6,309 matches
-
Diaconu Ce a moștenit Cioran de la strămoșii săi?! Pe lîngă nihilism, fatalitatea eșecului. La drept vorbind, totul se însumează în aceste două cuvinte. Într-un loc, invocă vorbele mamei, care, testamentar, i-ar fi spus: "Omul, orice ar face, va regreta întotdeauna". Continuă Cioran: Recunosc aici filozofia neamului nostru. N-am inventat nimic. N-am făcut decît să prelungesc dezamăgirea strămoșilor mei" (II, 214-215). Tot de la ai săi va fi moștenit Cioran sentimentul neantului. Nu-i vorbă, încearcă să i se
Eșecul, această rană, acest balsam... by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/8845_a_10170]
-
Cosmin Ciotloș Regretam săptămâna trecută, puțin jucat, absența din bogatul corpus documentar publicat de Ieronim Tătaru (Însemnări caragialiene), a investigațiilor privindu-l pe fiul pieziș, pe Mateiu I. Caragiale. Ca o compensație mai degrabă pleziristă, recomand acum cititorilor - dacă o asemenea îndrumare mai
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]
-
mai puțin zgomot. Lăsam ploșnițele să se înfrupte din ceilalți trei colocatari ai celulei. Mai dormeam peste zi. Pentru că nu suportam ploșnițele, eram mai chinuit decât ceilalți. Era încă iarnă. Trecusem de perioada în care eram singur în celulă. O regretam. Era frig, dar, din cauza frigului, ploșnițele nu mișcau. Acum eram patru în celulă. Supraaglomerația însemna căldură și ploșnițele lucrau intens noaptea. Foamea fiind principalul chin pentru marea majoritate a deținuților, politicii făceau eforturi ca toți să fie egali în fața ei
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
Rebreanu și nu numai dezvăluie nostalgia și posibila revanșă: "Cu mine sau fără mine, Rebreanu rămânea oricum un mare fluviu al literaturii române, chiar dacă multă vreme, precum Nilului, nu i s-ar fi cunoscut izvoarele. Din această pricină, nu voi regreta niciodată intenția de a-l fi repus în circulație la adevăratele lui înălțimi, ci amânarea sine die a propriilor mele proiecte literare. Debutasem în revista Tânărul scriitor (IV, nr. 9, sept. 1955), cu o schiță satirică. Alte încercări erau de
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
o justificare acestui enorm oximoron. Ieșirea din impas (și la criticul "șaizecist", și la cel interbelic) se face mai întâi prin recunoașterea onestă a limitelor; și apoi, prin calitatea scriiturii. Creația din interiorul criticii literare, proza ideilor mă fac să regret mai puțin alunecarea pe lângă centrul de greutate al unei opere atât de vii.
Punctul pe i by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9793_a_11118]
-
să cred că filmul lui Scorsese a luat un Oscar pentru duritatea scenei din final, cînd pedeapsa este administrată fără rețetă și în overdoze, fără ca statul, legea să aibă ultimul cuvînt. Altfel, cele 88 de minute nu te fac să regreți că le-ai văzut, în acțiune este inserat și tot ceea ce trebuie ca filmul să fie "deștept", fără a provoca traume intelectuale. Nu mă întrebați dacă alergătura de la prima amenințare cu moartea pînă la deznodămînt durează 88 de minute. Nu
88 de minute trecute fix... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9843_a_11168]
-
în schimb lui Tașcu Gheorghiu îi scapă, în La Chanson d'un Dadaiste, bufoneria avangardistă cu numere: "envoya au Vatican/ Leur deux corps en trois valises." Pentru ieșirea din volum, care continuă și după ei, cei care niciodată n-au regretat că refuză, ținînd pînă la René Char, cîteva versuri tot din Tzara (și tot cu Tașcu Gheorghiu, inspirat, de astă dată, tălmăcitor): "calul e-nțepat de-albină/ el îmi spune carnaxi/ totuși nu sînt eu de vină/ primăvara poate-o fi
Ochi compuşi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9858_a_11183]
-
la extrema dreapta se instalează utopia, Fata Morgana unei societăți perfecte, făcută pentru un mileniu - patruzeci de generații de-a lungul cărora supușii, entuziaști, supușii am zis, cunosc fericirea. Cei ce se opun, din ignoranță sau perversiune, sunt aduși să regrete spontan. Omul de stânga e un democrat necondițional, încrezător în capacitatea insului uman de a accede la fericire prin înlăturarea tuturor piedicilor care, din timpi imemoriali, l-au aservit, amintindu-i la tot pasul că e o creatură dependentă, trecătoare
Casa cu ferestrele deschise by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9861_a_11186]
-
despre acele fapte, dintr-un articol publicat în februarie 2000 în revista "Familia", în cadrul unei dezbateri despre soarta edițiilor critice. G. Pienescu afirmă că a fost antipatizat de dna Mitzura Arghezi (antipatia ar fi cauza principală a refuzului de colaborare). Regretă că nu a obținut "dreptul de acces la dulapul cu manuscrise al poetului", în care s-ar afla ascunse comori nebănuite. Ne putem întreba atunci: dacă această ediție nu este totuși integrală și mai sunt încă tăinuite manuscrise?) Fiica scriitorului
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
copilărie, când nu era bolnav - n.n.) eram tot timpul sfâșiat, m-aș fi dus să bat mingea, dar mă trăgea ața și spre cartea pe care o începusem. Făceam o navetă din asta interioară absolut chinuitoare și de fiecare dată regretam că fac ceea ce făceam, aș fi preferat să fiu în partea cealaltă: dacă mă jucam, aș fi preferat să citesc, dacă citeam, aș fi preferat să mă joc". Iată niște vorbe care ar trebui să dea de gândit multor veleitari
Destine și idei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9911_a_11236]
-
l-am admirat întotdeauna și îl admir și astăzi, m-a îndemnat să scriu critică literară. M-a îndemnat într-un mod autoritar - eu scriam versuri, m-a convins că am înclinație pentru critică. Nu știu dacă acum nu cumva regretă că a provocat această schimbare de destin în ceea ce mă privește. În cei peste 35 de ani de când scriu și public critică literară, am scris și publicat cu aproximație 5000 de articole. La început le număram cu mare înfrigurare, apoi
Profesia de critic literar by Alex. Ştefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9899_a_11224]
-
între uncle Joe și chițibușarul Winnie - sau a fost o inițiativă a locului, bine văzută la matcă, și atât. Niciodată nu vom ști dacă lui Dej i-a părut rău după cei sacrificați întru reușita comunizării României, ori, dimpotrivă a regretat și mâna de inși salvați, pentru ca genocidul să fie perfect. Că l-a ucis pe singurul dintre comuniști care afirmase că e întâi de toate român, asta rămâne o neînțelegere între doi naționaliști. Dar cum să nu fii naționalist când
Fantoma de la Operă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9933_a_11258]
-
Cronicar Soluția lui Patapievici În primul număr din anul acesta al Ideilor în dialog atenția Cronicarului a fost atrasă de articolul Agonia creștinismului semnat chiar de directorul revistei, H.-R. Patapievici. Citindu-l, nu poți decît să regreți că Patapievici nu mai este o prezență constantă în gazetăria noastră culurală. E o claritate și o concizie în stilul acestui intelectual cu care puțini eseiști contemporani se pot lăuda. Articolul în cauză e constatarea unei stări de fapt pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9955_a_11280]
-
nivelul pensiilor muncitorești e tot în jurul sutei și cincizeci de euro. Aici trebuie căutate semnificațiile salvelor de pușcă slobozite la mormântul lui Ion Dincă "Te leagă". Dacă nu se iau măsuri drastice, vom ajunge, tot mai mulți dintre noi, să regretăm că ne-am pierdut energia și timpul pentru a vorbi despre necesitatea de a fi europeni. Din ce văd, singura necesitate resimțită de români e să se lase sufocați de mirosul pestilențial al stârvului comunist în curs de putrezire.
Trei salve în onoarea unui fost by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9957_a_11282]
-
echilibru cu lumea biologico-socială, chiar dacă politic eram totdeauna în dezacord și perdant. Și ce noroc că am fost perdant în tot comunismul, ce noroc. Cînd am început să cîștig, am rupt repede, dintr-un instinct formidabil, pe care l-am regretat de mii de ori. Voi nu vă dați seama, după ce-am avut puterea, la treizeci și ceva de ani, România literară, membru în conducerea US, membru în CC, după aia, deodată, o surpare. După ce erau zeci de inși care
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
ajuți De când mă ai. De unde plecăm? De unde ură? De unde începem? De unde resurse? De unde iluzii? De unde distrugem? De unde speranță? De-ai vrea s-auzi De-ai simți finalul De-ai realiza ce-i bun De-ai căuta în tine De-ai regreta o clipă De-ai privi duios De-ai ști că poți De-ai putea să lupți! Evadez! Chiar rătăcindu-mă în gânduri, lumi și vise Am descoperit că suntem tot mai triști. Și o spun doar după ce văd în jurul meu
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
Faust, uniformizată cromatic, scenografa Lia Manțoc aduce o culoare clară, negrul din fracul lui Mefisto, și, apoi, contrastul cromatic, movul intens, care țipă păcatul prin respirația taftalelor. Impresionant. "O, lună plină, de-ai vedea Azi ultima durere-a mea"... Am regretat imens că Ilie Gheorghe, unul dintre actorii noștri mari, speciali, cu un soi de înțelepciune scenică rară, nu a izbutit decît cea dintîi ipostază a lui Faust. Pentru aventura nopții walpurgice nu a găsit resurse care să facă credibilă plonjarea
Foarte scurtă istorie incompletă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8948_a_10273]
-
Faust, uniformizată cromatic, scenografa Lia Manțoc aduce o culoare clară, negrul din fracul lui Mefisto, și, apoi, contrastul cromatic, movul intens, care țipă păcatul prin respirația taftalelor. Impresionant. "O, lună plină, de-ai vedea Azi ultima durere-a mea"... Am regretat imens că Ilie Gheorghe, unul dintre actorii noștri mari, speciali, cu un soi de înțelepciune scenică rară, nu a izbutit decît cea dintîi ipostază a lui Faust. Pentru aventura nopții walpurgice nu a găsit resurse care să facă credibilă plonjarea
Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8947_a_10272]
-
bucură de toată stima noastră ș...ț; 2. Insultele și calomniile d-lui Scorțescu, ca niște simple manifestări ale unei pervertiri intelectuale și morale, nu ne pot atinge pe nimeni, pentru că ele nu pot ajunge la înălțimea corpului studențesc. 3. Regretăm că colegul nostru C. Stere, a dat directorului Evenimentului o importanță întru nimica justificată. 4. Regretăm că colegul nostru C. Stere s-a pus cu un asemenea om tocmai pe terenul de onoare cu care acest individ e atît de
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
simple manifestări ale unei pervertiri intelectuale și morale, nu ne pot atinge pe nimeni, pentru că ele nu pot ajunge la înălțimea corpului studențesc. 3. Regretăm că colegul nostru C. Stere, a dat directorului Evenimentului o importanță întru nimica justificată. 4. Regretăm că colegul nostru C. Stere s-a pus cu un asemenea om tocmai pe terenul de onoare cu care acest individ e atît de certat. ș...ț 7. Avizăm pe cei datori a supraveghea la siguranța și respectul moralităței publice
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
-l meritați" (Las Palmas); Interzis de furat prosoape din hotel. Dacă nu sînteți persoane care să facă așa ceva rugăm nu citiți notis" (Tokyo); "în caz de incendiu, rugăm citiți aceasta" (Arabia Saudită); Liftul se repară pentru ziua următoare. în acel timp regretăm că veți fi de nesuportat" (București); "A depozita cheia camerei într-o altă persoană e interzis" (Japonia); Acest hotel este renumit pentru liniște. De fapt, hoarde de oameni din toată lumea dau năvală aici pentru liniște" (Italia); Avem baie drăguță și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8976_a_10301]
-
mussoliniene, se zbătea în tot felul de lipsuri, ziarul "București" informa că "Un om a declarat război foametei: HERBERT HOOVER. Un plan ingenios pentru ameliorarea situației țărilor lipsite din Europa". Duminică, 13 aprilie, Mircea Damian s-a "văzut silit" să regrete că în țară "sunt prea mulți apostoli", cum suna titlul articolului său ce sfida agresiva logoree oficială. "Amenințările, nedreptățile, loviturile morale, atitudinea aceea țâfnoasă și arogantă de dictator sau de apostol - scria el - toate astea nu mai trezesc în sufletul
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
despre joc, cu un zîmbet de adolescent care știe cum se poartă un costum fără să îl stingherească și pe Mihai Șora vorbind despre ludicul și totodată gravul său prieten, cu o tinerească și veselă complicitate, nu poți să nu regreți că scînteietoarea lor improvizație n-a fost preluată de nici una dintre televiziunile ai căror redactori și cameramani s-au plimbat prin tîrg, ca tăunele cu paiul, ca să citez un clasic. Acești doi înțelepți care n-au renunțat la tinerețea lor
Peripeții tinerești la Târgul de Carte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9042_a_10367]
-
Tot ce trebuie să fac este să fiu atentă să nu-i ratez aterizarea în mine. Pentru că el vine. Nu trebuie nici măcar să fiu odihnită, pot să fiu și obosită, pentru că el vine. "Un avantaj al generației '80" D.P.: Ai regretat vreodată după ce ai publicat o carte? Ai fi vrut să n-o fi tipărit deloc? M.P.: Nu, nu. Ei, legat de un poem, da, mi s-a întâmplat să zic: nu trebuia să-l public. Dar cu o carte, nu
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
să tresărim. Nu cumva se referă și la mine? se întreabă cititorul speriat, îngrozit că, nolens-volens, va aluneca - a alunecat deja - într-una sau alta din categoriile penibile. Sunt atât de multe, și nu se vede nici un culoar de fugă: "regret domnișoarelor, domnișorilor, doamnelor, domnilor, profesorilor, profesioniștilor, kritikușilor, universitarilor, poeților, reprezentanților de generații sau simple trene, recitatorilor, juraților, clasificatorilor, uscaților, exterminatorilor, regret/ dar eu am/ altă părere despre poem..." (p. 159). și chiar dacă am scăpa, în primă instanță, autoarea ne-ar
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]