1,046 matches
-
și un maxim în 1749 și 1860, deci fluctuația acestora a durat 115 și respectiv 111 ani; variații de tip aberant s-au înregistrat în 1800, în 1815 și 1835; o altă perioadă de schimbare de "tip aberant" a fost reperată în 1900, a devenit evidentă în anumite domenii în 1911, 1920, 1923, 1930 și s-a încheiat în 1933 (ibidem). Dar aceste fluctuații se manifestă deopotrivă în pictură, în neoclasicism, romantism, impresionism, cubism, în fiecare dintre acestea impunându-se nu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
242) Recent, Mihaela Cornelia Peteu și Sally Helvestton Gray (2009), cercetători în cadrul Departamentului de design și arte de la Michigan University, au analizat raportul dintre factorii exogeni (război, comerț, afaceri) și modificările funcționale ale modelor rochiilor în perioada 1846-1920. Pentru a repera moda perioadei menționate, autorii au analizat un număr de 733 de fotografii din revistele de modă ale secolului al XIX-lea: Harper's Bazar, Godey's Lady's Book și Arthur's Home Magazine. Dintre acestea, 41% din stiluri au
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
39). Autorul arată că, spre deosebire de societățile nonliterate, în care moda se exteriorizează sub forme lente, ireversibile, în societățile industriale moda se manifestă în îmbrăcăminte, artă, stiluri de viață și morală (E. Sapir, 1931/2007, 42). Originile acestui fenomen pot fi reperate în Renaștere, dar mai cu seama în epoca industrială care a declanșat emanciparea și puterea maselor (ibidem). Moda tinde să se răspândească către toate clasele sociale, dar emergența acesteia aparține păturilor superioare ale societății: "Cât timp moda va fi un
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
D. Frisby, 1984/2002, xiv-xvii). În lucrarea Philosophie des Geldes (1900) Georg Simmel prezintă moda ca o formă de interacțiune specifică marilor metropole, subliniind dimensiunea simbolică a acesteia, clasa socială, statutul, genul și cultura din care provine individul putând fi reperate în comportamentele de consum (G. Simmel, 1900/2004, 90). În schimb, în eseul din 1904, Georg Simmel analizează fenomenul modei mai mult în legătură cu dorința de distincție și asociere, specifică vieții sociale (G. Simmel, 1911/1989, 50). David Frisby, renumitul analist
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Simmel. Am putea afirma, în acord cu Michael Carter (2003a, 5), că problema studiului modei constă tocmai în lipsa unor lucrări care să reconstituie traseul științific al fenomenului în sociologia clasică și contemporană. În acest sens, demersul prezentei lucrări de a repera acumulările teoretice relevante în analiza modei și de a le prezenta, pe cât posibil, în ordine cronologică este întemeiat. 1.6. Analiza științifică a modei în România Ca temă principală de reflecție, vestimentația a interesat diverși cercetători, de formație istorici, critici
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
vestimentația în grupul de muncă; uniforma din școli); coduri vestimentare nestandardizate (vestimentația informală, casual); coduri vestimentare indezirabile (ibidem). Reputatul analist al teoriilor comunicării John Fiske (1994/2001, 68-69) enumeră câteva trăsături ale codurilor de semnificație. Apreciez că acestea pot fi reperate și la nivelul codurilor vestimentare, idee pe care o voi susține prin exemplificarea corelativă a caracteristicilor codurilor de semnificație și a codurilor vestimentare. Astfel, codurile de semnificație: a) prezintă un număr de elemente grupate în paradigme, din care trebuie ales
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
interacțiune nu corespund sentimentelor circulare sau sugestibilității și nici nu se datorează unui eveniment captivant. Dacă oamenii sunt atrași de o anumită modă, această reacție se explică prin faptul că moda reflectă distincțiile sociale și bunele maniere (idem, 277). Putem repera, conform acestei teorii, trei roluri sociale ale modei: mai întâi, moda se caracterizează prin faptul că instituie ordinea într-un prezent anarhic și cu opțiuni divergente (de exemplu, adoptarea liberă a sutelor de stiluri de îmbrăcăminte propuse de profesioniști în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a afirma poziția socială a celui care o adoptă pentru a-și susține rangul, dar, în același timp, pentru a menține distanța în ierarhia socială față de alte grupuri, susține Pierre Bourdieu (1979/1984, 57). Pornind de la aceste argumente, am putea repera o distribuție a preferințelor vestimentare în funcție de palierele de manifestare ale gusturilor sociale: unele determinate de condițiile structurale ale actorilor sociali, deci la nivelul necesităților, "vulgare", comune și altele care se distanțează de necesitate, "se obiectivează prin gratificare" (idem, 175). Muncitorii
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1981, 150). 2.2.2. Teoria valorii adăugate Preluând modelul valorii adăugate din economie, Neil Smelser (1962, 14) a descris șase etape care contribuie succesiv la "costul produsului finit". Moda și teribilismele sunt tipuri de comportamente isterico-expresive care pot fi reperate chiar în domenii precum literatură, politică, artă, vestimentație, conversație, medicină. În termenii teoriei lui Neil Smelser, caracteristica tuturor acestora constă în faptul că mobilizarea pentru acțiune se face pornind de la o convingere pozitivă (wish-fulfilment belief) (idem, 170). Ca fenomen colectiv
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
restrâns și constă în studierea comportamentelor așa cum se produc ele spontan. Cercetătorul se limitează să le înregistreze, fără a le modifica. Metoda prezintă un mare interes. Ea poate sugera piste de cercetare, ipoteze. De asemenea, îi poate permite cercetătorului să repereze variabilele esențiale..., dar observația nu permite o concluzie la nivelul explicației. De asemenea, se pot efectua, în organizații, observații organizate pornind de la un cadru teoretic, pentru a testa ipoteze precise. Astfel, Komaki (1986) a putut repera, observându-i pe responsabilii
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
poate permite cercetătorului să repereze variabilele esențiale..., dar observația nu permite o concluzie la nivelul explicației. De asemenea, se pot efectua, în organizații, observații organizate pornind de la un cadru teoretic, pentru a testa ipoteze precise. Astfel, Komaki (1986) a putut repera, observându-i pe responsabilii ierarhici pe baza unei grile, comportamente care-i diferențiază pe cei recunoscuți ca eficienți de către subordonați de cei al căror comportament este mai puțin apreciat. 2.2. Ancheta Este o metodă de observație bazată pe un
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
mai multe exerciții: • primul are ca obiectiv să evalueze importanța aspirațiilor subiectului în fiecare domeniu al vieții sale. Subiectului i se prezintă fișe. Fiecare dintre ele cuprinde o activitate-scop legată de un domeniu al vieții. Fișele din același domeniu se reperează prin similitudinea culorii. Subiectul clasează scopurile după importanța pe care le-o acordă (foarte important, potrivit de important, puțin important, neinteresant); • al doilea exercițiu permite evidențierea valorizărilor relative. Subiectul desemnează, pentru fiecare domeniu al vieții, obiectivele cele mai importante, cele
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Se pot evalua astfel intensitatea și natura schimburilor dintre subsisteme; • al patrulea exercițiu vizează să repertorieze proporția activităților efectuate în mod obișnuit în fiecare domeniu al vieții; • al cincilea exercițiu privește auto-atribuirile cauzale. El permite, pentru fiecare domeniu, să se repereze proporția activităților a căror realizare este pusă pe seama unor factori externi (hazardul...) sau dispoziționali (voință personală...). Procesându-se inventarul sistemului de activități, se ajunge la elaborarea unor indici care permit procesări statistice. Acești indici se raportează, bineînțeles, la dimensiunile modelului
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
va fi necesar să identifice normele care reglementează comportamentele colective, precum și limita lor de aplicare: astfel, unele norme se vor exercita într-un grup restrâns, în timp ce altele vor fi răspândite în toată organizația. În fine, noul venit va trebui să repereze cultura organizației și valorile comune. Acestea prescriu comportamentele adecvate în organizație. Am separat, pe plan conceptual, mai multe aspecte ale socializării: cunoașterea sarcinii, clarificarea rolului, stabilirea relațiilor cu ceilalți, cunoașterea culturii. În realitate, socializarea se desfășoară aproape simultan pe toate
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
În fine, îl determină pe individ să persiste până la atingerea obiectivelor. Modelele teoretice care explică motivația sunt multiple. Pentru a ordona prezentarea, sunt necesare unele clasificări. Campbell et al. (1970) separă teoriile conținuturilor și teoriile proceselor. Teoriile conținuturilor încearcă să repereze variabilele care-i împing pe indivizi să acționeze. Teoriile proceselor încearcă să repereze mecanismele prin care individul este determinat să acționeze. Această clasificare este foarte utilizată (Dolan, Lamoureux, Gosselin, 1996), dar este veche. Prin urmare, nu permite integrarea cercetărilor recente
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
care explică motivația sunt multiple. Pentru a ordona prezentarea, sunt necesare unele clasificări. Campbell et al. (1970) separă teoriile conținuturilor și teoriile proceselor. Teoriile conținuturilor încearcă să repereze variabilele care-i împing pe indivizi să acționeze. Teoriile proceselor încearcă să repereze mecanismele prin care individul este determinat să acționeze. Această clasificare este foarte utilizată (Dolan, Lamoureux, Gosselin, 1996), dar este veche. Prin urmare, nu permite integrarea cercetărilor recente. De aceea ni se pare preferabil să folosim decupajul propus de Kanfer (1990
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
să conturăm o stare globală a situației franceze (vezi Maruani și Reynaud, 1999, pentru informații complementare). Suntem deci în măsură să prezentăm date despre șomaj și reacțiile provocate de acesta. Trecerea în revistă a literaturii de specialitate ne permite să reperăm mai multe orientări de cercetare în materie de șomaj: • unele lucrări pun în relief consecințele dăunătoare pentru individ. Maruani și Reynaud (1999) vorbesc, în legătură cu aceste lucrări, de "tragedia șomajului"; • unele încearcă să identifice caracteristicile personale care modulează efectele șomajului. Warr
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
să fie eficient în toate situațiile. În fapt, aveam de-a face cu rezultate contradictorii. Abordarea contingentă arată că stilul nu este bun în sine. Dimpotrivă, el este adaptat sau nu la context. Abordarea contingentă va avea ca obiectiv să repereze factorii de context care însoțesc eficacitatea unui stil sau a altuia. Se vor distinge doi factori esențiali de context: situația și subordonații. 2.1. Situația: modelul lui Fiedler (1967) Adecvarea la situație a comportamentelor liderului este cea care asigură eficacitatea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
condițiilor sociale, se pune problema validității modelelor lui Sainsaulieu, constituite după situația din anii '60, într-o perioadă de creștere (Raymond, 1998). Transformările modelelor au fost abordate într-o carte recentă (Francfort, Osty, Sainsaulieu, Uhalde, 1995). Identitățile colective au fost reperate aici în funcție de trei dimensiuni: • spațiile de identificare. Au fost reținute patru spații (identificarea cu conținutul muncii, cu întreprinderea, dinamica proiectului personal, referința la societate); • sistemul de reprezentări. Reprezentările autorității, finalității muncii și finalității întreprinderii permit conturarea acestuia; • comportamentele de ajustare
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Atunci câna acționează ca expert, consultantul ia literal cerința care-i este adresată. Dacă acționează ca un catalizator, el va considera că aceasta traduce dificultăți de organizare. Va angaja, prin urmare, organizația într-o analiză a cerinței prezentate, pentru a repera cauzele reale ale dificultăților. Rolul consultantului va fi apoi să dezvolte capacitățile organizației de a elabora soluții pentru probleme. Soluția va veni de la organizația în ansamblu. Ea va fi construită în interacțiune. Există mai multe școli de intervenție în organizații
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Actele sale de critică sau de istorie literară sunt situate deopotrivă sub zodia eseismului brodat pe canavaua unei formații clasice de filiație maioresciană, fertilizată de un bergsonism nedogmatizat. El caută în opera literară „concretul necategorial”, „realitatea monadică”, pe care le reperează de fapt tot prin structuri, motive, mijloace literare. Atent la nuanțe, erudit dar refuzând istorismul, sociologismul, estetismul dar nu și 1 Marian Popa - Dicționar de literatură română contemporană, București, Editura Albatros, 1971 113 patriotismul, V. S. nu pare a avea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
mijloacele pentru a ajunge la ele; să identifice nevoile de formare prezente sau viitoare și să răspundă la ele în cadrul formării permanente; să conducă un demers de analiză reflexivă într-o manieră riguroasă a aspectelor precise ale predării sale; să repereze, să înțeleagă și să utilizeze resursele (literatura de cercetare și literatura profesională, rețelele pedagogice, asociațiile profesionale, băncile de date) disponibile asupra învățământului; să utilizeze observația în clasă, informațiile despre elevi și cercetarea ca surse de evaluare a rezultatelor predării, pe
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
diversitatea demersurilor elevilor; să detecteze problemele de predareînvățare care survin și să utilizeze resursele adecvate pentru a le remedia. Competența cheie nr. 5 - Să evalueze progresul învățării și gradul de dobândire a competențelor elevilor Componente: În situații de învățare, să repereze punctele forte și dificultățile elevilor, ca să adapteze predarea și să favorizeze progresul învățării. Să stabilească un bilanț al cunoștințelor, ca să evalueze gradul de dobândire al competențelor. Să construiască sau să folosească instrumente care permit evaluarea progresului în dobândirea cunoștințelor. Să
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
și relaționale ale învățării. Nivel de stăpânire atins În termenii formării profesionale ințiale, studentul sau studenta trebuie să fie în măsură: să pună în practică și să mențină rutine care permit o derulare eficace a activităților obișnuite ale clasei; să repereze și să analizeze problemele care dăunează funcționării grupei-clase; să anticipeze problemele de desfășurare ale activităților clasei și să planifice măsurile în vederea prevenirii lor; să determine și să aplice mijloace care permit reglarea problemelor cu elevii care prezintă comportamente neadecvate; să
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
unde lucrurile sunt ușor de verificat. - 90 De mare actualitate rămân totuși dezbaterile referitoare la implicarea României în genocidul care s-a îndreptat asupra populației evreiești între anii 1941-1944. Nu putem ignora cele două curente extreme care sunt ușor de reperat. Eventuala recunoaștere a unei implicări masive din partea statului roman în acest fenomen implică cu siguranță repercusiuni politice și economice. O altă temă de discuție importantă vizează disensiunile din prezent cu Ucraina. Modalitatea în care a fost fixată frontiera României
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]