826 matches
-
a colaborării bilaterale. Realizând importante schimbări, la un an după Revoluția română, eveniment care a constituit sursa de inspirație pentru forțele democratice din țara prietenă, Albania s-a alăturat propunerilor părții române de revigorare a raporturilor bilaterale, trecându-se la renegocierea acordurilor de cooperare bilaterală în domeniile politic, economic și cultural-științific. La propunerile Ambasadei, au fost realizate vizite oficiale reciproce la nivelul șefilor de stat, primilor miniștri, miniștrilor de externe și al altor membri ai celor două guverne, al șefilor Parlamentelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
apărării naționale, învățământului și cercetării științifice, justiției; consultări periodice, pe teme politice, economice, juridice, culturale, sociale etc. de interes reciproc; consultații și asistență tehnică specială acordată Ministerului Muncii din România în probleme privind formarea prețurilor, salariilor, gestionarea problemelor sociale etc.; renegocierea acordurilor de garantare reciprocă a investițiilor, acordurilor și programelor de schimburi în domeniile culturii, învățământului și științei cu comunitățile franceză, flamandă și germanofonă, în conformitate cu noile prevederi constituționale belgiene; participarea la conferințe, mese rotunde, simpozioane organizate de instituții academice, de Universități
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cadrului juridic bilateral al relațiilor economice ale țării noastre cu alte state, în conformitate cu schimbările profunde care au avut loc în economia românească, cu evoluția acestor transformări, cu trecerea economiei pe alte principii de funcționare. Acest fapt s-a tradus prin renegocierea unor acorduri sau prin încheierea unora noi. Asigurarea secretariatului unor Comisii mixte guvernamentale de cooperare economică și tehnică, create cu unele țări din Africa (Algeria, Maroc, Gabon, Ghana, Madagascar, Mozambic etc.), în vederea identificării de căi și mijloace pentru dezvoltarea raporturilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de dezvoltare (S.G.P.C.), creat prin acordul semnat la Belgrad în 1988. Valorificarea de către partea română a unor facilitați vamale acordate de către celelalte țări participante, la exportul de produse românești și eliberarea de certificate de origine a mărfurilor în acest scop. Renegocierea acestor facilitați în plan bilateral, cu țările participante. Activități legate de participarea României la Protocolul de negocieri comerciale între țări în curs de dezvoltare, încheiat la Geneva în 1978 (Protocolul celor 16): furnizarea de date statistice, renegocierea listelor de facilitați
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în acest scop. Renegocierea acestor facilitați în plan bilateral, cu țările participante. Activități legate de participarea României la Protocolul de negocieri comerciale între țări în curs de dezvoltare, încheiat la Geneva în 1978 (Protocolul celor 16): furnizarea de date statistice, renegocierea listelor de facilitați vamale, urmărirea valorificării acestor facilitați de către societățile românești, atât la export, cât și la import, eliberarea de certificate de origine a mărfii în acest scop. Valorificarea unor preferințe tarifare acordate de către unele țări dezvoltate României, în cadrul Sistemului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
hermeneutic care se fixează la nivelul conștiințelor. Dar litera scrisă nu poate garanta o descifrare în cheie algoritmică a sensurilor, chiar dacă oferă o relativă limitare a lor. Acest lucru nu este lipsit de efecte imediate în planul mai larg al renegocierii raporturilor de putere. Umberto Eco încearcă o analiză comparativă a semnului lingvistic și a celui vizual refuzând să recunoască semnului vizual un statut semiotic deplin, cu argumentul că în cazul reprezentărilor vizuale, demersul semiotic nu e aplicabil decât unui ansamblu
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dovedi interesante sau chiar convingătoare. Putem să constatăm faptul că, în acest punct, gândirea lui Platon se întâlnește în mod paradoxal cu gândirea permisivă („pensiero debole”, după Vattimo) specifică postmodernului. Ambele urmăresc de pe poziții cvasimitice și insolente (sfidând raționalitatea clasică) renegocierea raporturilor dintre formele culturii înalte și cotidianul „preparat” pentru a deveni „istorie exemplară”. Acest efort de renegociere nu se justifică prin considerente de natură pur etico-filosofică, ci prin rațiuni specific pragmatocratice. Trebuie să revedem din acest nou unghi definiția pe
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
întâlnește în mod paradoxal cu gândirea permisivă („pensiero debole”, după Vattimo) specifică postmodernului. Ambele urmăresc de pe poziții cvasimitice și insolente (sfidând raționalitatea clasică) renegocierea raporturilor dintre formele culturii înalte și cotidianul „preparat” pentru a deveni „istorie exemplară”. Acest efort de renegociere nu se justifică prin considerente de natură pur etico-filosofică, ci prin rațiuni specific pragmatocratice. Trebuie să revedem din acest nou unghi definiția pe care o dădea Adorno filosofiei (ca „efortul depus de concept pentru a înlocui momentul non-conceptual și de
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a observa diferențele, dar mai ales asemănările pe care își pot fundamenta comunicarea; b) construirea identității relaționale, când interlocutorii proveniți din culturi diferite ajung la o bază mutual acceptabilă pentru dezvoltarea relației, deși identitățile culturale ale interactanților sunt divergente; c) renegocierea identităților culturale pe baza identității relaționale emergente (Cupach și Imahori, apud Gudykunst, 2003, pp. 175-178). Ting-Toomey (1993) elaborează o teorie a negocierii identității în 20 de propoziții: (1) cu cât autoidentificările indivizilor sunt mai securizante, cu atât aceștia sunt mai
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
extinderea granițelor personale de acțiune. I.9.2. Gândire și învățare Computerul ca unealtă de lucru și comunitățile virtuale ca produs al imaginației, gândirii și interacțiunilor umane utilizând această unealtă transformă permanent modul nostru de a gândi lumea și provoacă renegocierea limitelor în nenumărate aspecte ale vieții. Pe măsură ce devenim din ce în ce mai abili în utilizarea computerului, dezvoltând noi modele și învățând să le utilizăm pentru a crea realități noi, ne scufundăm într-o lume a datelor, în care simularea devine realitate. Impactul pe
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
și manipulare. În funcție de modul în care sunt conștientizate și percepute, granițele unei comunități pot fi negociate și deplasate într-o măsură mai mare sau mai mică. Dialogul dintre religii, încercarea de înglobare a unor grupuri sociale noi conduc inevitabil la renegocierea granițelor. 5. Relațiile cu alte granițe. Unele granițe se pot intersecta cu altele în diferite moduri: incluziune (Protestantismul include biserica anglicană), excluziune (a fi creștin exclude posibilitatea de a fi budist), coexistența separată (a fi vegetarian și a fi creștin
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
factoringului sau a politicilor de discount pentru a accelera încasarea facturilor din vânzări. 22. Amânarea sau regândirea cheltuielilor de capital. 23. Folosirea metodelor de finanțare alternative, cum ar fi leasing-ul, pentru a putea accesa mijloacele de producție necesare. 24. Renegocierea dobânzilor și a comisioanelor bancare. 25. Încercarea extinderii perioadelor de rambursare a datoriilor. 26. Consolidarea balanței bancare. 27. Vinderea activelor în exces sau creșterea gradului lor de productivitate. 28. Amânarea plății dividendelor. 29. Lansarea de noi emisiuni de acțiuni. 30
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
vulnerabilitatea întreprinderilor mici și mijlocii în relația cu băncile; - reducerea lichidităților; - modificarea prețurilor (de ex., scăderea chiriilor în sectorul imobiliar); - întârzierile la plată; - nerespectarea unor clauze; - falimentul subit al clienților debitori; - restructurări, transfer de business. De obicei, se acceptă o renegociere a contractului pentru a se evita încetarea relațiilor contractuale. Este recomandabilă introducerea în contracte a clauzei de impreviziune, care dă posibilitatea rediscutării condițiilor contractuale odată cu schimbarea contextului economic. - Principii de urmat în procesul de renegociere : Când negociați, păstrați echilibrul
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
obicei, se acceptă o renegociere a contractului pentru a se evita încetarea relațiilor contractuale. Este recomandabilă introducerea în contracte a clauzei de impreviziune, care dă posibilitatea rediscutării condițiilor contractuale odată cu schimbarea contextului economic. - Principii de urmat în procesul de renegociere : Când negociați, păstrați echilibrul între interesele proprii și cele ale partenerului de discuție. Analizați avantajele pe termen scurt și cele pe termen lung. Concesiile pe termen scurt vă pot aduce unele avantaje pe termen lung. Alegeți un echilibru între sinceritate
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
fondurilor aferente proiectelor ce se realizează în cofinanțare cu UE; * susținerea proiectelor realizate în baza parteneriatului public-privat; * orientarea resurselor către investiții cu potențial previzibil de finalizare; * creșterea transparenței licitațiilor ce implică banul public, eliminarea practicii de încredințare directă și de renegociere a contractelor adjudecate; * reabilitarea instituțională a Curții de Conturi. Dezvoltarea liberei concurențe prin: * eliminarea rolului predominant al structurii economice de stat, cu deosebire în sectoarele primare; * restrângerea subvențiilor și a ajutoarelor de stat și utilizarea lor pe criterii economice; * prevenirea
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Antonio Perez, Influența minorității, în Adrian Neculau, Gilles Ferréol (coord.), op. cit., p. 21). 375 Ibidem. 376 Într-un studiu asupra procesului de integrare și excludere în insulele Capului Verde, Pedro F. Marcelino arată că există o discrepanță fundamentală între procesul de renegociere a naționalității și a identităților etnice și procesele de acceptare și respingere. (Pedro F. Marcelino, Processes of Arrival, Integration, and Exclusion: Exploring a New Migratory Corridor in West Africa în Pedro F. Marcelino, op. cit., p. 86). 377 Ibidem. 378 Manuel
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de măsuri care trebuie luate în următoarele domenii: desfacere: publicitate, vânzări speciale, produse/servicii noi, ajutoare de finanțare; personal: disponibilizări, transferuri, eliminarea sporurilor de salarii, reducerea programului de lucru; reducerea costurilor: reducerea consumurilor de materiale, selectarea unor furnizori mai convenabili, renegocierea prețurilor, reducerea costurilor fixe; asigurarea lichidităților: urgentarea încasării creanțelor, creșterea capitalului prin emiterea de acțiuni, creșterea capitalului depus de asociați, noi împrumuturi; cooperare și fuzionare: extinderea colaborărilor în vederea consolidării poziției pe piață, cooperare mai strânsă cu diverși parteneri în aprovizionare
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
iar activitatea unei divizii este mai eficientă, fiindu-i aferent un cost tranzacțional mai redus. Revenind la modelul spațiului economic fără firme, putem spune că acesta este arena de desfășurare a unei suite de contracte bilaterale continue, deoarece ele necesită renegocierea ori de câte ori condițiile concrete de pe piață se modifică. Costul renegocierii contractului plus cel al informării reprezintă exact costul de tranzacție pe piață (Coase). Un contract care este în măsură să prevadă absolut toate evenimentele viitoare, precum și reacțiile părților contractante poartă denumirea
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
aferent un cost tranzacțional mai redus. Revenind la modelul spațiului economic fără firme, putem spune că acesta este arena de desfășurare a unei suite de contracte bilaterale continue, deoarece ele necesită renegocierea ori de câte ori condițiile concrete de pe piață se modifică. Costul renegocierii contractului plus cel al informării reprezintă exact costul de tranzacție pe piață (Coase). Un contract care este în măsură să prevadă absolut toate evenimentele viitoare, precum și reacțiile părților contractante poartă denumirea de contract complet. Dar modelul costurilor tranzacționale, la fel
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
acelea care îl privesc în mod direct. Contractele incomplete stipulează: cadrul general al tranzacției; serviciile pe care trebuie să le furnizeze agenții, sarcinile pe care le au de îndeplinit (inclusiv limitele de timp); reguli de luare a deciziilor; modalități de renegociere; coduri care facilitează achiziția de informații și comunicarea. Volumul de informații necesar pentru elaborarea acestui gen de contracte este mult mai redus. Dezavantajul principal al contractelor incomplete constă din aceea că natura lor aproximativă dă loc la comportamente oportuniste. Aceste
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
a) clauze represive. Folosirea lor presupune existența unor metode de verificare și control în vederea identificării comportamentelor oportuniste; b) clauze stimulative (măsuri pecuniare sau nepecuniare); c) arbitrajul, folosit în cazul unor interpretări sau percepții diferite asupra prevederilor contractuale; d) procesele de renegociere, care permit dezaganjarea părților victime ale comportamentelor oportuniste. Ca oricărei teorii a firmei existente până în momentul de față, nici teoriei costurilor tanzacționale nu-i lipsesc minusurile și neajunsurile. S-a spus chiar că teoria lui Coase reprezintă, dintr-un anumit
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
este foarte onorabil și că utilitatea socială a muncii materne este calea de „umanizare a societății”. Dar aceleași femei 7 se pronunțau în favoarea avorturilor și a prostituției restrânse (Daskalovaxe "„Daskalova,Krassimira", 2000, p. 355). Lumea postcomunistă este o lume a renegocierilor masive ale identității de gen. Femeile își joacă șansele respingând feminitateaxe "„feminitate" sau folosindu-se de una înșelătoare, cum relatează Svetlana Taraban 8 în studiul ei despre miresele ucrainene de pe internet. Ideologia pusă în scenă face parte din arsenalul foarte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
comercial. În această atmosferă de dezorientare generală și de incertitudine, construcția europeană nu poate progresa defel. A doua mare dificultate, legată de altfel de precedentele, este atitudinea Marii Britanii care, în urma victoriei laburiștilor în alegerile legislative din februarie 1974, cere o renegociere a clauzelor care o leagă de CEE. Primul ministru Harold Wilson consideră că predecesorul său a mers mult prea departe pe calea concesiilor și că, contribuția țării sale la bugetul Comunității nu poate fi suportată de balanța de plăți a
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
acestei contribuții, ca și o reformă a Politicii Agricole Comune (PAC), "o apărare mai eficientă a intereselor Commonwealth-ului" și crearea unui Fond regional european care, crede generalul britanic, îi va permite să compenseze cheltuielile politicii agricole. Georges Pompidou era împotriva renegocierii tratatului de aderare a Marii Britanii, dar succesorul său, Valery Giscard d'Estaign, se va arăta mai conciliant, nu fără să manifeste totuși o oarecare enervare în fața multiplelor pretenții ale britanicilor. Cu toate acestea, în urma unor lungi negocieri, ele au fost
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
chemat pe decidenții americani din băncile mondiale și a anunțat stoparea finanțării țărilor slab dezvoltate și în curs de dezvoltare, mai ales că multe dintre ele erau antiamericane, antiimperialiste. Reagan a generat acest nou program al băncilor care a presupus renegocierea datoriei românești. Ceaușescu a refuzat și s-a trecut la reproiectarea acelor credite, căci nu a vrut să renunțe la proiectele începute. În mintea lui, trebuia ca toate să fie terminate: Casa Poporului, Canalul Dunăre-Marea Neagră ș.a. S. B.: Și
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]