2,315 matches
-
cuvântul în dicționar sau pentru a-i întreba pe tata sau pe mama ce înseamnă! Concluzie De asemenea, în cadrul altor experimente, înregistrarea ochilor cu o cameră arată că ochiul revine asupra cuvintelor (numim aceste întoarceri regresii). Ei bine, și numărul regresiilor se dublează atunci când cuvintele sunt rare întâlnite sau dificile. Este evident că aceste mecanisme, durata prelungită a privirii sau regresia, nu pot avea loc atunci când audiem un curs sau când ascultăm o emisiune la radio. Așadar, iată de ce lectura este
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
experimente, înregistrarea ochilor cu o cameră arată că ochiul revine asupra cuvintelor (numim aceste întoarceri regresii). Ei bine, și numărul regresiilor se dublează atunci când cuvintele sunt rare întâlnite sau dificile. Este evident că aceste mecanisme, durata prelungită a privirii sau regresia, nu pot avea loc atunci când audiem un curs sau când ascultăm o emisiune la radio. Așadar, iată de ce lectura este superioară unui curs oral (sau radioului). De obicei, lectura este un mijloc extraordinar de „pescuire” a informațiilor, căci permite o
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
bunica mea bate câmpii, își povestește tot timpul amintirile din copilărie, dar nu-și aduce aminte de filmul pe care l-a văzut aseară...” Iată genul de afirmații pe care le auzim frecvent și care reproduc în mod stereotip legea „regresiei memoriei” a lui Ribot. În cartea sa Maladies de la mémoire, Théodule Ribot (1881) dezvoltă o teorie a îmbătrânirii similară cu teoria evoluției formulată de Darwin. În concepția lui Ribot, memoria urmează, odată cu îmbătrânirea creierului, un drum invers evoluției; are loc
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
redeșteptate ORIZONTALĂ: Perioadele vieții (câte 10 ani) 50 de ani 70 de ani în instituții Serie temporală a amintirilor în funcție de cuvintele evocatoare vechi sau recente și de vârsta subiecților (după Lieury, Aune și Ropartz, apud Lieury, 2005) Concluzie Așadar, „legea” regresiei memoriei la persoanele în vârstă este falsă, iar conform tehnicii lui Galton, numărul mare de amintiri îndepărtate era datorat unor cuvinte vechi, ce evocau mai mult copilăria decât evenimente recente. Pentru persoanele în vârstă (80 de ani) și pentru cele
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
aflate în formă bună, pe când bolnavii identificați cu Alzheimer evocă aproximativ de două ori mai puține amintiri recente (din ultimul an), în comparație cu amintirile din copilărie (de la vârsta cuprinsă între 0 și 17 ani). Această situație, ce corespunde în aparență legii regresiei, este generată de o amnezie hipocampică (hipocampul este structura creierului ce permite înregistrarea evenimentelor noi): când captarea întâmplărilor recente nu se mai realizează, persistă doar cele de demult... Pentru mai multe detalii Crovitz, H.F.; Schiffmann, H., „Frequency of Episodic Memories
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
greșite, mediului de viață și climatului conflictual din familii (nu de puține ori generatoare de tensiuni și frustrări), sfera psihocomportamentală a copilului cu cerințe educaționale speciale se remarcă prin anumite carențe sau conduite nepotrivite, care, neînlăturate la timp, pot determina regresii comportamentale, respectiv dificultăți de structurare și organizare a personalității. Printre particularitățile negative ale conduitei copiilor, mai ales În cazul celor care nu au beneficiat de modelul pozitiv și de confortul psihologic al familiilor biologice și au fost incluși În programele
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
să își atingă ținta, pot apărea frustrări, stări de tensiune, iar energiile angajaților vor fi canalizate nu spre țintele propuse sau performanțe, ci spre depășirea obstacolelor. Este adus în discuție climatul de la locul de muncă datorită unor stări de agresiune, regresie ca forme de manifestare frustrărilor. Agresiunea se poate manifesta verbal (dezaprobare permanentă a acțiuniloră, regresia se poate prezenta prin purtări stereotipe, concentrare asupra sarcinilor de rutină, abținerea de la implicarea în rezolvarea constructivă a diferitelor sarcini. Toate aspectele legate de organizație
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
canalizate nu spre țintele propuse sau performanțe, ci spre depășirea obstacolelor. Este adus în discuție climatul de la locul de muncă datorită unor stări de agresiune, regresie ca forme de manifestare frustrărilor. Agresiunea se poate manifesta verbal (dezaprobare permanentă a acțiuniloră, regresia se poate prezenta prin purtări stereotipe, concentrare asupra sarcinilor de rutină, abținerea de la implicarea în rezolvarea constructivă a diferitelor sarcini. Toate aspectele legate de organizație sunt importante pentru managerii care vor să aibă succes și să conducă angajații spre performanțe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
înmulțirea numărului de observații, repetate asupra fiecărei entități, datele culese prin observație pot fi supuse unui tratament statistic prin care, de regulă, se încearcă tocmai simularea unor situații experimentale. Astfel, o serie de proceduri statistice bazate pe corelație (corelații parțiale, regresia multiplă, analiza path etc.) și similarele lor în cazul caracteristicilor calitative nu fac altceva decât să încerce să evidențieze relația directă dintre două variabile când celelalte sunt presupuse constante (controlate). Cu toate acestea, nu trebuie să legăm în mod absolut
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fi: Pătratul abaterii standard, adică mărimea fără radical, se numește varianță, și ea intervine în multe modele statistice, în special în cele care urmăresc să pună în evidență factorii explicativi ai unui fenomen tradus printr-o variabilă statistică (analize de regresie, analiza path, analiza factorială etc.). În principiu, se consideră că varianța reflectă„gradul de nedeterminare” privind starea indivizilor dintr-o populație, în raport cu plasarea lor pe scala valorilor unei caracteristici. De aceea, introducerea unei noi variabile care reduce varianța factorului dependent
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de un coeficient simetric, utilizat pur și simplu pentru a sugera nivelul general de legătură dintre cei doi factori sau pentru alte calcule, în cadrul modelelor mai complexe. Cazul a două variabile statistice (caracteristici cantitative) conduce la calcule de corelație și regresie. Coeficientul de corelație - notat, de obicei, cu r - reflectă legătura statistică globală dintre variabilele x și y. Coeficienții de regresie b, respectiv b', din ecuațiile: y = a + bx x = a' + b'y sunt indicatori asimetrici, reflectând dependența statistică a lui
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pentru alte calcule, în cadrul modelelor mai complexe. Cazul a două variabile statistice (caracteristici cantitative) conduce la calcule de corelație și regresie. Coeficientul de corelație - notat, de obicei, cu r - reflectă legătura statistică globală dintre variabilele x și y. Coeficienții de regresie b, respectiv b', din ecuațiile: y = a + bx x = a' + b'y sunt indicatori asimetrici, reflectând dependența statistică a lui y de x și, respectiv, a lui x de y. Introducerea în modele a mai mult de două variabile are
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
șiefectele de interacțiune dintre ei. Pentru caracteristicile cantitative, există proceduri clasice de analiză a raporturilor de dependență, cărora, firește, li s-au adăgat și altele noi, îndeosebi după generalizarea folosirii calculatoarelor personale. Modelul clasic originar de dependență rămâne cel al regresiei multiple. Având dat un număr de m variabile, x1, x2, ..., xm, fiecare individ statistic din cei n analizați va primi câte o valoare după fiecare variabilă, deci va putea fi reprezentat ca un punct într-un spațiu m-dimensional. Considerând
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
să fie minimă. Cel mai adesea, se utilizează forma lineară a funcției f, întrucât este cea mai simplă și practica arată că, exceptând anumite situații cu totul deosebite, alte forme mai complicate nu reușesc o aproximare net mai bună. Ecuația regresiei lineare multiple este: x1 = a + b2x2 + b3x3 + ... +bmxm ea reprezentând un hiperplan în spațiul cu m dimensiuni. Un coeficient bi arată cu câte unități crește x1 când variabila xi crește cu o unitate proprie. Dat fiind faptul că variabilele independente
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
măsură diferite, coeficienții b nu pot fi comparați între ei. Pentru a realiza acest lucru- ceea ce înseamnă a compara factorii în funcție de importanța lor în determinarea lui x1 - se calculează, printr-o procedură de normare, așa-numiții coeficienți beta (coeficienții de regresie standardizați). Ceea ce trebuie neapărat reținut în legătură cu modelul regresiei sunt următoarele două lucruri. Mai întâi, valorile coeficienților de regresie, în speță cei standardizați, arată legătura dintre variabila independentă respectivă și valorile x1 calculate, deci nu cele reale, acestea din urmă putând
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
între ei. Pentru a realiza acest lucru- ceea ce înseamnă a compara factorii în funcție de importanța lor în determinarea lui x1 - se calculează, printr-o procedură de normare, așa-numiții coeficienți beta (coeficienții de regresie standardizați). Ceea ce trebuie neapărat reținut în legătură cu modelul regresiei sunt următoarele două lucruri. Mai întâi, valorile coeficienților de regresie, în speță cei standardizați, arată legătura dintre variabila independentă respectivă și valorile x1 calculate, deci nu cele reale, acestea din urmă putând fi foarte diferite de cele dintâi atunci când modelul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
compara factorii în funcție de importanța lor în determinarea lui x1 - se calculează, printr-o procedură de normare, așa-numiții coeficienți beta (coeficienții de regresie standardizați). Ceea ce trebuie neapărat reținut în legătură cu modelul regresiei sunt următoarele două lucruri. Mai întâi, valorile coeficienților de regresie, în speță cei standardizați, arată legătura dintre variabila independentă respectivă și valorile x1 calculate, deci nu cele reale, acestea din urmă putând fi foarte diferite de cele dintâi atunci când modelul nu aproximează bine realitatea. Altfel spus, orice ecuație de regresie
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
regresie, în speță cei standardizați, arată legătura dintre variabila independentă respectivă și valorile x1 calculate, deci nu cele reale, acestea din urmă putând fi foarte diferite de cele dintâi atunci când modelul nu aproximează bine realitatea. Altfel spus, orice ecuație de regresie trebuie însoțită și de indicatorul care exprimăeroarea medie a aproximării variabilei dependente. În al doilea rând, variabilele independente pot fi, la rândul lor, imagini ale unor factori între care considerațiile teoretice ne conduc la presupunerea că există relații de dependență
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de indicatorul care exprimăeroarea medie a aproximării variabilei dependente. În al doilea rând, variabilele independente pot fi, la rândul lor, imagini ale unor factori între care considerațiile teoretice ne conduc la presupunerea că există relații de dependență. Numai că, în cadrul regresiei, asemenea posibile relații între variabilele independente nu sunt luate în considerare. Valorile coeficienților de regresie sunt, în esență, construite pe așa-numiții coeficienți de corelație parțială. Aceștia, spre deosebire de coeficienții de regresie corespunzători, sunt indici simetrici, în sensul menționat mai sus
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pot fi, la rândul lor, imagini ale unor factori între care considerațiile teoretice ne conduc la presupunerea că există relații de dependență. Numai că, în cadrul regresiei, asemenea posibile relații între variabilele independente nu sunt luate în considerare. Valorile coeficienților de regresie sunt, în esență, construite pe așa-numiții coeficienți de corelație parțială. Aceștia, spre deosebire de coeficienții de regresie corespunzători, sunt indici simetrici, în sensul menționat mai sus, adică ei nu presupun că o variabilă este dependentă și alta independentă. Folosind notația lui
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
presupunerea că există relații de dependență. Numai că, în cadrul regresiei, asemenea posibile relații între variabilele independente nu sunt luate în considerare. Valorile coeficienților de regresie sunt, în esență, construite pe așa-numiții coeficienți de corelație parțială. Aceștia, spre deosebire de coeficienții de regresie corespunzători, sunt indici simetrici, în sensul menționat mai sus, adică ei nu presupun că o variabilă este dependentă și alta independentă. Folosind notația lui Yule și Kendall (1969), un coeficient de corelație parțială între x1 și x2, în același context
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
adică ei nu presupun că o variabilă este dependentă și alta independentă. Folosind notația lui Yule și Kendall (1969), un coeficient de corelație parțială între x1 și x2, în același context de variabile ca și cel folosit mai sus la regresie, coeficient ce intră în calculul lui b2, se va scrie: r12.34...m și va fi identic cu r21.34...m, câtă vreme coeficientul de regresie va fi altul atunci când x2 devine variabilă dependentă și x1 dependentă, ajungând deci în dreapta
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și x2, în același context de variabile ca și cel folosit mai sus la regresie, coeficient ce intră în calculul lui b2, se va scrie: r12.34...m și va fi identic cu r21.34...m, câtă vreme coeficientul de regresie va fi altul atunci când x2 devine variabilă dependentă și x1 dependentă, ajungând deci în dreapta semnului egal. Există și un coeficient de corelație asimetric. El se numeste coeficient de corelație multiplă și, pentru ipoteza de dependență adoptată, se va scrie R1
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
său fiind o valoare subunitară care arată ce parte din varianța lui x1 este „explicată” de ansamblul variabilelor independente, cuprinse într-un model de legătură lineară. Altfel spus, R2 ne arată care este eficiența aproximării lui x1 prin ecuația de regresie lineară. Pentru alte forme de regresie decât cea lineară, se calculează coeficienți asemănători. Legăturile deterministe implicate în ecuațiile de regresie se află la baza multor altor modele mai complexe, care fie introduc relații de dependență simultană între mai multe variabile
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
arată ce parte din varianța lui x1 este „explicată” de ansamblul variabilelor independente, cuprinse într-un model de legătură lineară. Altfel spus, R2 ne arată care este eficiența aproximării lui x1 prin ecuația de regresie lineară. Pentru alte forme de regresie decât cea lineară, se calculează coeficienți asemănători. Legăturile deterministe implicate în ecuațiile de regresie se află la baza multor altor modele mai complexe, care fie introduc relații de dependență simultană între mai multe variabile, fie caută definirea unor variabile-factori noi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]