1,862 matches
-
au fost traduse și comentate Întrebări către Thalasie (Quaestiones ad Thalassium). Aici, ca și pentru Pseudo-Dionisie, tânărul profesor din Sibiu folosește fără nici o ezitare și fără nici un parti pris confesional cunoștințele patristicii moderne. Lista de nume pe care le citează respectuos este revelatoare: V. Grumel, cu articolul despre Maxim din Dictionnaire de Théologie Catholique și un studiu din Échos d’Orient; R. Devreesse, cu două texte apărute În colecția Analecta Bollandiana și un al treilea din Revue de science religieuse (1937
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
lumea rămase pe loc. Descumpănit și el, Zalomir se înscorțoșă și, prin ochelari, privi opac la oameni. Dând a lehamite din mână, ciungul porni cel dintâi. Ceilalți se mișcară, părăsind ograda câte unul. Expresia țiganului era jalnică iar toflogosul ridică respectuos căciula. Lăsându-și bărbia în piept, primarul intră în casă. Seara, bâțâind dintr-un genunchi cu mâinile sub cap, procurorul încerca să lege probele pe care le adunase peste zi. Absorbit de pământ, mortul zăcea cu fața în jos cu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
până când găsi, Înăuntrul diplomei lui de medic, o scrisoare decolorată, bătută la mașină: „Această scrisoare certifică faptul că doctorul Nishan Philobosian l-a tratat de diverticulită pe Mustafa Kemal Pașa În data de 3 aprilie 1919. Doctorul Philobosian este recomandat respectuos de către Kemal Pasha spre a primi stima, Încrederea și protecția tuturor persoanelor cărora le-ar putea prezenta această scrisoare“. Acum purtătorul scrisorii o Împături și o băgă În buzunar. Refugiatul deja cumpăra pâine de la brutăria de pe chei. Unde acum, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Anitei, Înfășurată cu o panglică argintie, ca a Clarei Bow În Photoplay; gâtul gol al lui Rose; capetele Întunecate, plecate, ale lui Stepan și Karekin. La lumina focului, doctorul Philobosian citește pentru a cincea oară În acea noapte: ― „...este recomandat respectuos... spre a primi stima, Încrederea și protecția...“ Auziți aici? „Protecția...“ De cealaltă parte a străzii, doamna Bidzikian cântă cele trei note culminante ale ariei „Regina nopții“ din Flautul fermecat. Muzica sună atât de ciudat printre celelalte zgomote - de uși sparte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
gurile ținând eventaie de ace cu gămălie, cu pantofii de piele acoperiți de tiv apăsând pedale nevăzute, acestea continuau producția. ― Asta ar fi Grupa noastră de Instruire și Cultură Generală pentru Fetele Musulmane. Vezi cât sunt de cuminți și de respectuoase? Nu scot o vorbă neîntrebate. „Islam“ Înseamnă supunere. Știai? Dar să Întors la motivul pentru care dat anunțul. Ni se termină materialele. Toată lumea a Închis afacerea, pare. O conduse pe Desdemona În celălalt capăt al camerei. Acolo era o cutie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
știu latinește, dar o cunosc pe augustă și au aflat că are mâna lungă și că e iute la mânie. Anunțat de venirea ei pe căi oculte, Parthenicus, cubicularul principal, îi iese în întâmpinare. — Doctorii îl consultă chiar acum, șoptește respectuos. Bătrâna împărăteasă ezită pentru o clipă, apoi îi face semn din bărbie să o conducă înspre iatacul principelui. De ce naiba o fi venit pe intrarea principală? se întreabă libertul. Putea doar să folosească pasajul privat dintre camera ei și cea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
tinerel sfios. E fiul lui, singurul care-i servește de ucenic, de când fratele său Euphorbus a fost trimis de principe să-l trateze pe regele Juba al Mauretaniei. Îi face semn băiatului să o ia înainte și, după ce își salută respectuos stăpânii, o pornește la rândul său spre ușă. După câțiva pași însă, pare că se răzgândește. Întoarce către cei doi bătrâni, cuibăriți unul lângă altul, o față îngrijorată. — Eu nu te-aș sfătui, împărate, să urmezi sfatul lui Themison. Degeaba
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
consulii desemnați? se zbârlește împăratul la el. Își ia seama și reia un pic mai molcom: — Tot trebuie să-și sărbătorească preluarea funcției la 1 ia nuarie... Clipește vesel din ochi: — O s-o facă un pic mai devreme! Ianuarius aprobă respectuos din cap. Așa e. Sufecții scapă mai ușor. Pe când consulii ordinari sunt ținuți să organizeze spectacole speciale cu gladiatori și alte minunății. Mâhnirea îi dă în continuare târcoale. Oare de ce un principe atât de clarvăzător ca Augustus nu vede că
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să rostească un cuvânt. După care spune brusc cu severitate: — De patrimoniul imperial vor beneficia urmașii mei și urmașii urmașilor mei, ca parte a funcției pe care o vor deține, nicidecum în calitate de moștenitori direcți. Ianuarius păstrează în continuare o tăcere respectuoasă. Fiind șeful cancelariei imperiale știe foarte bine cât valorează acest patrimoniu. În Italia, nu mare lucru, câteva moșii modeste, cam la nivel senatorial. Dar în Egipt s-au achiziționat pământuri întinse. Aproape totul acolo a devenit domeniu imperial. Și apoi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
continuă ideea în gând. Amestecând patrimoniul și tezaurul public în fisc, poți pretinde că mai degrabă subvenționezi decât exploatezi veniturile statului. Își amintește unde se află și se străduiește să revină la subiect. Însă chiar dacă-l numim fisc... Se înclină respectuos. — ...Cum e rezonabil, de altminteri... Îl privește pe împărat drept în ochi. Tot am probleme cu unii procuratori care, asemenea chestorilor, refuză să-și verse încasările la mine și le duc la te zaur... — Fisc sau tezaur, ce importanță are
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
s-a calmat. O apucă pe una dintre aleile cu arbuști. Ocolește o jardinieră plină cu flori. Un miros suav, deși un pic apă sător, ajunge până la Trio. Se grăbește să se țină după îm părat, păstrând totuși o distanță respectuoasă. — Vitruvius, arhitectul meu, recomandă ca în grădini să fie semănate și plante din care se fac ghirlande, rostește pe neașteptate bătrânul principe. — Da, stăpâne, se grăbește să aprobe Fulcinius. Peristilul este într-adevăr decorat cu verdeață, cu o iederă ce
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să dicteze și conduita autorului ei? — Da, da, caută-ți plăceri de scurtă durată, aude Vipsania o voce din spate. Privește intrigată într-acolo. Pe locurile libere adineaori de lângă Labienus și Crispus stau acum doi necunoscuți. Unul dintre ei înclină respectuos capul în direcția ei. — Îmi cer scuze dacă ceea ce spun e neplăcut urechilor tale, domniță! Vipsania întoarce capul înapoi fără să răspundă. Nu-i place să fie numită astfel. Numai cei care vor să-i intre pe sub piele îi zic
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
invitat, nu? se strâmbă acesta ușor batjocoritor. Revederea cu mama sa e ceva mai rece. Amândoi se feresc de efuziuni în public. Vipsania observă panicată că nu mai sunt destule scaune pentru nou-veniți. Imediat, cei doi Calpurnii Pisones se ridică respectuoși și-și oferă locurile. Trec pe banca din spate, eliberată urgent de ocupanții ei. Plancina se duce și ea să se așeze între soț și cumnat. Vipsania își împinge în față, pentru Claudius, propria ei cate dră. Chiar dacă fără brațe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Privește în jur. Drusus se lasă purtat de doi băieței, întins pe un fel de pătuț portativ, asemănător unei lectici. Alți copii, cu picioarele încrucișate sub ei, aruncă oscioare sau zaruri. Neron este printre ei. Unul dintre profesori se apropie respectuos de el: — Atenția unui elev nu poate fi atât de tenace încât să nu obo sească, așa cum obosește vederea după o îndelungată privire atentă, intervine el mieros. — Bucătalu’! îl întrerupe Puppus, agitându-se violent în coșule țul lui. Vleau bucătal
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
a obține mântuirea, prosperitatea casei și a recoltelor. Nici ei nu știu exact cui se roagă. Spiritelor morților? Sau Vestei, care întruchipează focul ce nu e lăsat niciodată să se stingă în cămin? În acest moment asistența păstrează o tăcere respectuoasă. Fiecare mișcă din buze și murmură în sinea sa cuvintele rugăciunii. Îi vine să râdă când se gândește că Augustus a mai dezvoltat și el un pic cultul larilor, astfel că din publici au devenit acum auguști. Oare harababura asta
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lui Augustus. Este acum Pontifex Maximus. Se miră. Oare de ce a dorit împăratul să fie reprezentat pe aceeași frescă în două ipostaze? Nu-l întreabă pe Nero, pentru că bănuiește semnificația. A vrut să se arate, pe de o parte, păstrător respectuos al datinilor străbune, iar pe de alta, conducător indiscutabil al cultului. Să aibă vreo legătură cu noua organizare religioasă pe care o promovează...? Preferă să nu se gândească la așa ceva. Tiberius Nero înaintează cu pași mărunți alături de el. Se gândește
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
îi face discret un semn complice cu mâna să mai aștepte un pic. Își trage apoi maiestuos toga peste cap. Urmează să oficieze cu creștetul acoperit, după ritul roman. Se produce o mișcare în dreptul treptelor. Cei masați acolo se dau respectuoși la o parte să facă loc unui grup de șase femei. După veșmânt, nu par diferite de matroanele ro mane, numai că tunica lungă prinsă la talie și mantaua amplă sunt în întregime albe. Coafura lor însă atrage atenția. O
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
a oprit la mică distanță de grila jul de fier ce protejează incinta sacră. Cei doi cai înhămați la jugul prins de oiște sforăie zgomotos pe nări. Ca prin minune, peste toată suflarea prezentă se lasă liniștea. Tac și ei, respectuoși, așteptând ca vestalele să ia loc în car. Puțini sunt cei care au dreptul să circule în car la Roma. Magistrații și slujitoarele Vestei pot să o facă numai cu ocazia ceremoniilor de cult și a solemnităților oficiale. Altminteri, când
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nu găsim un prilej mai bine venit să rostim deplina gratitudine pentru dreapta și rodnica oblăduire (...) a guvernului constituțional al Majestății Voastre"1803. În continuarea aceluiași document se afirma că "dacă astăzi mai sunt mici dorințe și nevoi, pe care respectuoși le supunem la picioarele Tronului, ele izvorăsc toate dintr-o singură nevoie ce se simte, și vor dispare toate prin această singură nevoie împlinită: intrarea Dobrogei în Constituțiune"1804. Același memoriu prezenta necesitatea construirii unei linii de cale ferată între
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ei era și un străin care știa japoneză și le vorbea însoțitorilor din dreapta și din stânga sa. Când suita trecu prin fața șirului de slujbași, cineva rosti numele tatălui său: Nu ești tu fiul lui Gorozaemon? Vorbise seniorul Shiraishi. Samuraiul își plecă respectuos capul. Am auzit multe despre tine de la seniorul Ishida. Am luptat cot la cot cu tatăl tău în bătăliile de la Kōriyama și Kubota. Samuraiul asculta cuvintele seniorului Shiraishi plin de supunere. Pe când jumătate din slujbași, câți se alăturaseră convoiului, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
mai marii Nuevei España. Nu prea reuși să doarmă din cauza valurilor tumultuoase și a inimii zbuciumate. În dimineața plecării, flamurile cu blazon înșiruite de-a lungul golfului fâlfâiau în bătaia brizei. Înainte de a se urca în bărci, solii îl salutară respectuos pe seniorul Shiraishi care venise de la Shiogama pe un vas de război împreună cu alți doi oameni de seamă. Așezat pe un scaun, seniorul Shiraishi adresă fiecăruia în parte cuvinte de încurajare, dar când samuraiul se înfățișă la urmă împreună cu Yozō
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
din dreapta și apoi primiră propunerea. În tot acest timp, Velasco i-a privit cu încrederea lui obișnuită, iar părintele iezuit Valente a rămas neclintit cu mâinile împreunate pe genunchi. Auzindu-se strigat, Velasco se ridică arborând dinadins un surâs încrezător. Respectuos, își arătă recunoștința pentru că i se dăduse onoarea de a vorbi despre întâmplările prin care trecuse în Japonia și de a-și spune părerea despre munca de propovăduire din această țară. — Vreme de o jumătate de secol munca de propovăduire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
se deschise și intră Tanaka. Stropii de ploaie de pe hainele sale străluceau ca niște boabe de rouă. — Ești obosit, nu-i așa? S-a întors și Nishi? Samuraiul se ridică și își încrucișă picioarele. Deși aveau același rang, se arăta respectuos față de Tanaka, fiindcă acesta era mai în vârstă. — Pe ploaia asta Nishi, încă se mai plimbă prin oraș. Eu m-am săturat să se tot zgâiască lumea la noi și m-am întors, zise Tanaka dezgustat. În tot acest timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Valente... Părintele Valente se ridică încet de pe scaun. Episcopii priveau cu neîncredere cum părintele scotea din straiele sale călugărești ponosite o hârtie împăturită. Își duse mâna la gură tușind de câteva ori, apoi începu să vorbească tărăgănat: — Înainte de a primi respectuos hotărârea Adunării Episcopilor, v-aș ruga să citiți o scrisoare scrisă grabnic de către părintele iezuit Vivero din Macao. Scrisoarea a sosit acum o săptămână la centrul Ordinului Sfântul Petru din Madrid. Episcopul din mijloc luă scrisoarea împăturită și o desfăcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Zice că dacă te-apuci să deschizi sticle, sigur ajungi un bețiv. — Asta așa e. Era impresionat. Nu se gândise la asta până acum. Crezuse mereu că dacă bei singur, ajungi cu siguranță bețiv. — Ce mai face taică-tu? Întrebă respectuos. — Bine. Mai face pe nebunu’ câteodată. — E un tip grozav, spuse Nick. Își turnă apă-n pahar. Apa se amesteca Încet cu băutura. Era mai mult whisky decât apă. — Poți să bagi mâna-n foc pentru asta, spuse Bill. — Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]