733 matches
-
consolidează o rețea de relații internaționale, în maniera Quebec-ului, pe cont propriu. Restul comunităților, șaisprezece la număr, dimpotrivă, par să nu manifeste nici cea mai mică dorință de autonomie. S-a vorbit, în ceea ce le privește, de un așa-numit "regionalism suscitat" destinat să "camufleze într-o oarecare mă-sură marile regionalisme basc și catalan care produceau teamă noii Spanii."406 Însă, acest antrenament artificial s-a produs în contexte lingvistice sau istorice mai mult sau mai puțin propice. Ținutul Valenciei
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
propriu. Restul comunităților, șaisprezece la număr, dimpotrivă, par să nu manifeste nici cea mai mică dorință de autonomie. S-a vorbit, în ceea ce le privește, de un așa-numit "regionalism suscitat" destinat să "camufleze într-o oarecare mă-sură marile regionalisme basc și catalan care produceau teamă noii Spanii."406 Însă, acest antrenament artificial s-a produs în contexte lingvistice sau istorice mai mult sau mai puțin propice. Ținutul Valenciei s-a putut folosi de persistența relativă a limbii, de altfel
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
își propune „să facă ceea ce trebuie să facă o revistă dintr-o zonă periferică a țării, să prezinte o grupare de scriitori de baștină și în același timp să asigure o conexiune cu întregul fenomen cultural românesc”. Acest tip de regionalism se reflectă pe deplin în conținutul, destul de variat, al revistei și în structura grupului de colaboratori. Se publică versuri de Radu Ulmeanu, Vasile Tarta, Ion Vădan, George Vulturescu, Ion Baias, dar și ale unor autori de limbă maghiară ca Lang
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288849_a_290178]
-
la politica externă, georgiștii se declarau apărători ai bunelor relații cu statele vecine, ai legăturilor de pace în cadrul tratatelor existente și a Societății Națiunilor. În domeniul administrației de stat, PNL-Gh. Brătianu dorea modificarea legii administrative în scopul restabilirii autorității, înlăturării regionalismului și realizării descentralizării. Se aprecia că împărțirea circumscripțiilor administrative trebuia să fie realizată astfel încât să permită menținerea și întărirea unității naționale. Abordând politica economică, semnatarul îndrumărilor afirma că partidul relua "tradițiile adevăratului liberalism", urmărind "descătușarea energiilor economice și restrângerea în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
politician și istoric era "superior motivat de concepția sa istorică și de realitatea pe care i-au sugerat-o studiul faptelor"361. Deși acceptau ideea descentralizării, georgiștii nu admiteau ca interesele unitare ale statului să fie periclitate de posibilitatea unui regionalism accentuat 362. Programul prezentat de coducerea georgistă în toamna anului 1933 anunța o radicalizare, prin afirmarea unei lozinci care, afirma președintele partidului, "își cere imperios întâietatea". Era vorba despre o intensificare a luptei naționale, în sensul întăririi elementului românesc, în defavoarea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
asupra națiunii române, Gheorghe Brătianu atrăgea atenția asupra pericolelor care planau la granița de est a țării și asupra teritoriului Basarabiei, din momentul în care, ca urmare a prevederilor pactului amintit, U.R.S.S. ridicase fortificații pe linia Nistrului. Considerând că regionalismul era de neconceput pentru partea de răsărit a țării, președintele partidului susținea că desăvârșirea unificării morale și materiale a Basarabiei cu România se impunea ca o prioritate. Pe de altă parte, în aceeași perioadă, se făcea simțită în rândul unora
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
România întregită, naționalismul constituia un principiu indispensabil de viață. El afirma că georgiștii respingeau tot ceea ce putea să pună în primejdie unitatea națională, admiteau o descentralizare cât mai largă, dar refuzau ideea ca, sub masca descentralizării, să se țintească un regionalism în discordanță cu interesele unitare ale statului. Luând cuvântul la Congresul organizației județene Durostor, Constantin Banu adăuga o notă mai categorică, afirmând necesitatea primatului elementului românesc în viața statului: "În acest stat național e desigur loc pentru toate minoritățile care
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și la neglijarea altora". Dacă prezentarea lui Eugène Claudius-Petit punea bazele doctrinare ale unei politici coerente de amenajare a teritoriului, Ministerul Reconstrucției continua să acționeze în manieră empirică, prin măsuri răzlețe; în plus, acesta întreținea un raport confuz cu noul regionalism de după război, care traducea voința de a promova expansiunea economică și socială a regiunilor 89. Până în anii 1960, efortul de reglementare în materie de amenajare a teritoriului părea limitat de lipsa unității de concepție și de absența unei veritabile voințe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
democrației"224. Atunci când examinăm dispozitivele instituționale care încurajează participarea, constatăm că modelul administrării "prospective"225 și/sau "consultative"3 reprezenta pentru numeroși moderniști forma superioară a exercitării democrației spre care trebuia să se tindă. Or, Planul de amenajare teritorială și "regionalismul funcțional"4, care întruchipau acest demers, constituiau leagănul planificării urbane. Prospectiva trasa calea unei raționalizări a luării de decizii politice, consultarea, pe cea a democratizării. Elanul prospectivei în serviciul voluntarismului urban "Ne vine greu să ne gândim astăzi subliniază François
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
variabile care caracterizează dezvoltarea în general și dezvoltarea regională în special, fenomene de amploare cum ar fi globalizarea și regionalizarea, influențând variația acestor variabile în spațiu. Astfel, „globalizarea [...] determină efecte de integrare a spațiilor economice naționale în sistemul global;” iar „regionalismul, rezultat din apariția unor grupuri comunitare regionale active și din întărirea unor identități regionale, [...] determină fragmentarea spațiului economic național.” Se pun întrebările: care sunt variabilele economice care exprimă cel mai bine dezvoltarea în plan regional și care sunt consecințele asupra
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
cerințe sociale și culturale ale epocii. Caracterul de publicație pentru toți românii, specific „Albinei românești”, este, de asemenea, abandonat. Noua gazetă va avea „un color mai localnic”, preocupându-se de chestiunile care puteau interesa îndeosebi pe locuitorii din stânga Milcovului. Acest regionalism, într-o vreme când ideea Unirii începuse să nu mai pară o utopie, este el însuși o mărturie a modificărilor pe care le suferise orientarea de ansamblu a lui Gh. Asachi în problemele vieții politice și chiar în ceea ce privește cultura și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287191_a_288520]
-
distinctă. Cele 111 studii micromonografice scrise de F. denotă erudiție, acribie documentară și echilibru al judecăților, dar și speciale însușiri de stilist: fin dozaj de participare comprehensivă și distanțare benign-ironică, limbaj îmbinând sobrietatea academică și oralitatea, neologismele cu arhaismele și regionalismele, vocație portretistică. Articolele din dicționar indicau și opțiunea pentru dramaturgie și memorialistică. Volumul Dramaturgia între clipă și durată confirmă prima preferință, extinsă acum asupra teatrului românesc postbelic - teren al unui canon încă nefixat, ceea ce potențează spiritul critic al autorului. Performanțele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
Marius Robescu, Mircea Ciobanu, Petre Stoica, Leonid Dimov, Emil Brumaru, Mihai Ursachi, Constanța Buzea, Gheorghe Tomozei, Radu Cârneci. Nu lipsesc însă nici optzecișii Mircea Cărtărescu, Ion Stratan, Gellu Dorian, Dorin Popa, Magda Cârneci. De observat că, deși evită în genere regionalismul cultural și literar, A. rezervă un loc aparte unor remarcabili poeți originari din Moldova, între aceștia aflându-se și Ovidiu Genaru, Ioanid Romanescu, Mihai Sabin, iar la rubrica „Lyceum” apar versuri ale unor tinere talente locale. La fel de variată și adesea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
despre Rebreanu, Sadoveanu), iar Marin Sorescu publică poemul Călătoarea (3/1984). După 1989, revista apare sub egida Institutului de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” din cadrul Academiei Române. În numărul 7 din 1992, se precizează că revista „a ieșit din perimetrul unui regionalism cultural - altădată programatic afișat -, abordând nu numai probleme de interes local, specifice zonei, ci și aspecte de o largă deschidere națională și universală”. În colegiul redacțional figurează Gh. Popilian, Ovidiu Ghidirmic, Em. Burețea, Gh. Iordache, revista fiind publicată de Editura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
avea așadar două avantaje: era o ruptură cu soluțiile brutale din trecutul apropiat și avea rădăcini Într-o istorie mai Îndepărtată, imposibil de rememorat, dar liniștitoare ca atavism. Ecologismul (ca și pacifismul) a stârnit adesea un val de naționalism - sau regionalism -, dar cu față umană. Alternativen din Berlinul de Vest sau protagoniștii protestelor antinucleare din Austria (care au triumfat Într-un referendum din 1978, În urma căruia guvernul nu a putut inaugura centrala nucleară de la Zwentendorf) nu s-ar fi prezentat niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sau nu, dădea roade. Inaugurat În 1985, Consiliul Regiunilor Europene (devenit mai târziu „Adunare”) cuprindea deja 107 de regiuni membre, la care aveau să se adauge multe altele. Un anumit model de Europă unită Începea, Într-adevăr, să capete contur. Regionalismul, sinonim odinioară cu recidiva lingvistică sau folclorismul nostalgic, devenise o identitate alternativă, la nivel „subnațional”, care lua locul națiunii și era cu atât mai legitimă cu cât purta pecetea aprobării oficiale de la Bruxelles și chiar (evident, cu mai puțin entuziasm
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
H. are un program cultural, mărturisind chiar în primul număr intenția „de a munci conștiincios” la afirmarea spiritualității românești „într-un colț de țară amenințat de vânturile revizionismului internațional”. Într-o serie de articole programatice, este susținută cu fervoare ideea regionalismului cultural înțeles nu ca o formă de separare, ci ca modalitate de integrare în cultura țării. La un an de la apariție Al. Constantinescu notează cu satisfacție: „Paginile «Hotar»-ului nostru dovedesc posibilitățile de afirmare ale regiunii sub aspect cultural și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
fost cercetate cu o reală cunoaștere a faptelor și cu o metodă coerentă. Mult din ceea ce s-a scris despre rolul jucat în istoria literaturii americane de Noua Anglie, de Vestul Mijlociu și de Sudul S.U.A., precum și majoritatea scrierilor consacrate regionalismului nu sunt altceva decât expresia unor speranțe pioase, a mândriei locale și a resentimentului față de puterea centralizatoare. Orice analiză obiectivă se cuvine să distingă cu grijă problemele privind originea rasială a autorilor și problemele sociologice referitoare la proveniență și mediu
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
sentimente. Preocuparea pentru definirea timpului și a spațiului ca proiecție subiectivă a spiritului uman, este o concepție preluată din lucrările filozofilor idealiști. Scriitorul romantic a contribuit la Îmbogățirea limbii literare, prin includerea unor cuvinte și expresii populare, a arhaismelor și regionalismelor, specifice oralitatii stilului. Adepții romantismului au făcut apel la procedee artistice variate; antiteza ocupă un loc important atât În structura poeziei, cât și În cea a operelor epice, În construirea personajelor, a situațiilor, a ideilor sau atitudinilor exprimate. Ironia romantică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
m” o perspectivă sonoră amplă. Mihai Eminescu nu a scris În nici una din poeziile sale „seară”. „Sară” se justifica nu numai prin lipsa de unitate ortografică la vremea poetului, ci mai curând prin expresivitatea termenului din „Sara pe deal”. Înlocuirea regionalismului ar avea un efect de anulare a tot ceea ce reprezită imagine sonoră. Același rol de a sublinia o perspectivă mitică o are și regionalismul „mumă”. Prima metamorfozare a luceafărului ne trimite Într-un timp primordial; marea nu poate fi decât
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
unitate ortografică la vremea poetului, ci mai curând prin expresivitatea termenului din „Sara pe deal”. Înlocuirea regionalismului ar avea un efect de anulare a tot ceea ce reprezită imagine sonoră. Același rol de a sublinia o perspectivă mitică o are și regionalismul „mumă”. Prima metamorfozare a luceafărului ne trimite Într-un timp primordial; marea nu poate fi decât „mumă”, nu „mamă”(„Iar noaptea-mi este mună” din strofa 33), pentru că ultimul termen aparține În exclusivitate prezentului. „Colo’ (-n palate de mărgean), cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
expresia: „vorba ceea”. Procedeul are o mare frecvența și, datorită acestuia, Creangă a fost comparat cu Anton Pann, iar amândoi cu scriitorul francez Rabelais. O alta nota distinctă o dă limbajului cuvintele exprimate popular, cu aspect fonetic moldovenesc, multe sunt regionalisme, În timp ce neologismele apar foarte rar. Particularitatea izbitoare a scrisului lui Creangă rămâne Însă exprimarea locuțională, un relief unic al frazei românesti. Ca și În „Amintiri din copilărie”, autorul se implică În poveste ; limbajul capătă o puternică tentă afectivă prin folosirea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
regionalizării. Încă din 1946, Italia avea prevăzută în Constituție existența regiunilor ca formă de organizare administrativă, iar în țări precum Franța și Marea Britanie regiunile au existat numai ca instrumente ale guvernelor pentru acțiuni de tip economic. În anii ’70, problema regionalismului a fost supusă dezbaterii publice, urmată de reforme sau încercări de reformă în țări ca Belgia, Spania, Franța și Portugalia. Concepția asupra regiunii ca entitate politică sau administrativă este în prezent o idee „europeană” prin excelență, care s-a născut
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Politica de dezvoltare regională a contribuit efectiv la constituirea unui nivel instituțional regional, în special în rândul țărilor care au beneficiat în mod substanțial de Fondul European pentru Dezvoltare Regională: Irlanda, Portugalia, Grecia și Finlanda. Aceeași politică a influențat puternic regionalismul în Scoția și Țara Galilor, unde s-au produs reforme instituționale în 1998. Pentru statele din sud-estul Europei, pregătirea pentru aderare presupune realizarea unui cadru instituțional capabil să realizeze și să administreze programe de dezvoltare cofinanțate prin fonduri europene. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
seama statelor realizarea unor politici naționale de dezvoltare regională. Această abordare este o alternativă la o definire standard, care nu poate fi decât restrictivă. Aceasta opțiune a fost preferată de Parlamentul European, la vremea când a adoptat Carta Comunitară a Regionalismului. O rezoluție a Parlamentului European din 18.11.1988 chema statele membre ale Uniunii Europene să-și regionalizeze structurile interne. În studiul său privind regionalismul în Europa, Gérard Marcou definește regionalismul ca un „proces ce creează o capacitate pentru acțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]