1,378 matches
-
colorează întrucîtva filele nostalgicelor suveniruri. Capacitatea de a admira a autoarei nu îi diminuează reflexivitatea, ea discutând în limitele unei „critici impresioniste”, în care afectul se conjugă cu luciditatea, „concepția” unor întruchipări scenice. Mai există în carte „autocritica”, adică o rememorare, în deplină, orgolioasă conștiință de sine, fără false sfiiciuni, a vieții unei dive căreia ursitoarele nu s-au îndurat să-i menească și o faimă europeană. SCRIERI: Amintiri din teatru, Iași, [1922]. Repere bibliografice: Dafin, Figuri, I, 65-67; Dafin, Iașul
PRUTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
A mai colaborat și la „Graiul nou”, apoi la „Contemporanul”, „Lumea”, „Gazeta literară”, „România literară” ș.a. A fost redactor, în 1947-1948, la revista „Viața capitalei”. Cu toată discreția și detașarea presupuse de adoptarea persoanei a treia singular și de formula rememorării, în romanul Vârtej (1964) se poate întrezări transpunerea ficțională a unui fragment din biografia scriitoarei (copilăria și tinerețea). Scrierea este un bildungsroman, care reconstituie aventura formării unei conștiințe prinse în vârtejul istoriei, de la evocarea copilăriei într-un târgușor patriarhal (cu
RADULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]
-
a experienței de pe frontul din Rusia. Dat fiind caracterul puțin comun al unor întâmplări, reinvestirea ficțională a propriei biografii se face cu un permanent scrupul de a îmblânzi neobișnuitul și de a evita pateticul strident al situațiilor, alegându-se formula rememorării trucate (și nu aceea similidiaristică), cenzurată și prin ironia blândă și folosindu-se uneori notația seacă, reportericească (scenele din periplul ca asistentă medicală, în timpul celui de-al doilea război mondial). Cu tot caleidoscopul de evenimente și medii (descrierea activității legionarilor
RADULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]
-
prin caleidoscopul mișcător al amintirilor. De altfel, autorul excelează în registrul prozei scurte, de varii dimensiuni, găsind în fragmentarul viziunii subiective a naratorului-actant un mijloc adecvat de recompunere a realului la nivelul limbajului. Deseori apelează la lungi monologuri pigmentate cu rememorări de dialoguri, asumate însă de aceeași voce narativă, ca un gând neîntrerupt transcris în plan literar. Unele reușite ale acestei tehnici sunt certe și au fost confirmate de critică. În Bocet pentru Ion Zăpadă sau Farfuria zburătoare, din volumul Zidul
RADULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289098_a_290427]
-
izbutită carte a lui R. rămâne romanul Păsările mari nu cântă (1976). Tot excursul narativ este alcătuit din amintirile disparate ale unui medic care suferă un puternic traumatism psihic după ce a leșinat în timp ce își opera propriul băiat. Deși aparent incoerente, rememorările se dovedesc suficient de logice ca să se poată reconstitui nu doar destinul personajului, ci și al întregii sale familii. Cartea, plină de sugestii și întrebări dramatice, conduce spre o concluzie unică: personalitatea de excepție, tiranică în formele ei de manifestare
RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289114_a_290443]
-
Mobilizat în august 1916, R. ajunge pe front, participând la mai multe operațiuni militare, experiență fructificată în romanele de mai târziu. Publică, de asemenea, nuvele și povestiri, evocând curțile boierești de altădată, proză în care o „fantezie realistă” îmbină pasiunea rememorării cu aceea de genealogist. În 1935 devine membru al Societății Scriitorilor Români. Interesul său pentru publicistică se va menține până în 1944 când, după distrugerea conacului de la Buhăești (Vaslui), scriitorul se refugiază o vreme la Roșiori de Vede și la București
RASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289140_a_290469]
-
Afirmația de la începuturile liricii lui M., „noi însă avem scurte rezumate sub stern / o bibliotecă unduitoare / și nu putem pătrunde cu tot trupul în spărtura zilei”, își găsește un ecou târziu în „uitarea de texte”, care înseamnă de fapt o rememorare de texte în sensul anamnezei platoniciene. Textele de critică și istorie literară, atât cele din presă, cât și numeroasele articole din Dicționarul scriitorilor români, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu, dovedesc o privire percutantă și instrumente moderne
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
pentru mileniul III, Cluj-Napoca, 2000; Student la Cluj, Cluj-Napoca, 2001; Blesteme și lumini, Oradea, 2000. Ediții: Dumitru Cristea, Viața mea, pref. Doru Motoc, postfață Constantin Cubleșan, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Horia Bădescu, „În vâltoarea vremurilor”, FLC, 1989, 12; Niculae Stoian, Rememorări transilvane, LCF, 1989, 18; Constantin Coroiu, „În vâltoarea vremurilor”, CL, 1989, 9; Dorin Serghie, Schițe pentru o catedrală, „Adevărul de Cluj”, 1993, 6; Constantin Cubleșan, „Reporter în trenul secolului”, „Unitatea națională”, 1995, 71; Constantin Cubleșan, „Timp și timpuri peste Baia
MUSTAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288334_a_289663]
-
Teleormanul” ș.a. Versificator pe teme date, N. a publicat și poezii mai inspirate, de factură tradiționalistă. Motivul dominant e nostalgia copilăriei și a satului natal, amintirea părinților, îndeosebi a mamei. Compuse în versuri clasice (cele mai multe) sau libere, mai toate sunt rememorări în notă elegiacă: „Unde s-au stins anii copilăriei/ Când printre stânci eram zvăpăiatul izvor?/ Ziua de vară dam roată câmpiei,/ Noaptea dormeam cu caii sub plop foșnitor” (Popas) sau tânguiri: „Nu m-așteaptă mama în prag și nicăierea./ În
NASTA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288355_a_289684]
-
secvențial intrând în cadru atât peisajul în care se desfășoară vilegiatura turiștilor fideli farmecului marin, cât și mediul familial, cu ritmurile și întâmplările lui. Cartea de amintiri Călătoria, scrisă între 1995 și 2000, dar apărută postum, în 2003, conține o rememorare a coșmarului trăit în închisorile comuniste, acolo unde valorile umane deveniseră niște simple numere, iar instanțele supreme erau ura și nedreptatea. N. a împărțit aceeași celulă cu femei de notorietate în viața politică, culturală și socială românească, supuse torturii psihologice
NEGOSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288405_a_289734]
-
fi acoperit cel mult cerințele unei nuvele, în nici un caz spațiul unui roman. Dar noile tehnici narative, ce permit (și chiar reclamă) înlocuirea personajelor cu propriile lor voci, frângerea firului cronologic al întâmplărilor și alternarea planului evenimentelor cu cel al rememorărilor afective îi facilitează prozatorului o construcție romanescă axată pe această unică temă. Chiar dacă și aici unele episoade sunt parazitare, iar salturile între o atitudine și alta se petrec uneori prea brusc (de la plimbările fără speranță pe sub ferestrele iubitei la descrierile
NECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288394_a_289723]
-
Cu o structură de moralist, P. adună în primul său volum, Predici în pustiu (1960), o suită de eseuri despre dimensiunea morală a lucrurilor. Secvențele despre dragoste, muncă, singurătate, justiție, minciună etc. nu sunt ostentativ normative, ci par mai degrabă rememorări pentru sine însuși. Cu același titlu apare peste aproape un sfert de veac altă carte, cu subtitlul Inutilitatea omenirii (1982), principalul eseu de aici atrăgând atenția lui Emil Cioran. Alte capitole dezbat chestiuni spinoase, controversate: Credința, O lume mai bună
PETRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288773_a_290102]
-
al unei mari acuități perceptive și al unei remarcabile inventivități, atât în ordinea temelor, cât și în aceea a expresiei. Registrul dicțiunii, al atitudinilor și al stărilor poetice include ipostaze diverse, deseori contrastante, de la cântec la imprecație, de la reverie și rememorare nostalgică la proiecția caricaturală sau la celebrarea solemnă. Căci, în accepția autorului, „poemul e o cutie cu nebănuite corzi/ pe care o nevăzută mână - mai acut, mai grav - / le ciupește din când în când”. Cartea de la Jucu Nobil valorifică potențialul
PETEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
tot. În fapt, ar fi o încercare de teatru absurd înregistrată de autor, ceea ce apoi se transformă într-o narațiune cu un plan de roman axat pe amintiri: profesori și prieteni din studenție, nume și personaje reale. Dialogul alternează cu rememorarea, notația e lapidară, de o maximă economie, într-o totală absență a podoabelor sau a pretenției stilistice, denunțând orice emfază auctorială. În fine, poemele din Game (2002) fac parte dintr-o culegere la care P. se referă adesea (work in
PISCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288826_a_290155]
-
privind un anumit spirit „gogolian” al personajelor lui P. Pe de altă parte, din studiul despre La Rochefoucauld se vede atenția acordată memoriilor acestuia, fapt semnificativ, pentru că partea cea mai întinsă a scrierilor lui P. este dominată de memorie și rememorare, întoarcerea la lumea amintirilor din copilărie constituind un nucleu epic în mai toată proza sa. În 1976 îi apare Călătorie spre Soare-Răsare, un jurnal de călătorie cu transsiberianul până în China, o experiență fascinantă, aventura traversării Siberiei cu trenul fiind considerată
PETRISOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
mondiale. Această lirică e întâi de toate o confesiune, expresie a trăirilor lăuntrice, proiectate pe fundalul unor realități dramatice, și în același timp o poezie de atmosferă, de notații, transpunând, cu simplitate și autenticitate, stări sufletești, senzații, emoții, meditații și rememorări. Periplul liric depășește însă cadrul unei experiențe individuale, căpătând valori simbolice. Versul e străbătut de o melancolie reținută, cu rezonanțe grave, disimulate cu discreție și finețe de ironia contrapunctată sentimental, sesizabilă nu atât în cuvinte și expresii, cât în atitudine
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
tot poezie de notație, de atmosferă, împlinind, cu spontaneitate și prospețime, expresia unor emoții. Punctul de pornire, instituit ca motiv poetic, poate fi un eveniment cotidian, o impresie de lectură, o reminiscență, un simbol mitologic, o imagine din natură, o rememorare autobiografică etc. Potrivit propriilor mărturisiri, scriitorul avea în proiect și două romane, Fatma sau Focul de paie și Amor academic, reușind să publice numai câteva capitole din primul. Criticul P. aparține strălucitei pleiade care se afirmă în perioada interbelică, având
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
intitulat Amintirile mitropolitului Antonie Plămădeală... Convorbiri cu Carmen Dumitriu și Dragoș Șeuleanu (1999). Pe lângă discuțiile despre numeroasele și adeseori complicatele probleme ale Bisericii Ortodoxe în relațiile ei cu alte culte și secte religioase, dincolo de structura și ținta morală a comentariilor, rememorările duc inevitabil spre anii de detenție și spre perioada de dominație a regimului comunist ateu. Ca și în celelalte studii cultural-religioase, și în aceste dezbateri dialogate se simte „smerenia prelatului”. În literatura de ficțiune P. rămâne cu romanul Trei ceasuri
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
Despre literaritate, O, 1969, 6; Nicolae Balotă, „Întoarcerea în anotimp”, F, 1969, 3; Nae Antonescu, „Spirală”, ST, 1969, 5; Nae Antonescu, „Ispititoarea pasăre de foc”, F, 1975, 6; Paul Dugneanu, „Ispititoarea pasăre de foc”, RL, 1975, 29; Virgil Mihaiu, Muzica rememorării, ST, 1975, 9; Victor Felea, „Ispititoarea pasăre de foc”, TR, 1975, 46; Ion Maxim, „Pe-o invizibilă harfă percuții”, O, 1976, 16; Gheorghe Lateș, „Ispititoarea pasăre de foc”, CRC, 1976, 20; Nae Antonescu, Fantezie și lirism, T, 1976, 12; Poantă
NISTOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]
-
cu un singur spectator (1935) reunește impresii de călătorie (în Franța, Danemarca), un reportaj (asupra Expoziției coloniale de la Paris) și patru profiluri (Jules Verne, Pierre Loti, „omul cu masca de fier” și uitatul Sebastian Locatelli), aproape totul furnizând pretexte pentru rememorare și reflecție de moralist. Rostite la microfon pentru un public larg, textele din Scriitori în lumina documentelor relevă calități (stil oral îngrijit, caracterizări sintetice, uneori închegate în formule memorabile), dar și îngrădiri intrinseci textului radiofonic (neaprofundarea unor chestiuni și o
OPRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288555_a_289884]
-
detașarea grațioasă și umorul discret. Recunoscându-și, dintru început, puțina pricepere într-ale vânătorii, scoate totuși din tăcere amintiri despre timpul de odinioară, când, copil fiind, văzuse vestitele locuri ale acestei îndeletniciri, în Bărăgan, împărăția dropiilor. În substanța fluidă a rememorării intră spectacolul unei lumi fascinante: mișcarea surdă a imensității toropite de arșiță, colinda căruțelor cu tămădăieni, vânătorii de dropii (Et in Arcadia ego). Monolog în meandre, debitat nostalgic, împodobit cu digresiuni despre păsări, reverii livrești, anecdote vânătorești. Peregrinarea propriu-zisă, pe
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
Modelul analitic presupune adesea un proces de prelucrare a informației atât de sofisticat, încât arfiabsurd să presupunem că el poate fi utilizat de către decidenții reali (Steinbruner, 1976). Capacitatea mentală naturală a persoanei (capacitatea de receptare a informației, de memorare și rememorare, de prelucrare) este limitată. De aici, o concluzie esențială: un model realist al raționalității umane trebuie să ia în considerare particularitățile psihologice ale subiectului. În acest sens, Patrick Suppes (1984, p. 213) conclude: „Orice concept interesant al raționalității comportamentului uman
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
voluntar redusă la minimum necesar obiectivării elementelor teoretice avansate. Titlurile recomandate permit fiecăruia să acceadă la o literatură mai completă asupra temei tratată. Mai multe capitole care se referă la unele teme speciale au fost introduse la începutul lucrării. O rememorare istorică și teoretică generală stabilește evoluția și situația actuală a terapiilor comportamentale și cognitive. Analiza funcțională, fundamentală în lucrare, organizarea faptelor în elaborarea ipotezelor prealabile alegerii procedurilor terapeutice de aplicat în practică merita o prezentare mai specială. De asemenea, relația
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
aspectele secvențiale ale tulburării sale, rezumate în tabelul următor, și îi cere să menționeze elementele care corespund cazului său personal. Tabel 2. Secvențele temerilor sociale Moment Descrierea secvențelor Cazul Isabelle Inainte de apariția situațiilor sociale Amplificarea riscurilor legate de situație. Rememorarea tuturor experiențelor din trecutul apropiat care s-au sfârșit prost. Indepărtarea tuturor amintirilor legate de situații în care lucrurile s-au desfășurat normal. Trăirea unor așteptări nerealiste legate de perfecțiune (de exemplu, a fi total degajat și strălucitor). ” Voi începe
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
prezintă pe Ion, Dinu și Monica Pillat, precum și patru scrisori inedite ale lui Dinu Pillat către soția sa. Revista mai cuprinde rubrici dedicate teatrului, muzicii, filmului, recenzii de cărți, evocări ale unor scriitori, dintre care, sub semnătura Sandei Diamantescu, o rememorare intitulată Ultima întâlnire cu Petru Comarnescu. M.Ș.
PARADOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288687_a_290016]