2,802 matches
-
importante asupra legăturii dintre capitalul relațional și strategiile de viață adoptate de locuitorii din Corna: se declarau de acord cu investițiile companiei străine, adoptând strategia mobilității, cei cu un capital relațional mai mare și erau Împotrivă cei cu un capital relațional mic, promotorii strategiei supraviețuirii. Observațiile la lucrarea noastră s-au concentrat asupra nevoii abordării mai extinse a problematicii capitalului instituțional și a prezenței explicite a abordării predictive, plecând de la o serie de variabile clasice În analizele sociologice (sex, vârstă, capital
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
regulă, accentul pe interferența adeseori inextricabilă a fenomenelor istorice și culturale. Om de bibliotecă, scotocitor de documente și de publicații îngălbenite de vreme, O. este prin excelență un spirit obiectiv și explicativ, doritor de a restabili adevărul în complexitatea lui relațională, cu alte cuvinte, de a legitima anumite procese istorice prin cauzalitatea lor sau cel puțin prin circumstanțele în care s-au desfășurat. Aceeași modalitate de abordare a temei se regăsește atât în Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea (1980
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
chiar cu el însuși. Apoi, încă din stadiile ei inițiale, modernitatea a instituit moduri de a fi și a deveni care se repercutează puternic asupra vieții noastre de astăzi. Modern, modernitate, modernizare Modern, modernitate, modernizare sunt termeni eminamente referențiali și relaționali. Pe de o pate, ei indică un gen de apartenență la ceva și, odată cu aceasta, o diferență între acel ceva, plasat în timpul prezent al istoriei și într-un context social, cultural și comunitar delimitat, și altceva, ancorat într-un trecut
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
agregare, relevă realitatea socială a vieții. Tradiționalul și modernul nu mai apar ca stări factuale, admise ca date și de la sine înțelese, ca rezultate inevitabile ale unei impuneri exterioare sau ale unei „fatalități naturale”, ci ca produse ale unei vieți relaționale și ale unei judecăți de valoare pe care actorii sociali o pot adopta pentru a evalua costurile și performanțele acțiunilor întreprinse. Ne putem imagina, într-o formă schematică, ilustrată de figura 2, o succesiune a instanțelor implicate într-un curs
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
social. Formele cele mai reprezentative ale acestor diferențe identitare sunt inegalitățile subiective dintre instalați și marginali sau excluși, dintre dominanți și dominați, dintre avuți și săraci, dintre cei care au un loc de muncă și șomeri, dintre cei cu „capital relațional” și cei izolați și însingurați etc. Abundența și diversitatea resurselor (economice, culturale, relaționale, de calificări etc.) disponibile individual constituie factori stimulatori ai „creativității identitare” (cf. J.-C. Kaufmann, op. cit., p. 205). Între forța de „inventare a sinelui” și resursele disponibile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
instalați și marginali sau excluși, dintre dominanți și dominați, dintre avuți și săraci, dintre cei care au un loc de muncă și șomeri, dintre cei cu „capital relațional” și cei izolați și însingurați etc. Abundența și diversitatea resurselor (economice, culturale, relaționale, de calificări etc.) disponibile individual constituie factori stimulatori ai „creativității identitare” (cf. J.-C. Kaufmann, op. cit., p. 205). Între forța de „inventare a sinelui” și resursele disponibile, există un raport de proporționalitate directă. Resursele culturale bogate și accesul la „coduri
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
rețea îl pot ajuta să găsească mai ușor un serviciu mai bun. Cel de-al treilea individ este un tip singuratic, care nu intră în contact frecvent cu rudele și nici nu prea are prieteni. Cei trei dispun de capitaluri relaționale diferite. Primul poate folosi resursele rudelor sale, atunci când este în nevoie. Al doilea poate accesa și resursele rudelor și pe cele ale prietenilor. Ultimul nu se poate baza decât pe resursele proprii, pe care le controlează direct. Este evident că
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
depășească cu mult nivelul maxim atins în ultimii 50 de ani. Digurile existente vor fi insuficiente pentru a proteja gospodăriile din cele două comunități. primăria lansează apelul la mobilizarea cetățenilor pentru a limita pagubele. Prima comunitate, cea bogată în capital relațional, se mobilizează imediat. Indivizii, în baza încrederii construite prin relațiile anterioare, alcătuiesc comitete de inițiativă. Acestea mobilizează resursele fiecăruia și construiesc un dig capabil să reducă pagubele aproape la zero. Nici o casă nu este afectată de inundații. În cea de-
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
gestiune a resurselor și de neimplicare. Primarul se confruntă cu critica dură a grupului de status din care nu face parte. Dacă în prima comunitate oamenii se întâlneau des în spațiul public, pentru cei din a doua comunitate, cea fragmentată relațional, nu există obișnuința de a participa la acțiuni comune. Ei preferă să își apere fiecare propria gospodărie. Unii se asociază în cadrul grupurilor de apartenență și realizează minidiguri sau șanțuri de apărare pentru grupuri de case. Autoritățile județene intervin și ele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Cu minorități religioase Mediu Ațințis Izolat Scăzut Trifești Tradițional Scăzut Hănești Câteva așteptări privind structurile capitalului social în cele șase tipuri de sate derivă de aici. Satele cu mulți imigranți ar trebui să fie mai bogate atât în capital social relațional, cât și în participare și încredere. Imigranți sunt, în mod firesc, mai deschiși la risc și mai moderni, mai dispuși la interacțiunea cu „străinii”, ei înșiși fiind un fel de „străini”. În plus, este probabil ca ei să fi păstrat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
aproape, reparăm străzile...” (femeie, membru activ Pro Zerind, 64 de ani). Concluzii și discuție: perspective de dezvoltare ale Zerindului După tipologia culturală a satelor României propusă de către profesorul Dumitru Sandu, regăsim în Zerind trăsăturile definitorii ale satului minoritar etnic: capital relațional maxim, experiența migratorie bogată. Zerindul dispune de un capital social ridicat rezultat prin împletirea câtorva caracteristici de bază ale comunității: a. Un puternic consum mediatic: ziarul este principala sursă de informare utilizată, alături de posturile de radio, postul televiziunii naționale și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
relațiilor în afara grupului de rudenie este una prezentă în grade diferite în toate localitățile analizate. Ea reflectă situația descrisă în capitolul 2 ca specifică pentru întreaga societate rurală românească. Există însă agenți care tind să contribuie la formarea unui capital relațional mai puternic. Echipa de fotbal este un astfel de vehicul. Întâlnită în Traian Vuia, Trifești și Zerind, ea poate aduna oamenii, oferindu-le prilejul de a identifica problemele și interesele comune și de a dezvolta apoi strategii de acțiune colectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
lui Yannaras. Ambii gânditori au relevat riscul folosirii corpusului areopagitic în sensul acreditării agnosticismului 2, subliniind natura iconică a limbajului doxologic 3, caracterul non-aristotelic (sau anti-metafizic) al cauzalității divine 4 și ireductibilitatea apofatismului la stadiul simplei predicații negative 5. Caracterul relațional al persoanei salvează apofatismul iconologic al Părinților de riscul agnosticismului. Mobilizată de iubire și purificată prin asceză, cunoașterea comportă acum un profund sens existențial. Cunoașterea singurului Dumnezeu în Iisus Hristos, prin Duhul Sfânt, implică medierea eclezială și experiența catolicității. Participarea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
nepoluante (solară, eoliană), investiții în surse de energii renuvelabile; 2) integrarea costurilor sanitare, sociale și de mediu în evaluarea și fixarea prețurilor; 3) descreșterea producției de obiecte materiale inutile, repararea în locul aruncării; 4) creșterea bunurilor imateriale: cultură, servicii sociale, bunuri relaționale (realizate în cadrul unor activități asociative și care pot fi folosite în comun cu acordul colectivului); 5) ecofiscalitate (punerea în practică a unei fiscalități ecologice pentru un fond abundent al tranziției către dezvoltarea durabilă: taxe pe carbon, taxe pe activitățile poluante
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
a textelor; eu nu practic o lectură preponderent intensivă, o hermeneutică în căutarea abisului textual - lucrările de ideologie politică și culturală nici nu se pretează la asemenea abordări, fiind de regulă explicite, nu încifrate -, ci o lectură contextuală, extensivă și relațională, uneori cognitiv disonantă, interesată de Zeitgeist, de spiritul public. Pe scurt, este lectura unui istoric al ideilor care, deși are și o formație literară, nu discută formele decât în relația lor indisolubilă cu conținuturile. Din aceste motive, deși textele pot
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
din stadiul anterior a fost depășită, procesul de dezinvestire în plan profesional, afectiv este prezent - profesorul nu mai întreține o relație afectivă cu elevii (studenții). 6. Etapa conservatorismului și a nemulțumirii: este o etapă a decepțiilor în plan profesional și relațional (față de colegii mai tineri), perspectiva este pensionarea, iar caracteristicile pedagogice sunt imobilismul și conservatorismul. 7. Dezangajarea: marchează o tendință spre interiorizare, detașare și orientare progresivă înspre alte activități sociale. Stadiile prezentate anterior, deși relative ca desfășurare temporală, însoțesc orice carieră
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
priceperilor și deprinderilor prin intermediul adaptabilității mesajului educațional transmis la situații și stări de pregătire psihologică foarte diverse; c) optimizează relația și comunicarea educaționale prin variabilitatea formelor interacționale pe care le poate dezvolta, obligând cadrul didactic la o reconsiderare a stilului relațional promovat în raporturile cu grupul de elevi/studenți; d) perfecționează sistemul de evaluare prin oferta de tehnicitate care ar reduce efectul de subiectivitate al testelor docimologice tradiționale; e) favorizează procesul de orientare școlară și profesională prin prezentările publicitare indirecte ale
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
centrale ale prelegerii. Accepțiunea de curs magistral dată prelegerii presupune o serie de prelegeri destinate expunerii și detalierii ideilor, teoriilor, produselor recente ale cercetării științifice dintr-un anumit domeniu, solicitând însă studenților numai competențele receptorii și suscitând, dintr-o perspectivă relațională, conduita pasivă a acestora. Tendințele moderne evidențiate în evoluția prelegerii vizează promovarea unor noi variante ale acesteia care să-i amelioreze limitele de pasivitate și de flux unidirecțional de comunicare, precum și slabele posibilități de interacțiune profesor-student. Astfel, sunt identificabile prelegerea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
am rămas cu gura căscată. Tocmai aflasem de la participanții la acest prim seminar regula principală și, probabil, singura regulă a bunei comunicări: să fii viu! Deschiderea în sine nu este esențială. Nu putem ști dinainte, dacă într-o anumită situație relațională vom fi deschiși sau nu; vom vedea atunci. Interacțiunea ne va ajuta să aflăm. În schimb, putem alege să fim însuflețiți de dorința de a fi acolo, ancorați în trăire, fericiți să „ne înfruptăm” din viață. În acest context, gesticulația
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
spre celălalt. Suntem mai departe de zona eului decât atunci când ne mângâiem brațele. Suntem mai puțin centrați pe propriile nevoi afective și mai mult în slujba relației. Observați gesturile de mai jos. Doar unul dintre ele indică dorința de apropiere relațională; după părerea dumneavoastră, care anume? Acum aveți într-adevăr toate indiciile pentru a dezlega enigma. Înclinarea capului arată faptul că nu ne înșelăm dacă credem că celălalt încearcă să se apropie de noi. Cele două gesturi de mai jos sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Cele două gesturi de mai jos sunt mai sugestive decât cele precedente. Deschiderea antebrațului prefigurează deschiderea părții superioare a trupului. Mângâindu-și interiorul antebrațului, Syna își mângâie interiorul trupului. Astfel, ea se deschide foarte sugestiv către interlocutor, traducând o dorință relațională intensă. În cea de-a doua imagine, capul Synei nu urmează poziția capului lui Syner. De altfel, în cea de-a doua situație încheieturile mâinilor aflate în pronație nu se deschid în direcția încheieturilor lui Syner. Syna păstrează controlul situației
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
conștiente. Gesturile efectuate pe antebrațe sunt similare celor de pe brațe. Mica diferență constă în faptul că, emoțiile, al căror loc de exprimare este mai apropiat de trunchi, rămân mai la distanță. În planul gradației dorinței, micromângâierile pe antebrațe traduc nevoia relațională, iar micromângâierile pe interiorul brațelor o dorință sau o nevoie de căldură mai afectivă. Cu toate că sunt de un ordin puțin diferit, gesturile consecutive micromâncărimilor de pe brațe și antebrațe transmit mesaje cu un conținut la fel de semnificativ. Micromâncărimile sau reprimarea dorințelor Ne
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
din mișcările cruciale ale lui Kant au un caracter ontologic. De exemplu, afirmația lui că un corp nu poate produce o schimbare în propria lui stare este un principiu ontologic fundamental, ca și afirmația lui că mișcarea este o proprietate relațională simetrică. Astfel «cotitura criticăă a lui Kant nu elimină considerații ontologice; mai degrabă ea le adaugă factori epistemologici.” (Ibidem, p. 30.) 26. „Dacă Newton nu a furnizat o asemenea demonstrație, dar concepția lui Kant asupra științei o cere, atunci omisiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ceva cu privire la ordinea și succesiunea experiențelor noastre senzoriale. Gândirea conceptuală în general, știința teoretică în particular, constau în stabilirea de corelații, de raporturi. Dezvoltarea cunoașterii științifice pun în evidență mai clar că orice cunoaștere despre realitate are o natură strict relațională. Obiectul ei îl constituie nu realități substanțiale, ci relații invariante de un nivel mai scăzut sau mai înalt de generalitate. Helmholtz, un cercetător familiarizat cu filosofia teoretică a lui Kant, scria: Orice lege a naturii afirmă că din condiții care
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sănătate și disponibilitate în efectuarea examenelor paraclinice. Toți subiecții au răspuns într-un limbaj personalizat, fiind unanimi în privința rolului pozitiv pe care îl au convingerile și viața religioasă asupra stării lor de sănătate biologică, echilibru psihic și în planul armoniei relaționale. Un aspect interesant este acela că, deși venitul este scăzut și peste 42% dintre subiecți au un al doilea serviciu, 70% dintre ei au declarat că activitatea lor este o sursă de satisfacție și numai 16,9% au caracterizat-o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]