2,016 matches
-
o companie producătoare de ochelari pentru elefanți, sau de sutiene pentru sirene seduse și abandonate, probabil că demult ar fi apărut o companie chineză, japoneză sau germană care să-i preia acțiunile și să-i facă un business în plină relansare. Dar, deocamdată, România nu este o asemenea companie ipotetică, ci e o țară în care micii acționari ai întreprinderilor care încă mai merg, înjură nervos, dar stau încolonați, la cheremul unui consiliu de administrație format dintr-o gașcă de dulăi
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
1995, o creștere a mobilităților între orașe și sate pe fondul opririi exodului rural ; 2) spre sfîrșitul anilor ’90, o fază de stabilizare a celor patru tipuri de fluxuri, fiecare cu cîte 60.000-80.000 de migranți ; 3) din 2000, relansarea unei puternice diferențieri între tipuri : în prezent cele mai importante deplasări sînt cele între orașe, urmate de cele dinspre orașe către sate.” Urmează hărți. Și o concluzie : „după 1990, (agricultura) a jucat rol de refugiu economic, populația ocupată în acest
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Principiile auto-motivării se regăsesc în teoriile elaborate după anul 1985: teoria evaluării cognitive elaborată de Deci și Ryan prin mecanismul locus-ul intern/extern al cauzalității, teoria social cognitivă prin termenul de auto-eficiență, teoria stabilirii obiectivelor prin elementele ciclului înaltei performanțe. Relansarea relației dintre factorii dispoziționali și performanța în muncă s-a datorat în mare parte psihologiei vocaționale și psihologiei personalității. Modelul hexagonal al lui John L. Holland privind alegerea carierei este utilizat pe scară largă în consilierea profesională și a devenit
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
-se, incluzându-se, completându-se. Fără a dezvolta natura, conținutul și sfera fiecărui tip de politică economică, se prezintă mai jos pentagonul criterial al politicilor economice: 1. politici economice globale: politici conjuncturale, politici structurale și ale ajustărilor pozitive, politici de relansare, politici de stabilizare, politici ale ofertei etc. 2. politici economice funcționale : politici monetare, politici fiscale, politici de prețuri, politici salariale etc. 3. politici economice sectoriale : politici industriale, politici agrare, politici energetice etc. 4. politici economice spațiale: politici teritoriale, politici naționale
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
ce poate susține consolidarea fiscală, se constată existența unui potențial de revenire în termenii ofertei de forță de muncă și de productivitate. Potențialul de recuperare reprezintă un aspect pozitiv, ceea ce înseamnă că se pot găsi mult mai ușor mijloacele de relansare ale economiei, în scopul compensării pierderilor determinate de criză referitor la creșterea potențială pe termen lung, care pot sprijini semnificativ eforturile de consolidare, factorii de decizie politică intervenind prin mărirea locurilor de muncă, îmbunătățirea sistemului de educație, sporirea politicilor concurențiale
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
politicilor concurențiale și reformarea fondurilor pentru inovare. Deoarece politica monetară, în actuala criză, și-a diminuat potențialul intervenționist, promovarea unei politici fiscale active se impune cu necesitate. În acest sens, stimulii fiscali pot contibui la demararea creșterii economice, deci la relansarea ofertei, în condițiile ajustării cererii la capacitatea productivă, cerere susținută, parțial, printr-o politică monetară anticiclică. Principalele trăsături ale stimulilor fiscali optimi, sunt: -oportunitatea, caracterul necesar, urgent al acesteia; -extinderea, sfera de afectare; -consistența, capacitatea de a soluționa problemele esențiale
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
economice și atenuarea efectelor nefavorabile care decurg din acestea. Politica anticriză se aplică diferențiat în cadrul unui ciclu economic. Astfel, în condiții de boom economic, se aplică politica anticriză de stabilizare, iar în faza de recesiune, se aplică politica anticriză de relansare. În multe țări sunt necesare politici structurale, în special datorită efectelor negative pe termen lung ale crizelor economice asupra capacității ofertei. În acest sens, reformele pe piețele muncii și producției pot duce la creșterea productivității și accelerarea tranziției spre noi
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
cheerful conservative), pentru a atenua eticheta de conservator, asociată În mediile „liberale” cu cinismul snob și ursuz până la cruzime al claselor avute; Richard Perle, de la think‑tank‑ul conservator American Enterprise Institute, Înalt demnitar republican la Apărare, acum promotor al relansării de către președintele George W. Bush a rachetelor intercontinentale; profesorul de Relații Internaționale Paul Wolfowitz, altă personalitate republicană În domeniul securității și apărării, numărul doi la Apărare sub primul Bush. Prin Leo Strauss, Bloom l‑a cunoscut pe Alexandre Kojève (născut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
a ultimului om” (popularizată până la demonetizare de Fukuyama, Începând din 1989). Kojève apare pasager În Ravelstein, cu numele său consacrat, dar e creionat În câteva cuvinte absolut banale, care minimalizează o figură esențială a secolului trecut, memorabilă cel puțin pentru relansarea hegelianismului pe direcții diferite de marxism și de weberianism, precum și pentru Încercarea (e drept, eșuată și nu lipsită de ambiguitate ideologico‑etică) de a depăși dihotomia stânga‑dreapta. Prin Raymond Aron, prietenia polemică dintre Kojève și Strauss (astăzi documentată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
de procesul de normalizare a vieții evreiești. Se poate spune că asistența acestei organizații a vizat toate laturile vieții evreiești din România: de la nevoile imediate, de hrană și Îmbrăcăminte, la activitatea școlară și la refacerea instituțiilor comunitare, de la Încercarea de „relansare” - firește, termenul e exagerat pentru realitatea postbelică - economică la necesități primare religioase și culturale. JDC a sprijinit, de asemenea, financiar primele valuri de aliya de după război. Între 1944 și 1945 organizația a cheltuit În România 6.500.000 de dolari
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Șocul tranziției 35 Mergem în direcția cea bună? Oamenii cred că, mai degrabă, nu 35 Reforma economică: între așteptări și rezultate 37 Căderea economiei 37 Eșecurile structurale ale reformei economice 39 Criza economiei de stat 39 Slaba eficiență a privatizării: relansarea versus distrugerea întreprinderilor privatizate 42 Pierderea pariului cu agricultura 45 Strategia financiară: un echilibru financiar plătit cu menținerea în subdezvoltare 46 Standardul de viață: explozia sărăcirii pe fondul creșterii rapide a inegalităților 47 Dezagregarea socială 51 Capitolul 3 - Rezultatele tranziției
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
luată în vedere pentru faza a doua. Un exemplu clar al importanței poziției geopolitice îl constituie orientarea investițiilor occidentale. Există între țările europene în tranziție diferențe importante de volum al acestor investiții, care reprezintă un factor crucial al restructurării și relansării economiei. Explicația standard a acestor diferențe oferită de specialiștii occidentali se centrează pe gradul de restructurare a economiei care ar atrage sau respinge investitorii, precum și suportul occidental în funcție de performanțele politice. Desigur că toate acestea reprezintă factori importanți. Dar se implică
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
aștepta ca Occidentul să fie înalt interesat de susținerea țărilor foste socialiste, nu neapărat material, ci mai ales politic și tehnic. Se miza pe importante investiții economice occidentale, dar și pe o politică de susținere a împrumuturilor care să permită relansarea economică. Șocul tranzițieitc " Șocul tranziției" Foarte curând însă, societatea românească s-a confruntat cu o serie de șocuri neașteptate. În toate sferele vieții sociale rezultatele au fost departe de așteptări: explozia conflictelor politice, căderea economiei, o creștere a insecurității colective
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
proprietate o deținea este sursa crizei acesteia. Se poate, în fine, invoca și subprotecția economiei naționale în relațiile cu piața internațională. O economie într-un proces de restructurare trebuie să primească un minim de protecție, pentru a avea șanse de relansare. O altă cauză a reprezentat-o orientarea investițiilor publice. Așa cum se procedează frecvent în perioade de reașezare a producției, au fost ignorate investițiile în infrastructură care ar fi putut prelua o parte din personalul subutilizat în întreprinderile existente și ar
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
fost în acest fel net diminuată. A existat o anumită resemnare ciudată în ceea ce privește eșecurile întreprinderilor de stat. Singura soluție părea a fi privatizarea, măsurile de corectare a ineficienței întreprinderilor proprietate de stat reprezentând o preocupare secundară. Slaba eficiență a privatizării: relansarea versus distrugerea întreprinderilor privatizatetc "Slaba eficiență a privatizării\: relansarea versus distrugerea întreprinderilor privatizate" În ideologia strategiei tranziției, privatizarea a fost considerată a reprezenta un mijloc de restructurare și relansare a economiei. Se aștepta ca privatizarea, pe lângă injectarea masivă de noi
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
anumită resemnare ciudată în ceea ce privește eșecurile întreprinderilor de stat. Singura soluție părea a fi privatizarea, măsurile de corectare a ineficienței întreprinderilor proprietate de stat reprezentând o preocupare secundară. Slaba eficiență a privatizării: relansarea versus distrugerea întreprinderilor privatizatetc "Slaba eficiență a privatizării\: relansarea versus distrugerea întreprinderilor privatizate" În ideologia strategiei tranziției, privatizarea a fost considerată a reprezenta un mijloc de restructurare și relansare a economiei. Se aștepta ca privatizarea, pe lângă injectarea masivă de noi investiții, să producă o infuzie de principii și modele
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
proprietate de stat reprezentând o preocupare secundară. Slaba eficiență a privatizării: relansarea versus distrugerea întreprinderilor privatizatetc "Slaba eficiență a privatizării\: relansarea versus distrugerea întreprinderilor privatizate" În ideologia strategiei tranziției, privatizarea a fost considerată a reprezenta un mijloc de restructurare și relansare a economiei. Se aștepta ca privatizarea, pe lângă injectarea masivă de noi investiții, să producă o infuzie de principii și modele manageriale mult mai eficiente decât cele ale statului. În subsidiar, se aștepta de la privatizare și realizarea rolului de „agent sanitar
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
să o facă. Privatizarea era de așteptat deci să producă o restructurare severă: să fie lichidate componentele fără perspectivă și dezvoltate cele viabile. Se aștepta să urmeze o perioadă de stres economic, cu diminuări ale producției în anumite zone, dar relansarea întreprinderilor privatizate era de natură a compensa în mare măsură costurile restructurării. În această viziune, privatizarea era o cale de creștere economică, dar cu o condiție: nu conta atât costul preluării întreprinderilor, cât planul solid de restructurare și relansare, bazat
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
dar relansarea întreprinderilor privatizate era de natură a compensa în mare măsură costurile restructurării. În această viziune, privatizarea era o cale de creștere economică, dar cu o condiție: nu conta atât costul preluării întreprinderilor, cât planul solid de restructurare și relansare, bazat pe infuzia de capital și management performant. În acest context, a fost lansat sloganul „Privatizarea chiar pe un dolar este mai bună decât neprivatizarea”. Desigur, unele întreprinderi prezentau premise bune de dezvoltare. Era firesc ca ele să fie vândute
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
fie restructurate, înscriindu-se pe o curbă de creștere. Acest lucru s-a și întâmplat în unele cazuri. Șocul a constat însă în faptul că, de asemenea, multe întreprinderi privatizate au fost distruse nu pentru că nu mai aveau șanse de relansare, ci pur și simplu deoarece pentru noii patroni distrugerea lor s-a dovedit a fi mult mai rentabilă. Paradoxal, statul s-a dovedit a fi un administrator slab și corupt mult mai mult în procesul de privatizare decât în cel
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
un nivel scăzut, nereușind să evite privatizările distructive. Este greu de judecat rolul privatizării, dar e evident că s-au adunat mai multe procese cu efecte negative: atât întârzierea privatizării, cât și privatizarea grăbită, „la normă”, fără asigurarea condițiilor necesare relansării lor. Singurul merit al privatizării a fost lichidarea unor întreprinderi lipsite de șanse și disciplinarea forței de muncă, ambele lucruri mai greu de realizat de către stat. c) Privatizarea monopolurilor de stat, mai ales a acelora legate de furnizarea de servicii
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
care nu prezentau garanțiile necesare, fiind făcute mai degrabă pentru a îndeplini „norma” de privatizare sau pur și simplu pentru a scăpa statul de întreprinderile sale. Domină estimarea că privatizarea s-a făcut cu întârziere, pierzându-se momentum-ul unei relansări eficace. Este probabil că au existat factori (interese parohiale sau pur și simplu prudențe excesive) care au produs întârzieri ale privatizării unor întreprinderi. Este probabil, de asemenea, că a existat - lucru, de altfel, inevitabil - corupție în procesul de negociere, care
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cele mai multe cazuri funcția ei a devenit aceea de a elibera statul de povara unor întreprinderi progresiv ineficiente sau de a salva respectivele întreprinderi de la faliment. Pierderea pariului cu agriculturatc "Pierderea pariului cu agricultura" Actorii politici făceau în 1990 „pariuri” pe relansarea agriculturii. Mulți se așteptau ca agricultura să reprezinte o sursă de stabilitate a economiei într-o perioadă de criză a industriei; acest lucru s-a întâmplat doar la un nivel scăzut: lovită de căderea industriei, colectivitatea a fost salvată de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
ar fi adoptat o altă strategie de refacere a proprietății private în agricultură. Reîmproprietărirea, în condițiile lipsei aproape totale de capital, cuplată cu lipsa unei politici clare de suport financiar pentru capitalizarea noilor ferme cu șanse de dezvoltare, a întârziat relansarea agriculturii. O politică paranoică împotriva oricărei forme de cooperativizare, bazată exclusiv pe rațiuni politico-ideologice, și nu pe pragmatism, a adâncit criza agriculturii. Lipsa de protecție a sistemelor agricole colective moștenite a fost un alt factor distructiv. Exemplul cel mai relevant
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cu menținerea în subdezvoltaretc "Strategia financiară\: un echilibru financiar plătit cu menținerea în subdezvoltare" Politica financiară a devenit de la început dependentă de strategia impusă de FMI. Obiectivul în sine sănătos - promovarea echilibrului financiar -, decuplat însă de o strategie globală de relansare economică, a generat un mecanism defensiv, care, pe lângă meritul de a fi evitat dezechilibre grave, a devenit el însuși o sursă a menținerii subdezvoltării. Este adevărat că, în situația de confuzie economică și de risc ridicat al utilizării împrumuturilor într-
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]