1,139 matches
-
Maria, a sus numitei Bădia Fiorentina, din ordinul Sfanțului Benedict și din Congregația Sfanțului Iustin din Padova. Pentru că nimic nu este mai sigur că moartea, și nimic mai nesigur decât ceasul ei, pentru acest motiv prudentul bărbat Iohannes, fiul al regretatului Antonius Iohannis de Rinaldeschi, cetățean florentin, din parohia Santa Maria Maggiore din Florența, fiind prin milă lui Dumnezeu sănătos cu mintea, simțurile, vederea, intelectul și trupul, nedorind să moară fără testament, și în primul și mai înainte de toate primind și
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
florentin, din parohia Santa Maria Maggiore din Florența, fiind prin milă lui Dumnezeu sănătos cu mintea, simțurile, vederea, intelectul și trupul, nedorind să moară fără testament, și în primul și mai înainte de toate primind și acceptând moștenirea de la doamna Antonia, regretată să mama și față regretatului Antonius..., potcovar din Empoli, si regretată soție a numitului Antonius Iohannis Rinaldeschi, pe care, în absența unui testament, a luat-o în întregime, după cum a spus, și-a înfăptuit propriul testament, pronunțat fără un text
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Maggiore din Florența, fiind prin milă lui Dumnezeu sănătos cu mintea, simțurile, vederea, intelectul și trupul, nedorind să moară fără testament, și în primul și mai înainte de toate primind și acceptând moștenirea de la doamna Antonia, regretată să mama și față regretatului Antonius..., potcovar din Empoli, si regretată soție a numitului Antonius Iohannis Rinaldeschi, pe care, în absența unui testament, a luat-o în întregime, după cum a spus, și-a înfăptuit propriul testament, pronunțat fără un text scris, prin care a dispus
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
lui Dumnezeu sănătos cu mintea, simțurile, vederea, intelectul și trupul, nedorind să moară fără testament, și în primul și mai înainte de toate primind și acceptând moștenirea de la doamna Antonia, regretată să mama și față regretatului Antonius..., potcovar din Empoli, si regretată soție a numitului Antonius Iohannis Rinaldeschi, pe care, în absența unui testament, a luat-o în întregime, după cum a spus, și-a înfăptuit propriul testament, pronunțat fără un text scris, prin care a dispus și a ordonat dorința să în
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
del Fiore din Florența și noii sacristii a aceleiași, si de asemenea proiectului de construcție a zidurilor orașului Florența un total de trei lire moneda comună. Item. A dat și a lăsat moștenire doamnei Angela, preaiubita lui soție și fiică regretatului Iulianus Benedicti, pe durata vieții ei, un venit pentru persoana să și pentru orice însoțitoare sau servitoare să o servească și să îi poarte de grija în locuința testatorului, situată în parohia Santa Maria Maggiore din Florența, în Via dell
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
o fac alții, cu gîndul ascuns de a le lua locul. Cei care nu știu să facă nimic intră în politică. Aici își vor găsi împlinirea, nenorocind o administrație care și așa era vai de capul ei încă de pe vremea regretatului odios. Nu fac nimic pentru oameni, dar fac statui, își comandă ta-blouri, călătoresc mult și fără rost pe bani publici, au șoferi, secretare, telefoane, amante, tot tacîmul. Regula e să-și facă plinul cît mai rapid, că pot veni alții
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Cervantes, Shakespeare și Eugène Ionesco. Comparatista Maria-Ana Tupan semnează astfel unul din puținele eseuri importante dedicate literaturii române după 1990, în speță unui exponent de vârf al acesteia. Dr. Ion Nica Personalitatea eminesciană din punct de vedere psihiatric Roadele cercetării regretatului medic militar, neurochirurg, eseist și eminescolog Ion Nica (1924, jud. Gorj - București, 1999) au început să apară încă din 1972. Volumului "Eminescu, structura somato-psihică" (Cuvânt înainte de Constantin Ciopraga, Editura Eminescu), îi va urma, la distanță de 27 de ani, cartea
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
nulitate oficială", Geo Bogza, avangardistul ce va "face elogiul Canalului", George Ivașcu, "mare afacerist de atitudini", George Oprescu, "un laș bătrân", Toma George Maiorescu, "un homuncul al partidului", Marin Preda, scriitor de "romane propagandistice" ș.a.m.d. În siajul idiosincraziilor regretatului Virgil Ierunca, Gabriel Stănescu nu-și poate reprima el însuși săgețile în contra unor compatrioți tip Andrei Codrescu sau Norman Manea, ultimul fiind un "inginer hidroenergetician, devenit peste noapte profesor universitar la un colegiu de științe umaniste. Oare ce le predă
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
asemenea investiție". Din rațiuni de igienă intelectuală a dezbaterii publice, Caius Dobrescu aruncă mănușa rezistenței prin cultură, promotorii acestui paliativ, acestui succedaneu orfic, egolatru și aristocrat, opozabili de pildă, lui Ion Negoițescu, "un veritabil model de curaj, de radicalism moral", regretatului Gheorghe Crăciun și, bineînțeles, lui Paul Goma, "primul care reușește să dea expresie unei rezistențe în numele moralei laice, în numele libertății conștiinței". Nevoia de eroi fondatori, ca "genitori ai legii și ordinii", e cu atât mai imperioasă acum, după atâția ani
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
recurge la mai multe definiții ale ritmului, începând cu Aristotel, Pitagora, Platon, până la românii interbeliici Matyla C. Ghyka și Pius Servien; ne este ignorat contemporanul Henri Meschonnic, autorul unei opere fundamentale, "Critique du Rythme", 1982. În loc de concluzie, să dăm cuvântul regretatului scriitor Valentin Tașcu, pentru a oferi cititorului și o mostră de expresivitate a vocii sale scripturale: "Am dezvăluit (nu inventat) astfel patru tipuri de structuri ritmice interioare, pe care le considerăm a fi de bază: ritmul mioritic (Doina, nota mea
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a autorului, chiar dacă formală, este vădită, nu putem trece cu vederea câteva greșeli, neintenționate sau datorate corecturii: Salmon Rushdi, corect Salman Rushdie; oprobiu, corect oprobriu; paianuri, corect peanuri; Versacce, legatto, trovatto, corect fără dublarea ultimei consoane. Spre a întregi profilul regretatului și prodigiosului scriitor plin de har și proiecte (unul din ele fiind romanul "Iago", un personaj cu două existențe în Cuba, prima în veacul debarcării lui Columb, a doua ca exportator de revoluție) reproducem câteva fraze dintr-un interviu al
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
1999", drept un tratat de specialitate și de referință, chiar dacă bun conducător de patimi în rândul criticilor, dar și de pizmă în rândul unor poeți "săriți". Un prilej în plus pentru autor de a desființa antologii similare, precum cea a regretatului Laurențiu Ulici, acuzându-l de clientelism și mercantilism, "absența oricărui criteriu funcțional", sau cea a poetului Abăluță, "ce se lăbărțează triumfător pe 37 de pagini", masivul op al acestuia "Poezia română după prolectultism" fiind nici mai mult nici mai puțin
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
din „Observator cultural” (nr. 329) despre excepționalul Monument al Holocaustului de la Berlin, articol plin de echivocuri, care fac dificilă înțelegerea corectă a felului în care autorul îl apreciază. De citit dacă vă înarmați cu umor. Evocarea, nu tocmai pioasa, a regretatului Coști Stan de către Cristian Teodorescu, în „Observator cultural” (nr. 330). Ceea ce-l preocupă pe autorul articolului este faptul ca prozatorul optzecist n-a avut o consacrare pe masura talentului, din cauza faptului că a fost ignorat de „criticii grupați în jurul României
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5311_a_6636]
-
au întors, după 1990, în țară. Unii definitiv, integrîndu-se chiar profesional în diferite instituții, alții doar prin vizite repetate care au inclus și organizarea unor expoziții de o mai mică sau mai mare anvergură. În această situație sînt sculptori precum regretatul Paul Neagu din Anglia, Ingo Glass, Peter Jacobi și Bata Marianov din Germania, Doru Covrig și Nicolae Fleisig din Franța, pictorii Roman Cotoșman din S.UA., Cristian Paraschiv din Franța, Diet Seiler din Germania și alții. Alături de aceștia, un loc
Țipoia și Tzipoďa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10813_a_12138]
-
legătura, prin scrisori, cu femeia iubită în tinerețe, studiile continuate la Lisabona grație unei burse fiind doar pretextul pentru a reveni în țara peste a cărei imagine se suprapune obsedant imaginea unei singure ființe. Se configurează o adevărată Arcadie personală, regretată și căutată într-o manieră maladivă: "în loc să trăiesc, modern, comod și liniștit, în Lisabona americanizată de astăzi, m-am aruncat în căutarea puținelor urme de Lisabonă veche" (p. 80), pentru a salva "o anumită idee a mea despre Portugalia" (p.
Fericire portugheză by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7338_a_8663]
-
că ai soneriei; 3) o bobina cu inducțiune sistem Ruhmkorff, oricit de mică și o pila Bunsen compusă din patru elemente.“ În arhiva Muzeului Național al Literaturii Române, Nicolae Scurtu a descoperit câteva scrisori inedite adresate de Mircea Horia Simionescu regretatului Costache Olareanu, în tinerețea lor. De pildă, la 13 august 1948, Mircea Horia Simionescu îi destăinuia prietenului sau, plecat la Huși: „Întreaga dimineață învăț la filosofie (Introducere în filosofie de Posescu; Îndrumare în filosofie de Mircea Florian; Filosofia Renașterii de
Documente literare by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7601_a_8926]
-
de "persoană", devenind "obiect" în ochii celorlalți (vezi imaginea în care Rebeca e lăsată să atârne în chingi în fața blocului). Au mai concurat și Accident, realizat de James Leech (impresionant prin filmarea exclusiv manuală, dar dezamăgitor prin scenariu) și Triptikul regretatului Cătălin Cocriș: trei scurtmetraje, surprinzătoare prin originalitate (nu au aerul auto-condescendent propriu multor filme românești, vezi Filantropica, Occident) și prin modul în care jonglează cu genuri de largă respirație pe care le adaptează scurtmetrajului (tragedie, farsă etc.), ca și printr-
Retrospectivă "Anonimul" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12386_a_13711]
-
într-o epocă de accentuare a controlului de partid în cultură. Au și apărut atunci cărți importante în domeniu, fie în sfera memorialisticii (Sașa Pană, Ieronim Șerbu, V. Teodorescu), fie în aceea a exegezei, datorate în special colegului Ion Pop, regretatului Marin Mincu și celor care le-au urmat. Nu înseamnă că n-au rămas lucruri de lămurit, probleme de discutat, texte de publicat. Așa se face că am asistat în anii din urmă la o revenire a interesului pentru această
Un suprarealist atipic – Trost by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2553_a_3878]
-
atenția asupra talentului poetic al mai vârstnicului său coleg de la Ministerul Regal al Afacerilor Străine. îi despărțeau opt ani, dar poate că obârșia geografică să fi jucat un anume rol: Grigore Cugler era născut la Roznov (jud.Neamț), iar familia regretatului Florin Roiu era legată de Roman și de Iași. Din păcate, o mărturie nefericită depusă la procesul lui Iuliu Maniu, în care fusese și el implicat, așternuse asupra d-lui Roiu o anumită umbră care persistă și astăzi, mai mult
De ce „Apunake“? by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/6995_a_8320]
-
pentru perioada evocată (1960-1980), slujindu-se de jurnalul soțului d-sale și de scrisorile către el pentru a reînvia realul din cenușa amintirilor. La �Europa liberă� cei doi prea stimați comentatori au început să lucreze din 1967. Și asta datorită regretatului Noel Bernard, considerat cel mai bun director al acelui post de radio care, prin inteligența și diligențele întreprinse pe lîngă patronii americani, a izbutit să le rezerve atîta spațiu. Nici o țară europeană (inclusiv URSS), la �Europa liberă� și �Libertatea� nu
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
de la Generală 18, doamna Crisnic, având și puțin noroc, în clasa a VIII-a m-am calificat la Olimpiada Națională la chimie. Acesta a fost în mod cert evenimentul care mi-a decis următorii 20 de ani. Profesori dedicați, ca regretatul domn Gafencu, doamna Putnoki, domnul Niculescu, mi-au facilitat contacte la Facultatea de Chimie, unde eram primit în laboratoare, de către soții Pârlea. Am avut parte de colegi de liceu excepționali, exista o solidaritate formidabilă între noi. Îmi amintesc cum un
Agenda2004-48-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283090_a_284419]
-
a fost depusă la secretariatele muzicale ale câtorva teatre lirice. Orchestra Filarmonicii „Banatul“, sub bagheta dirijorului Remus Georgescu, a susținut în 8 martie 2002, la ora 18, în sala C.N.A. „Ion Vidu“ un concert simfonic al cărui solist a fost regretatul maestru Ștefan Ruha, care a interpretat Concertul în mi minor pentru vioară și orchestră de F. Mendelsshon-Bartholdy. Cu ocazia concertului a fost prezentată în primă audiție absolută - în cadrul manifestărilor prilejuite de „Anul Caragiale“ - uvertura la opera „Il barbiere di Bucarest
Agenda2005-49-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284464_a_285793]
-
în antume și postume), erori de lecțiune, lacune - grave - de paternitate la secțiunile publicistica și traduceri. Dar, nenorocire imensă, dacă s-ar găsi resurse financiare pentru o asemenea colosală întreprindere științifică, nu mai sînt - asta e crudă realitate - editori. Mult regretatul învățat filolog Petru Creția a fost, totuși, ultimul editor care putea relua, în ediție critică, lirica lui Eminescu. După dispariția să, întristătoare în toate, nimeni, avizat, (deopotrivă filolog și cunoscător al hărții interioare a caietelor-manuscris ale marelui poet) nu-i
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
mai întîi că autorul acestui testament reabilitează termenul de eminescolog, tratat, cu dreptate, în deriziune de Călinescu, restituindu-i partea de reală științificitate care îi revine propunîndu-l și impunîndu-l în locul altuia mai fericit. Iar dacă un perfect cărturar de statura regretatului Petru Creția și l-a asumat, e de chibzuit dacă termenul (justificat acoperit de oprobiu de Călinescu pentru "eminescologii" vremii sale) nu e, totuși, de acceptat. Cea dinții mare observație a lui Petru Creția în materie de poezie eminesciana este
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
Lengyel, Doriana Talpeș, Daniela Marcu, Mirela Frățilă, Ionela Magda, Codruța Măgurean, Doru Moldovan, Mariana Șușca și instrumentiștii Marian Suvergel și Iosif Kalmar. Dirijor - prof. Adrian Scorobete. S. P. Festival național de folk l În memoria jurnalistului Gabi Dobre În memoria regretatului jurnalist Gabi Dobre a fost fondat Festivalul-concurs național de interpretare a muzicii folk, care îi poartă numele. Prima ediție se va desfășura în 7-8 octombrie, în sala Teatrului „Toma Caragiu“ din Ploiești. Pentru înscriere, concurenții vor trimite până în 26 septembrie
Agenda2005-36-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284145_a_285474]