61,760 matches
-
Cultele siriene și palmiriene, 1981, Mariana Pintilie, Mitraismul în Dacia, 2003). Beneficiind de două stagii de documentare extinse (în anii 2002 și 2007) la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca (România), dl. Carbó García a putut cunoaște în mod direct realitățile religioase din provincia Dacia. Cunoașterea limbii române i-a asigurat accesul la bibliografia de specialitate. Discuția terminologică din „Introducere” (I. 1. Introduccíon, p. 1436) vădește o bună cunoaștere a bibliografiei referitoare la studiul religiilor antice. De remarcat precisa delimitare a noțiunilor
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cultos orientales en la Dacia romana, p. 109-492). Autorul abordează metodic cultele orientale (mithraismul, cultele siriene și palmirene, cultele microasiatice, cultele egiptene), după un sistem coerent pe care îl aplică în fiecare analiză punctuală: o trecere în revistă a manifestărilor religioase (formele în care divinitățile sunt adorate în Dacia), răspândirea în teritoriul provincial a documentelor (locuri de cult), cronologia vestigiilor, apoi studiul sociologic (analiza originii etnice și a poziției sociale a dedicanților). Concluziile sunt susținute, în fiecare caz, de hărți ale
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
par les donatistes (p. 95-118): pentru acest grup minoritar, cristalizat în urma marii persecuții dioclețiene din 303-304, convertirea lui Constantin nu a însemnat încetarea persecuțiilor; construindu-și identitatea „pe fidelitatea memoriei și a perpetuării tradițiilor antice ale Bisericii africane” (rigurozitatea practicii religioase, conservatorismul instituțiilor și al textelor ș.a.), donatiștii concepeau persecuția ca făcând „parte integrantă din iconomia Mântuirii” (p. 117). În contribuția intitulată Le destin d’un homme cultivé du IVe siècle: Priscillien d’Avila (p. 119-144), Sylvain Jean Gabriel Sanchez se
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
plan intelectual cît și pe plan moral, prin “calitatea de a-și putea îndrepta greșelile”. Chiar dacă nici “folosirea cea mai neîngrădită a libertății de a exprima toate opiniile” n-ar putea pune capăt relelor născute din univocitatea abuzivă a sectarismelor religioase sau filosofice, aceasta e singura cale pentru aflarea adevărului și împlinirea binelui. Cu deosebire relevantă ni se prezintă quadrupla motivație la care recurge filosoful englez pentru a demonstra necesitatea jocului liber al opiniilor. O reproducem cu încredințarea că e utilă
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
convingă, folosind tehnica push-pull, de valențele celor doi termeni ai binomului. Numai că, nu e greu de sesizat o anume preferință a priori: relativismul. Mai întâi, se atribuie pe nedrept aspirației către absolut o serie de fenomene din politic și religios - probabil pe baza apropierii semantice de absolutism. Însă nici fundamentalismul religios și nici regimurile totalitare nu-și pierd timpul cu noțiuni avansate de filozofie, chiar dacă, în mod propagandistic, fac adesea apel la ideal. Însă idealul nu se confundă cu absolutul
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
Numai că, nu e greu de sesizat o anume preferință a priori: relativismul. Mai întâi, se atribuie pe nedrept aspirației către absolut o serie de fenomene din politic și religios - probabil pe baza apropierii semantice de absolutism. Însă nici fundamentalismul religios și nici regimurile totalitare nu-și pierd timpul cu noțiuni avansate de filozofie, chiar dacă, în mod propagandistic, fac adesea apel la ideal. Însă idealul nu se confundă cu absolutul care e accesibil doar prin adevăr. În accepțiunea biblică nu poți
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
cu toată contribuția adusă la fundamentarea războiului de gherilă, idealismul lui impulsiv a izbutit să-i supere în cele din urmă și pe capitaliști și pe comuniști, deopotrivă. Pe de altă parte, este adevărat că mult timp absolutismul - monarhic și religios - s-a întemeiat pe teoria dreptului divin, asumându-și astfel geneza doctrinară din absolut. Există și astăzi reminiscențe de legibus solutus în special în fundamentalismele religioase, dar nimeni nu mai- ia azi în serios această justificare. În fapt, trei sunt
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
comuniști, deopotrivă. Pe de altă parte, este adevărat că mult timp absolutismul - monarhic și religios - s-a întemeiat pe teoria dreptului divin, asumându-și astfel geneza doctrinară din absolut. Există și astăzi reminiscențe de legibus solutus în special în fundamentalismele religioase, dar nimeni nu mai- ia azi în serios această justificare. În fapt, trei sunt punctele de tangență cu absolutul, și mai multe nu s-au evidențiat încă: știința, religia și filozofia. Nu cred să fi existat vreun tiran, om de
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
scris și 20 de piese de teatru încă nepublicate, chiar și poezie; îmbogățit de pe urma celor 64 de romane, și-a cumpărat un yaht cu care a călătorit foarte mult pe mare și, deși s-a remarcat totala absență a sentimentului religios din scrierile sale (ca, de altfel, și a celui erotic), a fost primit de Papă la Vatican și binecuvântat. Un singur lucru deranjează în această carte. Dată fiind originea inițială publicistică a textelor, o bună parte din informație și chiar
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
Profesorul putea doar să ghicească întrebarea. Când cumpărătorul dădea din cap, vânzătoarea lovea peștele cu greutatea de la cântar. Peștii își găseau locul de odihnă în sacoșele largi de pânză. Îl trecu un fior. Avea impresia că participă la un ritual religios. Uciderea peștelui. “Viu sau pe loc?”, aceste cuvinte repetate îl hipnotizau. Își dori dintr-odată să se alăture acestei îngrozitoare repetări și să plece cu un pește mort în sacoșă, la fel ca toți ceilalți. Fără să-și dea seama
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
mod inconștient. Fără a fi crudă, Veronica cea asemănătoare zeilor din vechiul Olimp nu era nici bună, nici rea, și, ca orice ființă combativă aparținînd unei elite, era lipsită de milă, vindicativă și predispusă la iremediabile pasiuni. Era călugărița, manta religioasă care-și devorează dragostea din exigență biologică de absolut.
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
satului ancestral În care obiceiurile și credința se perpetuau din tată-n fiu, așa Încât memoria colectivă, pe diverse paliere ale menținerii ei, era drămuită În mod chibzuit fiecărui membru al comunității. Prin grila teoriei hasidinilor, memoria colectivă ca și identitatea religioasă se cuvine a fi consemnate „nu prin Înscrisuri sau alte hrisoave pieritoare, ci prin povești și oralitate, considerând că În lume nu există texte, există doar cititori”. Cu o rară Îndârjire, adepții hasidini refuzau preamărirea și fariseismul, refugiindu-se În
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
scopul Bisericii era și acela de a elimina foarte brutal și deloc “fair”, PRIN TEROARE, “adversarul” Religiilor Primare <endnote id="3"/>, cum este și ZALMOXIANISMUL... despre care Religii Primare, Hristosul, prin spălarea picioarelor Sfinților Apostoli, sugerează că sunt “rădăcinile arhetipal religioase”, față de care trebuie să arătăm profund respect!......dar neexistând bună-credință și bunăvoință de Duh, re-integratoare Întru divin, nici până azi!) nu explorează hristicul implicit, ascuns sub exagerările “distructive”: de fapt, “demonismul (pretins!) al Morții” nu e altceva decât indiciul (conținând
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
găsea În vizită la Marin Preda, În biroul său de la Cartea Româneasca, vorbind Îndelung despre multe. „Omul acesta nu numai că mă respecta, dar Îmi arata o afecțiune pe care nu mi-o puteam explica nici prin vreun oarecare simțământ religios, nici prin afinități literare”. La un moment dat a intrat o doamnă care Îndeplinea funcția de tehnoredactoare, și Valeriu Anania a Înțeles că directorul Marin Preda trebuia să aprobe coperțile câtorva cărți noi. Valeriu Anania Își continuă relatarea: „Trece una
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
Cluj. Titi Dinca și-a desfășurat cu vioiciune și atenție la esențial un variat evantai de Întrebări care ținteau itinerariile istorice și spirituale și viziunile de viitor ale interlocutorilor săi. Răspunsurile Arhiepiscopului răsfrângeau, cu neîntrerupta promptitudine, avizata deschidere intelectuală, Înțelepciune religioasă, și elanul lui ziditor, dintr-o perspectivă care, recunoscând fără preget tenacitatea dificultăților, preconiza căile practic salutare ale speranței și curajului creștin și românesc. Iată ce Însemnam În jurnalul meu, la capătul vizitei de la Cluj: „Bartolomeu Anania, la 78 de
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
nu are nici o șansă să-l înțeleagă pe Dostoievski, nu are nici măcar dreptul să se atingă de opera sa. Autoarea analizează cele două discursuri paralele din ultimele romane ale scriitorului fără să dea prioritatea nici celui istoric - umanist, nici celui religios. Protestează însă împotriva "științei literare religioase ruse", exclusiviste, care adesea ignoră pur și simplu mesajul estetic fundamental și propune relevarea complexă, totală a imaginii realității în operă. Comunicările participanților români au făcut o impresie favorabilă, declanșînd, efectiv, un dialog internațional
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
înțeleagă pe Dostoievski, nu are nici măcar dreptul să se atingă de opera sa. Autoarea analizează cele două discursuri paralele din ultimele romane ale scriitorului fără să dea prioritatea nici celui istoric - umanist, nici celui religios. Protestează însă împotriva "științei literare religioase ruse", exclusiviste, care adesea ignoră pur și simplu mesajul estetic fundamental și propune relevarea complexă, totală a imaginii realității în operă. Comunicările participanților români au făcut o impresie favorabilă, declanșînd, efectiv, un dialog internațional de înaltă ținută. Cornelia Cîrstea a
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
ciornă (Ștefania, Viață nouă, Gaudeamus), corespondența. Dramaturgia lui Eliade (piesele Iphigenia și Coloana nesfârșită) este și ea examinată în noua ediție a cărții lui Eugen Simion. Eseistica, publicistica politică și culturală, studiile despre aspectele mitului, despre istoria credințelor și ideilor religioase sunt și ele aduse în discuție, fără a fi însă obiect de examinare sistematică. Lucrarea nu este o monografie, ci un studiu amplu dedicat literaturii epice eliadești, aici intrând romanele, nuvelele, prin extindere și piesele de teatru, precum și scrierile de
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]
-
prin care este prezentată. Personajele, aflate pe patul de boală și de moarte al existenței, sunt configurate revelator, ca resorturi conceptuale, cu aceeași grijă, din primul roman, pentru reprezentativitatea biologică, a vârstelor, de la bătrânețe la copilărie, și spirituală, ca experiență religioasă, creștină, a asumării morții pentru pregătirea vieții eterne, sau de inițiere budistă, în cazul scriitorului Georges Fotiade (probabil o replică ficțională la biografia intelectuală, eseistică și literară, a lui M. Eliade), ori ca experiență etică a depășirii singurătății în solidaritate
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
autorului, din moment ce ele aparțin personajelor, iar prin ele scriitorul vrea să demonstreze ceva. Romanele lui Dan Stanca sunt strigăte de disperare pentru degradarea omului și a societății moderne, manifeste pentru reconstrucția unei tradiții profunde din care nu poate lipsi credința religioasă. Fără aceste puncte de sprijin, omul e singur în fața abisului. Prins iremediabil în "infernul suferinței concrete", riscă "prăbușirea în molozul propriei cărni" (p. 31). Omul lui Dan Stanca este victima unei crize metafizice devastatoare, iar personajele sale sunt expresia unei
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
Dan Stanca.) Horia e ultimul descendent probabil din neamul Cantacuzinilor. Se complace, ca un paria, în degradare și depresie, rămânând însă un ortodox fervent, decepționat de viața bisericii contemporane, de comportamentul preoților și, în general, al tuturor oamenilor, mimând credința religioasă. Pasionat de artă, el e un admirator al picturii lui Paul Klee, admirație pe care i-o insuflă și Ruxandrei, colegă de masterat. "Avea o alură de prinț slav, de Stavroghin" (p. 35), după cum este înclinată ea să-l descrie
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
originea răului ar trebui situată într-o maladie fiziologică: o menstruație continuă de sânge negru, pe care nu o poate vindeca medicul ginecolog Viorel Untaru. Pentru a-i trata halucinațiile (p. 89), încearcă o vindecare prin participarea la o slujbă religioasă la mănăstirea Putna, unde se întâmplă episodul scandalos al contopirii bolnavei cu icoana lui Hristos. Se lipește de ea, într-un gest de "senzualitate extremă", într-o "clipă de iubire miraculoasă" și icoana însăși parcă învie, iar apoi se scorojește
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
ajungând până la sublimarea structurilor folclorice, în perioada maturității. Apropierea creației lui George Enescu de muzica bizantină nu reprezintă o preocupare deosebită a muzicologilor, cu toate că așa cum în copilărie a luat contact cu folclorul țărănesc, va fi fost prezent și la slujbele religioase la care participa întreaga obște sătească. Aprecierea muzicii bizantine este, fără îndoială, o constantă în viața lui George Enescu. Spre exemplu, Liturghia lui D. G. Kiriac îi era cunoscută, lucrare pe care o considera ca etalon pentru creația corală de
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
amintind de melopeea bizantină. Ex. nr. 27: George Enescu -Preludiu la unison, m. 102-109 Exemplul următor, extras din creația cultică a lui Ion Popescu-Pasărea, chiar dacă are o desfășurare melodică doar aproximativ asemănătoare cu fragmentul de mai sus, impune aceeași atmosferă religioasă care îndeamnă la reculegere și rugăciune. Ex. nr. 28: Măsurile 102-109 din Preludiu corespondență în muzica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea - Psalmul 70, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 226, s. 2. footnote> În concluzie, în cercetarea complexului de tradiții
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
de Îndatorare față de muncă uluitoare a inegalabilului iubitor de valori cultural-literare autentice. Deschiderea Domniei Sale spre scrierile mele avea cred și o motivare interioară: sesizase În timp semnificația lor moralizatoare, uneori profund bisericească, În armonie cu căutările sale. Era un om religios, asadar? Cu siguranță că era și cerceta tot timpul muncă să și pe a celor cu care lucra, fiindcă simțea privirea Celui ce-l hărăzise. Știam că adesea se retrăgea la mănăstiri pentru a-și finaliza lucrările, fiindcă numai acolo
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]