Newton, unul dintre creatorii acestei discipline. Huygens - Fresnel afirmă că oscilațiile luminoase sunt oscilații longitudinale ale eterului, ipoteză ce a fost combătură de polarizarea luminii (a dublei refracții a luminii în spatul de Islanda). În secolul al XIX-lea, s-a ajuns la ideea că lumina este o oscilație transversală a eterului distribuit în tot spațiul. Prin nici o experiență nu s-a putut dovedi existența eterului cosmic. Maxwell
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
undelor luminoase ce interferă și franje nelocalizate. Determinându-se lungimea de undă a undelor luminoase λ, se confirmă caracterul ondulatoriu al luminii. Dacă în cazul experimentului cu dispozitivul Young, se așează o lamă transparentă de grosime e, și indice de refracție n, se constată o deplasare a franjelor cu , însă interfranja i nu-și schimbă valoarea. schema interferenței cu lamă subțire: Din figură se constată că diferența de drum optic δ este: . În expresia , a apărut − ? 2 , deoarece are loc
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
că diferența de drum optic δ este: . În expresia , a apărut − ? 2 , deoarece are loc pentru raza 2 o reflexă cu schimbare de sens a elongației. Cum AB = BC și AD în funcție de unghiul de incidență i, de unghiul de refracție r și de grosimea d a lamei obținem: Deoarece: , și după anumite calcule efectuate, obținem expresia diferenței de drum optic: indicele de refracție a lamei d - grosimea lamei r - unghiul de refracție și λ - lungimea de undă a luminii. Dacă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de sens a elongației. Cum AB = BC și AD în funcție de unghiul de incidență i, de unghiul de refracție r și de grosimea d a lamei obținem: Deoarece: , și după anumite calcule efectuate, obținem expresia diferenței de drum optic: indicele de refracție a lamei d - grosimea lamei r - unghiul de refracție și λ - lungimea de undă a luminii. Dacă incidența este normală, adică i = 0 și din legea refracției: n sinr = sini, rezultă că și unghiul de refracție r = 0, cos0 = 1
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
în funcție de unghiul de incidență i, de unghiul de refracție r și de grosimea d a lamei obținem: Deoarece: , și după anumite calcule efectuate, obținem expresia diferenței de drum optic: indicele de refracție a lamei d - grosimea lamei r - unghiul de refracție și λ - lungimea de undă a luminii. Dacă incidența este normală, adică i = 0 și din legea refracției: n sinr = sini, rezultă că și unghiul de refracție r = 0, cos0 = 1, încât diferența de drum optic a razelor 2 și
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
și după anumite calcule efectuate, obținem expresia diferenței de drum optic: indicele de refracție a lamei d - grosimea lamei r - unghiul de refracție și λ - lungimea de undă a luminii. Dacă incidența este normală, adică i = 0 și din legea refracției: n sinr = sini, rezultă că și unghiul de refracție r = 0, cos0 = 1, încât diferența de drum optic a razelor 2 și 3 devine: Razele paralele 2 și 3 se pot strânge într-un punct cu ajutorul unei lentile convergentă. Franjele
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
drum optic: indicele de refracție a lamei d - grosimea lamei r - unghiul de refracție și λ - lungimea de undă a luminii. Dacă incidența este normală, adică i = 0 și din legea refracției: n sinr = sini, rezultă că și unghiul de refracție r = 0, cos0 = 1, încât diferența de drum optic a razelor 2 și 3 devine: Razele paralele 2 și 3 se pot strânge într-un punct cu ajutorul unei lentile convergentă. Franjele de interferență, se pot constata și cu ochiul liber
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
vederea la mare depărtare. Lama subțire dă numai franje de interferență localizat dar la infinit. pana optică: un mediu transparent, delimitat de cele două suprafețe plane și care fac între ele un unghi α mic. Notăm cu n indicele de refracție a mediului din care e construită pana optică, SA este raza incidentă, iar razele AC și BD sunt coerente și prelungirea lor în sens invers propagării se vor intersecta într-un punct M aflat pe planul OP ce trece prin
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de izotopul natural Kripton 86: 1 metru = 1650763,73 λ0, unde λ0 este lungimea de undă în vid a izotopului Kripton 86. Alte aplicații ale interferenței luminii: determinarea grosimilor foarte mici, măsurarea coeficientului de dilatație a cristalelor, măsurarea indicilor de refracție a gazelor, controlul paralelismelor cuțitelor unei balanțe etc. 2.2. Difracția luminii difracția luminii: ocolirea aparentă a unor obstacole de către undele luminoase, când acestea au dimensiunile comparabile ca ordin de mărime cu lungimea lor de undă. Fenomenul de difracție se
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
planul perpendicular pe direcția de propagare. lumina parțial polarizată: vectorul câmp electric ? oscilează într-o direcție privilegiată (constantă în timp, dar nu unică) din planul perpendicular pe direcția de propagare. Polarizarea luminii se poate face prin reflexie sau prin refracție. dispozitivul de polarizare a luminii prin reflexie: Dispozitivul este format din două oglinzi O și O1 plane din sticlă neagră lustruite pe suprafețele laterale. Un fascicul de lumină naturală P este trimis spre oglinda O sub unghi de incidență iB
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
produce astfel de unde se numește polarizare. 214 Cele două oglinzi dielectrice, din sticlă, având o față înnegrită și cealaltă plană și lucioasă, constituie piese principale ale unui aparat ce poartă denumirea de polarimetru. legea lui Brewster: , unde n1 - indicele de refracție a mediului din care provin razele de lumină, n2 - indicele de refracție al celui de al doilea mediu și iB - unghiul lui Brewster de 57° la care are loc polarizarea totală pe o placă dielectrică din sticlă înnegrită de o
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
sticlă, având o față înnegrită și cealaltă plană și lucioasă, constituie piese principale ale unui aparat ce poartă denumirea de polarimetru. legea lui Brewster: , unde n1 - indicele de refracție a mediului din care provin razele de lumină, n2 - indicele de refracție al celui de al doilea mediu și iB - unghiul lui Brewster de 57° la care are loc polarizarea totală pe o placă dielectrică din sticlă înnegrită de o suprafață. Unghiul lui Brewster depinde de natura mediului unde se produce reflexia
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
la care are loc polarizarea totală pe o placă dielectrică din sticlă înnegrită de o suprafață. Unghiul lui Brewster depinde de natura mediului unde se produce reflexia, încât relația se mai scrie , unde ? = ?2 ?1 se numește indicele de refracție a mediului unde are loc fenomenul de reflexie a luminii. demonstrarea legii lui Brewster tgi = n. Brewster a constatat că în cazul când raza reflectată este perpendiculară pe raza refractată adică unghiul dintre ele este de 90ș, raza reflectată este
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de reflexie a luminii. demonstrarea legii lui Brewster tgi = n. Brewster a constatat că în cazul când raza reflectată este perpendiculară pe raza refractată adică unghiul dintre ele este de 90ș, raza reflectată este total polarizată, încât putem scrie legea refracției: , unde fenomenul de refracție are loc din aer într-un mediu de indice de refracție n. Cum (1). Aplicăm relației (1) funcția sinus și obținem:(2). Dar, și atunci: , încât relația (2) devine: - formula lui Brewster, unde: i - reprezintă unghiul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
demonstrarea legii lui Brewster tgi = n. Brewster a constatat că în cazul când raza reflectată este perpendiculară pe raza refractată adică unghiul dintre ele este de 90ș, raza reflectată este total polarizată, încât putem scrie legea refracției: , unde fenomenul de refracție are loc din aer într-un mediu de indice de refracție n. Cum (1). Aplicăm relației (1) funcția sinus și obținem:(2). Dar, și atunci: , încât relația (2) devine: - formula lui Brewster, unde: i - reprezintă unghiul de incidență pentru care
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]