1,181 matches
-
Heidegger și care condiționează pathosul modului său de a filozofa, dar nu observăm încă referirea precisă la corpusul textelor și fragmentelor nietzscheene. Am văzut în ce mod receptarea operei lui Nietzsche a contribuit la caracterizarea climatului epocii, marcate de nihilism, relativism, deziluzie și Kulturpessimismus. Problemele deschise în perioada "post-Nietzsche" trebuiau să se intersecteze inevitabil cu reflecția tânărului Heidegger care îndemnat de exigențe filozofice autentice, mai ales de studiul experienței protocreștine a existenței și de confruntarea cu filozofia practică a lui Aristotel
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de a acționa. La sfârșitul modernității în loc să funcționeze prin intermediul asimilării critice a tradiției, ca orizont și rezervor din care să extragă conținuturi și motive pentru a proiecta viitorul povara înțelegerii istoriografice a istoriei ajunge să sufoce și să paralizeze acțiunea. Relativismul și scepticismul, pesimismul și nihilismul sunt momente ale drumului care duce către epuizarea istoriei, înțeleasă ca evoluție liniară a progresului și mărețului său destin. Pentru a confirma acest proces își fac apariția reflecții și convingeri crepusculare care sporesc sentimentul că
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
suprapune, în plan istorico-social, proceselor de secularizare și raționalizare, prin urmare de lipsire de iluzii și fărâmițare a imaginii noastre asupra lumii, și care a provocat în plan filozofic, cu privire la viziunile asupra lumii și valorilor ultime, corodarea credințelor și răspândirea relativismului și scepticismului. Și indiferent de atitudinea care este adoptată în privința sa, de acceptare sau de respingere, de toleranță sau de opoziție, oricine poate vedea modul în care istoria a umplut nihilismul de "substanță, de viață trăită, de acțiuni și de
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și sisteme de norme în conflict, de dificultatea de a încadra în paradigme etice tradiționale acțiuni și fapte morale de un tip nou, de concurența dintre diferite teorii etice care generează logomahii fără învingători, nici învinși, având ca rezultat indiferența, relativismul și scepticismul. Lucrurile nu stau mai bine nici în planul practicii. Forța constrângătoare a normelor morale și posibilitatea ca acestea să-și afle disponibilitatea de a fi acceptate și aplicate au dispărut. Chiar și în acest caz trebuie să constatăm
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
1969. Bloom, A., The Closing of the American Mind, Simon & Schuster, New York 1987; în special partea a II-a: "Nihilism, American Style". Blumenberg, H., Die Legitimität der Neuzeit, Suhrkamp, Frankfurt a. M., 1966. Bodei, R., Scomposizioni, Einaudi, Torino, 1987. "Elogio del relativismo ético", Micromega, 1995, nr. 2, pp. 146-155. Bohrer, K.-H., Die Ästhetik des Schreckens. Die pessimistische Romantik und Ernst Jüngers Frühwerk, Hanser, München, 1978. Bolz, N., Auszug aus der entzauberten Welt. Philosophischer Extremismus zwischen den Weltkriegen, Fink, München, 1989. Bonesio
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Pentru o istorie... Turgheniev și paternitatea sa presupusă Nihilism, romantism, idealism Nihilismul în sens social și politic și originea sa franceză Nihilismul fără fundament al lui Max Stirner Nihilism, anarhism, poporanism în gândirea rusă Nihilism și decadență la Nietzsche Nihilism, relativism și dezvrăjire în "cultura crizei" Nihilismul estetico-literar Nihilismul european în istoria ființei: Heidegger... Dincolo de linia nihilismului: Jünger versus Heidegger Nihilism, existențialism, gnoză Nihilism, teologie politică, secularizare: Carl Schmitt Nihilism, posthistoire, sfârșit al istoriei: Kojève, Gehlen Tehnică și nihilism Nihilismul în
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
relativității lingvistice, întrucât atunci când ne gândim la culori funcționează mai mult emisfera stângă a creierului, despre care se știe că se bazează mai mult pe limbă decât emisfera dreaptă 80. În momentul de față, majoritatea lingviștilor se încred într-un relativism lingvistic mai moderat, care susține că limba influențează doar anumite procese cognitive, altele fiind supuse condiționării unor factori universali (tradiția, valorile, educația etc.). Cercetările actuale și-au propus altceva, anume să vadă în ce măsură și până unde limba influențează gândirea 81
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
nevoi metafizice imperioase (cum este cea de mântuire). În concluzie, "aspectele distinctive ale teoriei culturale weberiene sunt ideile religioase, noțiunile teologice despre mântuire și rolul crucial al eforturilor spre mântuire, așa cum sunt ele definite de curentele ascetice și mistice"126. Relativismului și subiectivismului filosofiei nietzscheene și teoriei sociale weberiene datorăm afirmarea de mai târziu, ca o reacție critică, a concepției privind obiectivitatea valorilor culturale și morale. Date relevante pentru înțelegerea parcursului științific al termenului de "valoare" ne oferă și opera lui
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
în detaliu contrastele dintre ritualuri, credințe, preferințele personale ale oamenilor din culturi diferite pentru a arăta cum fiecare cultură are o personalitate, care este promovată cu scopul ca fiecare individ să o adopte 139. În aceeași carte, Benedict pledează în favoarea relativismului cultural. Influențată de Franz Boas, Ruth Benedict a explicat că principiile morale ale unei societăți sau culturi nu pot fi înțelese corect decât dacă sunt analizate prin raportarea la societate ca întreg. Dacă luăm un obicei sau o valoare culturală
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
transformare. Teoria ideilor lui Platon va evolua în două direcții: ca o concepție etică, arătând felul în care oamenii trebuie să-și trăiască viața în societate, și ca o ontologie generală. Etica lui Platon a venit ca o reacție față de relativismul valoric sau axiologic susținut de sofiști, pentru el valorile fiind independente, obiective, având o existență în sine. În Dialogul Gorgias, de pildă, Platon susține că omul are poate decide care va fi scopul ultim al acțiunilor sale în viața lui
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
iraționalismului modern în care își propune să sublinieze importanța dezacordului și a pluralității valorilor și punctelor de vedere pentru cunoaștere, subliniind în acest sens pericolul pe care îl reprezintă mitul contextului 567 sau valorificarea reprezentărilor culturale stereotipale, ambele fiind rezultatul relativismului 568. "O discuție rațională și fructuoasă, susține Popper, este posibilă până în momentul în care participanții ajung să împărtășească un context comun de supoziții fundamentale sau, cel puțin, până în momentul în care au căzut de acord asupra unui astfel de context
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
am judecat greșit." Karl Popper, In Search of a Better World, London, Routledge, 1992, p. 3). 566 Idem, Mitul contextului, traducere de Florin Lobonț și Claudiu Mesaroș, București, Editura Trei, 1998, p. 81. 567 "O componentă a iraționalismului modern este relativismul (doctrina conform căreia adevărul este relativ la fundamentele noastre culturale, care sunt considerate a determina într-un fel contextul (framework) în interiorul căreia suntem capabili să gândim, și că adevărul se poate schimba de la un context la altul), și, în particular, doctrina
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Popper subliniează faptul că mitul contextului este alimentat de două tendințe: prima este legată de un "supra-optimism dezamăgit legat de forțele rațiunii, altfel spus, dintr-o așteptare supra-optimistă asupra rezultatelor unei discuții", iar cea de-a doua este legată de relativismul istoric și cultural". "Relativismul istoric și doctrina contextului închis constituie obstacole diferite în calea dispoziției de a învăța de la alții. Sunt obstacole în calea metodei de a accepta unele instituții, de a le modifica pe altele și de a respinge
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mitul contextului este alimentat de două tendințe: prima este legată de un "supra-optimism dezamăgit legat de forțele rațiunii, altfel spus, dintr-o așteptare supra-optimistă asupra rezultatelor unei discuții", iar cea de-a doua este legată de relativismul istoric și cultural". "Relativismul istoric și doctrina contextului închis constituie obstacole diferite în calea dispoziției de a învăța de la alții. Sunt obstacole în calea metodei de a accepta unele instituții, de a le modifica pe altele și de a respinge ceea ce este rău. De
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
vremii că a sosit timpul că omul să devină valoarea supremă pentru om - slogan ce poate fi ușor recunoscut în celebrul său “principiu al respectului demnității umane”. Teoria etică a lui Kant este forma absolutismului datoriilor morale, opus așa numitului relativism etic (omorul e omor și e rău, nu se poate că el să fie rău la noi și bun la alte popoare). Totodată, etică kantiană nu se fondează pe consecințele bune sau rele ale acțiunii, așa cum era etică utilitariștilor, căci
Imperativul kantian al Demnităţii Umane. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Nicolae Alexandru Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2291]
-
categorie socială anume, noii săraci 43,3 43,3 10 35 Lumea a treia 43,3 46,7 5 35 Fără drepturi 43,3 36,7 5 31,2 Dezorganizare familială, divorțuri, separări 46,7 23,3 20 31,2 Relativism (în comparație cu) 23,3 56,7 00,0 30 Locuitorii blocurilor "ghetou", ai cartierelor mărginașe 40 23,3 15 27,5 Cerșetori 33,3 20 25 26,2 Procente raportate la total pe coloană. Extras din J.-M. Seca, "La représentation
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
suferință (24 din 30 vs. 15 din 30 în cazul celor neimplicați). Să mai observăm și faptul că subiecții din clasa mijlocie neimplicați (17 din 30 vs. 7 din 30 în cazul celor implicați) subscriu mai adesea la ideea unui relativism cultural sau a unei relativități a persoanei sărace. Perioadele istorice, locațiile geografice sau anumite situații, mai rele decît cele trăite în Franța, ajută și ele la specularea unei realități insuportabile a acestei probleme sau la atenuarea, evitarea sau reformularea gravității
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de a privi și a analiza lumea. Concluziile lucrării sunt relevante prin reevaluarea ipotezei inițiale sub forma tezei conform căreia "societatea postindustrială parcurge un profund proces de mutații morfogenetice, în care sunt recuperate unele dintre valorile modernității timpurii, prin transcenderea relativismului axiologic postmodern". Această a treia etapă a epocii moderne este, consideră autorul, izomodernă, deoarece neagă axiologia postmodernismului social al secolului 20 și recuperează sub forme elaborate (și identificate pe parcursul cercetării) unele dintre valorile fundamentale ale modernității inițiatoare. Autorul concepe o
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
este marcată de unele schimbări structurale majore, acestea recuperează la un alt nivel unele dintre valorile fundamentale ale epocii modernității timpurii. Aceste schimbări funcțional-structurale circumscriu epoca "izomodernă", adică o a treia perioadă a modernității, care succede modernității timpurii și, respectiv, relativismului axiologic al postmodernității. Sub aspect metodologic, astfel de schimbări structural-societale profunde pot fi identificate și analizate și prin intermediul teoriilor de dată recentă ale morfogenezei (numite și "ale complexității") care constituie abordări complementare metodologiei clasice de cercetare. Mai exact, evoluțiile societale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
următoarea: Dacă omul contemporan parcurge un proces de mutații morfogenetice, atunci asistăm la apariția a ceea ce putem identifica drept "omul izomodern"3, ca avatar al epimorfozei unui tip nou de umanitate: omul izomodern recuperează reflexiv valorile modernității timpurii și depășește relativismul axiologic al postmodernității specifice secolului trecut 4. În accepțiunea pe care o propun, "izomodern" reprezintă ceea ce transcende "postmodernul", printr-o revenire la unele dintre valorile spirituale clasice ale modernismului inițiator. Acest proces, care poate fi numit "a patra hipnoză antropogenetică
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și prin asigurarea dreptului variat la expresie; − implementarea libertății de conștiință care a condus la dificultăți comunicaționale și de socializare. Aparent paradoxal, emanciparea a creat stări conflictuale în interiorul țărilor aflate pe cale de democratizare, scoțând la iveală un nou tip de relativism valoric. Conflictele bazate pe etnie, gen, religie, preferințe sexuale reprezintă astfel de turbulențe în interiorul erei postmoderne. În epoca izomodernă, acestea tind să fie depășite, prin reasimilarea valorilor modernismului incipient. În concluzie, postmodernitatea a existat (și continuă să există la diverse
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
corespunde un amestec (aproape) bizar între (a) și (b), sub forma generică a corectitudinii politice. Consider că aceste corespondențe se pot regăsi în tabelul următor: MODERNITATE SETURI AXIOLOGICE PARADIGMATICE Modernitate timpurie Elemente paradigmtice ale contractualismului clasic Postmodernitate/postmodernism Conflictualism și relativism Izomodernitate Corectitudine politică. Negarea relativismului valoric. Retrospecția raționalismului. Introversiune axiologică a modernismului. Tabel 3. Modernitate și elemente paradigmatice ale acesteia Capitolul 6 Babilonul virtual: mediamorfoza și cibersociologia Fenomenele sociale legate de apariția internetului, în principal comunicaționale dar și generatoare de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
între (a) și (b), sub forma generică a corectitudinii politice. Consider că aceste corespondențe se pot regăsi în tabelul următor: MODERNITATE SETURI AXIOLOGICE PARADIGMATICE Modernitate timpurie Elemente paradigmtice ale contractualismului clasic Postmodernitate/postmodernism Conflictualism și relativism Izomodernitate Corectitudine politică. Negarea relativismului valoric. Retrospecția raționalismului. Introversiune axiologică a modernismului. Tabel 3. Modernitate și elemente paradigmatice ale acesteia Capitolul 6 Babilonul virtual: mediamorfoza și cibersociologia Fenomenele sociale legate de apariția internetului, în principal comunicaționale dar și generatoare de structurări și de fenomene conexe
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
multitudine de caracteristici definitorii prin care putem reliefa relația agenți-structuri-stratificare, subsumabilă conceptului de stractificare. Modernitatea cunoaște trei etape de dezvoltare și de autodefinire identitară. Există o corespondență între modernitatea timpurie și contractualismul clasic; între postmodernitate și paradigma conflictuală (edificată prin relativismul axiologic) și, respectiv, între epoca actuală izomodernă, a cărei trăsătură axiologică generică o constituie un amestec straniu între contractualism și conflictualism, și setul axiologic contemporan al paradigmei corectitudinii politice. (Paradigma corectitudinii politice implică extrem de variate consecințe la nivelul restructurării societale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cu postmodernitatea relativizantă. Noua paradigmă a modernismului, potrivit grilei metodologice a complexității, este reliefată în tabelul următor: Modernitate inițiatoare versus izomodernitate redempțională Periodizarea modernității Caracte ristici ale etapelor epocii moderne; restructurări morfogenetice izomoderne Modernitatea inițiatoare. Iluminismul contractualist (sec. XVIII-XIX) Postmodernitate. Relativism axiologic. Paradigme conflictualiste (sec. XX) Izomodernitate redempțională. Paradigme postconflictualiste. (prezentul postindustrial) Spațiu social privat Segmentarea comunității tradiționale Integrarea individului în statul-națiune autoritarian Convergența prin atractori locali-regionali-globali. Reîncapsulare în hiperrealitatea ciberspațiului Spațiu social public Implementarea drepturilor fundamentale Reformularea turbulentă a drepturilor
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]