3,299 matches
-
rezolvări lucide și soluții corecte. Starea de Adult permite o privire mai obiectivă asupra fenomenelor pe care persoana le întâlnește. Fiecare dintre noi are toate aceste trei stări în propria persoană, ele fiind activate în funcție de situație și de necesitatea unor relaționări specifice. Spre exemplu, dacă cineva își activează starea de Părinte el va acționa de o manieră care să confere dependență celor cu care interacționează, oscilând între: (1) reacții de impunere, reacții ostile (de persecutor), prin care partenerul comunicațional este „pus
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
reuși - cu delicatețe și discreție - să o schimbe. Este de asemenea evident că dacă o persoană care joacă „Fericirea” nimerește într-un grup unde se discută „Înșelat(ă)” va fi repede îndepărtată, deoarece nu se potrivește deloc în sistemul de relaționări deja creat. O a treia formă de tranzacție este categoria mult mai complexă a jocurilor. Ele, spre deosebire de proceduri și ritualuri, presupun o motivație ascunsă a celor implicați, „o serie de mutări cu o capcană”, spune Berne. Autorul spune: „Procedurile pot
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Putem spune că ne privim în ochii celorlalți ca într-o oglindă; uneori, oglinda nu reflectă așa cum trebuie, deformează, și totuși avem nevoie de ea pentru a ști cum arătăm. 2. O a doua funcție a comunicării vizează dezvoltarea unor relaționări consistente cu ceilalți. Nu este suficient să ne dezvoltăm propriul eu în relație cu alții și să-i cunoaștem. Avem nevoie de comunicare, avem nevoie de relații prin care să împărtășim celorlalțirealitatea noastră, să construim împreună semnificațiile realității care ne
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
student apatic sau apatia studentului îl face să nu se implice și să considere lecția plictisitoare? Această dilemă se rezolvă, evident, apelând la principiul continuității în procesul de comunicare. 4. Comunicarea implică o dimensiune a conținutului și o dimensiune a relaționărilor. Astfel, același conținut transmis (spre exemplu, „ne vedem la ora cinci”) poate fi spus ca o rugăminte de la un băiat spre o fată, ca o simplă informație atunci când mai mulți colegi vor să se întâlnească într-un local, după serviciu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de faptul că aceste caracteristici opuse ale celor două comportamente pot trimite spre o dezvoltare superioară a modului de interacțiune; la polul celălalt se află ceea ce se numește complementaritatea rigidă, care se referă la inabilitatea de a schimba tipul de relaționare în direcția îmbunătățirii comunicării. Una dintre cele mai importante funcții ale comunicării este - în ceea ce ne privește - realizarea la indivizii izolați, la grupuri și chiar la organizații, văzute ca entități distincte, a ceea ce se numește în literatura de specialitate competența
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
colectiv de cursanți în grupuri de 4-6 membri. Fiecare grup își va alege de la început un lider și va discuta un număr de caracteristici pozitive și negative ale comunicării (spre exemplu, faptul conform căruia comunicarea dezvoltă un climat pozitiv și relaționări bazate pe încredere între parteneri este o caracteristică pozitivă, iar faptul că prin comunicare pot fi manipulați oamenii într-o direcție greșită este o caracteristică negativă); numărul acestor caracteristici (atât cele pozitive, cât și cele negative) va trebui să fie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
putere; puterea informațională, după cum se poate lesne observa, este o categorie specială a puterii expertului, referindu-se mai degrabă la aspecte exterioare problemelor, dar având incidență directă asupra acestora. La rândul ei, puterea de conexiune este caracterizată de numărul de relaționări apropiate pe care o persoană le are cu alți membri (sau cu membrii importanți/cheie); puterea de conexiune/contact este una extrem de interesantă, în special în ceea ce privește activitatea în echipele educaționale. Mai multe tipuri de variabile acționează la nivelul emițătorului, îmbunătățind
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
înțelegere presupune să încercăm să distingem adevărata semnificație a celor spuse de cealaltă parte; aceasta se poate face prin parafrazare. Parafrazarea ne arată modul în care avem grijă de interlocutorii noștri și de problemele lor; în parafrazare, fiecare răspuns motivează relaționările, deoarece este încurajată cealaltă persoană să-și descrie în detaliu sentimentele. 3) Feedback-ul suportiv presupune că problema pe care cealaltă persoană o consideră importantă și semnificativă este apreciată și de ascultător (receptor) ca fiind importantă și semnificativă. Feedback-ul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
prejudiciată în vreun fel imaginea de sine a persoanei - lucru care s-ar fi întâmplat dacă acesteia i se reproșa comportamentul. Feedback-ul „mesajul-eu” își dovedește utilitatea pe multiple planuri, spre exemplu în tehnica TET (Teacher Effectiveness Training), destinată dezvoltării relaționărilor de lucru dintre profesori și cursanții acestora, inițiată de Thomas Gordon (apud Moore, 1994, p.406). Figura 11. Formula clasică de reacție prin care se declanșează un răspuns negativ (a) și feedback-ul „mesaj-eu”, care conduc prin însumare la un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acestui fapt este evidentă: este suficient să dezvoltăm o atmosferă sinergică în cadrul unui grup pentru ca procesele de influențare să fie mai profunde. La rândul ei, contagiunea prin echivalență structurală implică faptul conform căruia alte persoane care au patternuri similare de relaționare cu cele ale rețelei îi influențează pe membrii acesteia (o caracteristică a contextului este similaritatea - de aceea, atât coeziunea, cât și echivalența structurală trebuie folosite în procesul de analiză afenomenului comunicațional într-o dublă modalitate: atât ca obiective, cât și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
autocategorizării. În ceea ce privește teoria atracției ca urmare a perceperii similarității, s-a observat că perceperea acesteia din urmă reduce disconfortul psihologic care poate apărea din inconsistența cognitivă sau emoțională. Oamenii sunt îndeobște tentați să investească o energie minimală în multe dintre relaționările lor deoarece, așa cum observă unii cercetători, posedă oricum o energie limitată și astfel investiția ei este realizată cu greutate. Din acest punct de vedere, este evident că noi toți căutăm mai degrabă persoane care să ne semene, să întrunească atât
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
trei dimensiuni ale contextului În aceeași ordine de idei, timpul zilei, spre exemplu, poate determina un tonus mai ridicat (în activitățile din timpul dimineții), mai scăzut apoi etc. În schema de mai sus am căutat să identificăm tipul primar de relaționare a celor trei dimensiuni; în fapt, toate cele trei dimensiuni nu sunt doar interrelaționate, ci se și întrepătrund, fiind definibile pe un continuum al comunicării. În acest sens, putem vorbi nu doar de un timp istoric sau al zilei respective
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
au adoptat un contact vizual ostil. Totuși, cu toate că cei vizați de experiment încercau în mod evident o stare de disconfort, doar un student din opt i-a cerut colegei experimentatorului să plece. Observarea distanțelor folosite poate indica tipul și intensitatea relaționării dintre o persoană și altele. Astfel, faptul că un director rămâne după biroul său în momentul în care vă invită să comunicați ce aveți de spus presupune mai degrabă o distanță formală, pe când faptul de a vă invita la o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
îmbrățișările între prieteni); atingerea din dragoste (poate îmbrăca mai multe forme, de la îmbrățișarea dintre părinți și copii până la sărutul dintre un băiat și o fată) și atingerea sexuală. Ca și distanța, tipul de atingere poate să ne furnizeze informații despre relaționările dintre persoane. Cu cât aceste relaționări sunt mai frecvente și au o intensitate mai mare, cu atât atingerile sunt mai intime. Oricum, modul de atingere - ca toate dimensiunile comunicării- diferă de la popor la popor; cercetările întreprinse de Sidney Jourard, care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
poate îmbrăca mai multe forme, de la îmbrățișarea dintre părinți și copii până la sărutul dintre un băiat și o fată) și atingerea sexuală. Ca și distanța, tipul de atingere poate să ne furnizeze informații despre relaționările dintre persoane. Cu cât aceste relaționări sunt mai frecvente și au o intensitate mai mare, cu atât atingerile sunt mai intime. Oricum, modul de atingere - ca toate dimensiunile comunicării- diferă de la popor la popor; cercetările întreprinse de Sidney Jourard, care a încercat să înregistreze numărul atingerilor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Gamble și M. Gamble (1993) în ceea ce privește postura presupune divizarea întregului colectiv de cursanți în grupuri de câte trei persoane, o persoană jucând rolul de fotograf, iar celelalte două reprezentând modelele. Acestea din urmă vor fi dispuse într-o varietate de relaționări în care vor avea anumite posturi. Cadrul didactic/trainerul va cere întregului colectiv de cursanți să execute aceleași posturi și, după fiecare astfel de „poză”, aceștia se vor privi încercând să observe diferențele și asemănările pe care fotografii le-au
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
eficient decât alții. De ce? De multe ori ne aflăm în situația de a începe o conversație cu o altă persoană și nu știm cum să o facem. Pentru foarte mulți, începutul unei conversații cu cineva are o valoare însemnată privind relaționarea viitoare cu persoana respectivă (și această valorizare este una reală dacă ținem seama de multitudinea de bariere care pot apărea în comunicare la acest prim nivel - vezi, spre exemplu, disponibilitatea euristică, fenomen care înregistrează tendința de a aprecia un eveniment
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dimensiunea întrebărilor, aceasta reprezintă obiectul de studiu principal pentru metoda socratică. O tehnică utilă, în directă consonanță cu posibilitățile de îmbunătățire a ascultării interactive, o reprezintă focalizarea direcției de acțiune asupra emițătorului (fie el cadrul didactic, într-o structurare a relaționărilor profesor-elev, fie unul dintre elevii/studenții membri ai unui microgrup de discuție - relaționări de tip elev-elev). Într-adevăr, ascultarea interactivă se definește în relația receptorului cu un anume emițător și tip de mesaj. De aceea, propunem ca modalitate eficientă de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
utilă, în directă consonanță cu posibilitățile de îmbunătățire a ascultării interactive, o reprezintă focalizarea direcției de acțiune asupra emițătorului (fie el cadrul didactic, într-o structurare a relaționărilor profesor-elev, fie unul dintre elevii/studenții membri ai unui microgrup de discuție - relaționări de tip elev-elev). Într-adevăr, ascultarea interactivă se definește în relația receptorului cu un anume emițător și tip de mesaj. De aceea, propunem ca modalitate eficientă de optimizare a metodei ascultării interactive utilizarea, spre exemplu, a anumitor segmente din metoda
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de încheiere dorite” (Moore, 1994, p. 191). Desigur că preluăm concluzia la care ajunge autoarea, împărtășind convingerile acesteia în ceea ce privește metoda socratică; astfel, în clasă, profesorul nu poate decât cu dificultate să utilizeze o astfel de metodă în sens originar (de relaționare față în față, individualizată între cadrul didactic și cursant), el fiind mai degrabă condiționat să treacă de la un elev la altul, punând întrebările într-un mod alternativ, în scopul de a cuprinde întreaga clasă. Totuși, această metodă își dovedește eficiența
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
găsirea unor noi modalități de a privi lucrurile, noi modalități de a gândi și noi comportamente; - conflictul poate dezvolta sensul coeziunii, al „ființării împreună” prin creșterea încrederii; - conflictul ne poate oferi o oportunitate excelentă pentru a măsura puterea și viabilitatea relaționărilor noastre cu ceilalți. 6.3. Tipologia conflictului tc "6.3. Tipologia conflictului " Problema surselor de conflict relaționate cu tipologia acestuia ne oferă o dovadă în plus a utilității și corectitudinii unei viziuni integratoare, procesual-acționale asupra problematicii conflictului. Integrându-ne unei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de-a face cu cel de-al doilea caz, vom analiza sursele acestor deficiențe (de exemplu, unii copii care nu se pot integra grupului pot manifesta fenomene de respingere privind mărimea, dificultatea sarcinii, corelarea acesteia cu unitățile de timp alocate, relaționarea volumului de activități cu obiectivele propuse, probleme extrașcolare care cauzează deficiențe în comunicare etc.) și, după caz, vom putea îmbunătăți performanțele de interacțiune a grupului în scopul realizării coordonărilor cognitive. Importanța pe care acest nou mod de abordare o are
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că niciodată nu a avut o părere bună despre el. Cearta se încheie, dar cuvintele atribuite de elevul A elevului B au schimbat atitudinea celui din urmă: s-a introdus un reziduu comunicațional care, pe viitor, va produce transformări ale relaționărilor dintre cei doi elevi. Există și alte mecanisme, alți factori favorizanți care concură la escaladarea conflictului, dintre care: - profeția autoîmplinită - B nu va face nimic ca A să schimbe ceva în relația lor; este un mecanism de autoîntărire implicat în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nu este completă (conflictul poate să rămână „prins” în interiorul uneia dintre etapele la care am făcut referire, ceea ce poate însemna efort și energie investite de cursanți fără finalitatea achizițiilor cerute de acest conflict) sau poate produce un impact negativ asupra relaționărilor dintre elevi/studenți, asupra climatului de lucru din clasă, asupra performanței celor implicați în el etc. (este vorba despre cazul în care conflictul poate ieși de sub controlul cadrului didactic). Putem avea o perspectivă mai largă asupra conflictului dacă ne focalizăm
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
perturba activitatea - pot fi evitate. 7.3. Strategii de reducere a conflictului tc "7.3. Strategii de reducere a conflictului " Câteodată, conflictul aduce cu sine elemente negative care trebuie înlăturate din experiența de comunicare a partenerilor, pentru a nu umbri relaționarea dintre ei; Alain Cardon spune că, „după un conflict sau o întâlnire nesatisfăcătoare, ne simțim incapabili să mai facem ceva, suntem lipsiți de energie, secătuiți. Cum se întâmplă să ajungem în situația aceea? Ce ne provoacă această derută, acest sentiment
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]