2,431 matches
-
2. În 1943, medicul Leo Kanner a descris pentru prima dată 11 copii care s‑au prezentat la clinica sa cu o combinație de grave deficiențe de vorbire marcate de anormalități în interacțiunea socială și o înclinație spre comportamente stereotipice, repetitive și ritualistice. Acești 11 copii au fost primii copii diagnosticați cu autism infantil. 1. O estimare moderată a incidenței autismului este de aproximativ 4‑5/10.000 indivizi. Totuși, estimările recente urcă până la 10/ 10.000. Dacă ar fi să
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și presiunea capilară glomerulară se stabilește o relație lineară. Astfel, presiunea crescută în vascularizația renală conduce la hipertrofia capilarelor glomerulare și a celulelor mezangiale, ceea ce, la rândul său, induce un proces reparator mediat de citokine fibrogenetice și angiotensina II. Injuriile repetitive și procesele reparatorii conduc la glomeruloscleroză. Rolul angiotensinei II Angiotensina II (Ang II) deține rolul central în patogeneza injuriei progresive renale și este astfel, principala țintă logică terapeutică în încetinirea progresiei BCR. Deși este un important mediator al modificărilor hemodinamice
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
cognitive deja abordate, pentru a facilita exprimarea acesteia. Jocuri de rol personale Aceste două ședințe au drept obiectiv antrenarea pacienților în vederea formulării unor cereri de schimbare. Fiecare pacient exersează cel puțin o situație personală, sub formă de jocuri de rol repetitive, până în momentul în care consideră că a realizat o anumită performanță. Idealul ar fi ca pacienții să fie ajutați să construiască planul unui DESC pe hârtie: - Ce trebuie menționat la D: „Ce vă supără? Care este problema?” - Ce trebuie menționat
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în timpul terapiei și să-i amelioreze rezultatul. Să dăm sens eforturilor pacientului: necesitatea de a realiza o terapie integrativă Expunerea pacientului reprezintă elementul esențial al tratamentului fobiei sociale. Dar aceasta nu este practicată suficient de amplu, de regulat și de repetitiv, chiar de către terapeuții comportamentaliști, datorită, fără îndoială, faptului că aceasta consumă timp și este mai dificil de coordonat în cazul fobiei sociale decât în alte tulburări. Se cunoaște, totuși faptul că expunerea are efecte care depășesc cadrul comportamental și că
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și compulsivă se definește prin prezența obsesiilor și a compulsiilor: - obsesiile sau gândurile intrusive sau gândurile obsedante sunt gânduri, imagini sau impulsiuni persistente care pătrund în conștiința subiectului. Ele sunt, în general, surse de angoasă; - compulsiile sau ritualurile sunt comportamente repetitive sau acte mentale pe care individul se simte obligat să le săvârșească ca răspuns la o obsesie, chiar dacă acesta recunoaște că sunt lipsite de sens sau că sunt excesive. Conform DSM-IV-TR, obsesiile și compulsiile sunt la originea sentimentelor de disperare
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
gând mai rațional. Faza a patra: identificarea schemelor Cea de a patra etapă a terapiei cognitive constă într-o identificare a schemelor subiectului. Studiul gândurilor automate asupra cărora s-a lucrat în timpul ședințelor pentru a le modifica evidențiază unele teme repetitive care se organizează în postulate sau credințe centrale. Faza a cincea: repunerea în discuție a credințelor centrale Ultima etapă își propune flexibilizarea schemei printr-o repunere în discuție a credințelor centrale. Discuția schemei conduce la examinarea consecințelor pozitive și negative
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se reactivează în timpul evenimentelor resimțite ca fiind asemănătoare în prezentul trăit de subiect. In plan cognitiv, se regăsește noțiunea de contract stabilit în copilărie: pacientul adult rămâne supus imaginii unui univers construită de copilul rănit care a fost odată. Declanșarea repetitivă a unor astfel de structuri emoționale negative antrenează mecanisme de coping neadaptate care permit, pe termen scurt, controlul manifestării dureroase a schemei dar, pe termen lung, nu permit schemei să se adapteze unei noi realități. Din contra, manifestarea lor consolidează
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dezagreabile și intense din punct de vedere emoțional, declanșate de unele relații interpersonale, cât și unele strategii comportamentale în care predomină evitarea și raționalizarea. Terapeutul îi explică atunci lui Xavier noțiunea de schemă, cu impact asupra scenariilor sale de viață repetitive și dificile (rupturi brutale, suferință legată de autoritate atunci când simte că nu este valorizat, nevoia de a fi valorizat, sensibilitatea la critică, manifestări puternice emoționale însoțite de anxietate, depresie, alcool). Terapeutul îi prezintă lui Xavier următoarea ipoteză privind schemele: carență
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
intenționați și fac tot posibilul să fie bine, chiar dacă uneori fac rău comportându-se în mod nepotrivit. Terapeutul și pacientul revăd coping-ul și evidențiază avantajele pe termen scurt (evitarea schemei) și inconvenientele pe termen lung (menținerea schemei conduitelor de eșec repetitive) în diferitele sectoare ale vieții (studii, muncă, familie, relații sentimentale...). Flexibilizări cognitive și limite In acest stadiu, schema și coping-urile sunt flexibilizate în plan cognitiv. Terapeutul propune pacientului schimbări sub forma unor experiențe cognitive. Dar Xavier nu îndrăznește să îndeplinească
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
reușit să împiedice recăderile, situație care generează o stare de insatisfacție la adresa lor. In cadrul unei noi terapii, utilizarea unei paradigme de analiză cum este aceea a schemelor permite definirea problemei sau problemelor țintă și manifestările emoționale, cognitive și comportamentale repetitive care amplifică lamentațiile în general confuze, cu aspect multiform și multifocal ale pacientului. In cadrul efortului comun, terapeutul și pacientul emit și discută multiple ipoteze, situație care conduce la stabilirea unei relații terapeutice, la elaborarea unei sinteze și la conturarea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
decide specificările din model și implicațiile ce derivă din acesta și veți face ajustările astfel încât să rămâneți onești față de lumea pe care doriți s-o reprezentați și față de teoria pe care doriți s-o testați. Acesta este adesea un proces repetitiv, după cum arată și exemplul lui Jackson, în care adăugați și eliminați trăsături, introduceți și eliminați restricții, până când obțineți un echilibru satisfăcător între simplitate și plauzibilitate. Aceasta este o chestiune de judecată și experiență. Numai după ce vă veți dezvolta și analiza
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
este deosebit de simplu, dar prezintă cu claritate importanța utilității așteptate calculate atunci când se fac alegeri într-o lume cu rezultate probabilistice. Într-un curs mai detaliat despre teoria deciziilor vom introduce ilustrări mai complicate, inclusiv decizii cu opțiuni multiple, decizii repetitive și decizii în care maximizarea alegerii constituie o strategie mixtă cu mai multe opțiuni. Dar voi aduce acum încă un exemplu. Să ne imaginăm că un anumit individ trebuie să decidă între două facultăți la care vrea să se înscrie
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
din alegere este cunoscută, și astfel comportamentul poate fi ușor prevăzut. Asemenea situații pot fi modelate analitic, în scopul de a deriva ipoteze testabile cu privire la strategii și rezultate. Acest lucru nu este neobișnuit în politică, unde sesizăm adesea un joc repetitiv în cadrul unor aranjamente instituționale bine stabilite. De exemplu, putem fi destul de siguri că indivizii mai săraci vor prefera cheltuielile mai mari pentru asistența socială, în locul celor mai mici, că partidele de centru-stânga vor implementa în general politici de cheltuieli pentru
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
stânga, dar mai rar decât ar fi făcut-o știind că atacantul nu cunoaște situația. Deoarece strategia mixtă este rațională pentru ambii jucători, chiar și în condițiile în care există informații perfecte, rezultatul combinat va fi diferit la nivelul jocurilor repetitive - și de aceea privim jocul cu mare interes. Voi furniza un alt exemplu, de data aceasta de mai mare relevanță pentru științele sociale. Să ne imaginăm o situație internațională tensionată între o superputere dominantă (S) și un rival mult mai
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
jocurile cooperante și ne-cooperante, în funcție de faptul că înțelegerile dintre jucători sunt obligatorii sau nu; între jocurile secvențiale sau instantanee, care depind de faptul că strategiile sunt selectate la un moment dat sau evoluează pe parcurs; între jocuri singulare sau repetitive, care depind de faptul că un anumit cadru de joc apare o singură dată sau de mai multe ori, dând astfel ocazia jucătorilor să se confrunte mereu și permițându-le să învețe și să se adapteze. Detaliile care pot fi
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
accesibile într-o anumită fază de joc. Se pot examina consecințele jocului secvențial, în care actorii decid mișcările complexe pas cu pas și nu își formulează întreaga strategie de la început. Echilibrul se obține, astfel, pe secvențe. Se pot examina jocurile repetitive (așa-numitele „super-jocuri”), în care recompensele sunt o sumă a unor serii de repetări de jocuri. Jucătorii trag concluzii din consecințele acțiunilor lor trecute și își pot ajusta jocul individual sau în comun, în încercarea de a maximiza rezultatele finale
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Toate celelalte rămânând neschimbate, cei puternici au un avantaj asupra celor mai slabi când este vorba de negocieri de două persoane cu sumă zero. Echitatea nu învinge. Ba chiar din contra - distribuția inegală inițială tinde să se accentueze pe parcursul jocurilor repetitive. Totuși, nu trebuie să uităm că aceasta este doar o previziune pentru tendința centrală. Rezultatul real al oricărei situații de negociere este absolut nedeterminat. Considerațiile obiective afectează probabilitatea ipotetică potrivit căreia, dacă toate celelalte rămân neschimbate, distribuția va favoriza pe
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
jucători, 301 se vor alia în mod rațional împotriva a 299. Orice rezultat cu o coaliție mai mare decât cea minimă câștigătoare ar presupune împărțirea recompenselor între un număr prea mare de membri. Numai în anumite condiții, adică în jocurile repetitive sau pentru evitarea riscurilor mari, trebuie să ne așteptăm la un rezultat diferit. Problema, din nou, este că nu putem prevedea care coaliție minimă câștigătoare se va forma și nici nu este sigur că, odată ce coaliția minimă se va fi
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
se introduce o nouă dimensiune. În jocurile de n persoane constând din spații de politici multidimensionale nu se formează coaliții stabile. Nu există un nucleu de rezultate ne-dominate, ci doar coaliții schimbătoare care se formează și reformează în cicluri repetitive. Problema aceasta are implicații dincolo de modelarea abstractă. Aceasta se referă la esența democrației reprezentative. Este oare instabilitatea consecința naturală a luării de decizii democratice? Sunt oare alegerile democratice practic incapabile de a însuma preferințele și de a produce un rezultat
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
care indivizii își percep recompensele potențiale și acționează strategic în încercarea de a le obține. În al treilea rând, alegerile sociale au contribuit cu unele elemente la soluțiile probabile, concentrându-și atenția pe rolul potențial al încrederii interpersonale, pe jocul repetitiv și pe impunerea externă. Alegerile sociale se pot caracteriza cel mai bine nu ca teorie unică și unificatoare, ci ca abordare generală a modelării și a generării de ipoteze în științele sociale. Văzute astfel, acestea se conformează pe deplin concepției
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
conform modelelor, care, de altfel, sunt în general previzibile. Societățile există tocmai datorită unor înțelesuri comune și a unor comportamente coordonate. Acestea, la rândul lor, depind de existența unor reguli relativ stabile, a unor așteptări comune și a unor situații repetitive. Științele sociale nu pretind că pot explica totul, deoarece o mare parte din relațiile umane desfid analiza logică. Dar aceasta nu ne condamnă la tăcere privind lucrurile pe care putem, în parte, să le explicăm. Scepticismul extrem poate deveni un
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
un specialist al deturnărilor, nu spune niciodată ce urmărește, dar se constată deodată că a reușit să paralizeze o acțiune, un climat, o orientare. Cum procedează ? În primul rând, printr-un „uzaj pervers al limbajului”, fie prin tirade lungi și repetitive, fie prin fraze scurte, sacadate, aparent logice, organizate Într-un mod repetitiv și definitiv, provocâd efecte de seducție sau siderând interlocutorii. Aceste mesaje aparent la obiect de cele mai multe ori Îi intimidează pe ceilalți ; ele au Însă rolul de a disimula
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
deodată că a reușit să paralizeze o acțiune, un climat, o orientare. Cum procedează ? În primul rând, printr-un „uzaj pervers al limbajului”, fie prin tirade lungi și repetitive, fie prin fraze scurte, sacadate, aparent logice, organizate Într-un mod repetitiv și definitiv, provocâd efecte de seducție sau siderând interlocutorii. Aceste mesaje aparent la obiect de cele mai multe ori Îi intimidează pe ceilalți ; ele au Însă rolul de a disimula adevărata intenție : de deturnare. Când vorbește, el o face pentru a ataca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
întrebi cum de a supraviețuit atât de mult o astfel de societate. Totuși, n-ar fi exagerat să constați cum tocmai critica pe care o vedem atât de culturală în orientare și novatoare în opțiune a devenit treptat rigidă sau repetitivă sau pur și simplu a căzut într-un pesimism fără limite. În ciuda tuturor criticilor, societatea modernă și-a văzut de drumul ei fără încetare. Cum de s-a întâmplat așa? Să fi fost critica greșit orientată? Au fost cumva criticile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la altul, cum se poate aștepta o clarificare conceptuală? Un fenomen înrudit este „supraexpunerea” unor autori prea harnici și poate prea lacomi, omniprezenți în publicistica de toate formele și tendințele, ale căror „voci” tind să devină mult prea previzibile și repetitive, deși se ocupă, pentru a-și menține cote lucrative de audiență, în special de subiectele „grase”, construindu-și eventual o rețea de contacte privilegiate în „cercurile bine informate”. Confuzia a fost sporită, paradoxal, de apariția paginilor de op eds în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]