1,282 matches
-
hârtie. Prin activitățile desfășurate ne-am propus identificarea problemelor locale de mediu, găsirea soluțiilor potrivite, îmbunătățind astfel aspectul școlii, al localității printr-o largă participare. Obiectivele urmărite respectă condițiile impuse de strategiile educației ecologice în școală și comunitate: conștientizare, implicare, responsabilizare, drept de decizie, spirit de echipă, voluntariat. Experiența noastră de voluntariat pentru protecția mediului este mediatizată anual prin intermediul revistei Ecologica, care dă posibilitate atât cadrelor didactice cât și elevilor să prezinte propriile impresii și trăiri privind reușitele și nereușitele în
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Grămadă Adelina, Șeșureac Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93171]
-
politici protective pentru femei în detrimentul politicilor de emancipare și afirmare a acestora ca subiect; • a construit identitatea femeii în jurul maternității (adoptând perspectiva naturalistă), ignorând total rolul parental al bărbaților; a adoptat politici de tipul "mama și copilul", nu politici de responsabilizare parentală "părintele și copilul"3; • a definit maternitatea ca îndatorire patriotică și a transformat corpul femeilor în proprietate a statului 4; • a definit performanța socială și profesională în termeni masculini și a condiționat ascensiunea femeilor de masculinizare 5. Privită din
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
regăseau o multitudine de reportaje făcute în maternități, din care cititoarele puteau să afle (asta dacă nu o simțiseră deja pe propria piele) despre "condițiile excelente" de care se bucură oamenii muncii, dăruirea personalului medical, fericirea tinerelor paciente. Educația și responsabilizarea pro-natalistă a femeilor era realizată printr-o multitudine de articole, toate purtând titluri sugestive. Așteptarea - reportaj de la maternitatea Titan din București (11/1985, p. 13). Include interviuri cu medici, asistente dar și tinere mame. Ceea ce frapează cititorul este vârsta viitoarelor
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
putea fi o emoție Înnăscută, transmisă prin codul cultural-genetic, pe când vinovăția este o emoție morală, un liant social, un factor de legătură. O cultură socială sănătoasă ar induce deci comportamente de evitare a rușinii, ar sădi Încrederea În educația pentru responsabilizarea socială, pentru Însușirea unor coduri ale onoarei, ar Întemeia actul formativ pe prevenție. Iar comunitatea (grupul social) ar completa această imagine prin practici sociale de izolare a devianților de la normele sociale comune. S-a Întâmplat astfel În societatea românească? Deloc
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
plus pentru bunurile achiziționate. Această ultimă motivație, la care se adaugă faptul că exercițiul de guvernare al unei corporații nu îndrituiește și nici nu garantează succesul extrapolării sale la managementul problematicii sociale sunt preluate sub formă de contrargumente de către opozanții responsabilizării sociale a corporațiilor. Milton Friedman (1970) constată că domeniul business este dimensionat pe măsura performanței, pe când programele de acțiuni sociale nu-și pot măsura rata succesului decât în cazuri de excepție. Ca atare, este recomandabil ca managerii să-și onoreze
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
tipuri de organizații, își diversifică exercițiul cooperării, relaționării și comunicării între acestea. Prin urmare, se poate spune că dezvoltarea economică furnizează condițiile propice pentru diversificarea și instituționalizarea actorilor sociali, a relațiilor și conexiunilor între aceștia și, derivat, generează acțiuni de responsabilizare a fiecăruia în parte și a tuturor împreună, de la administrație publică până la afaceri. Gradul de transparență a guvernării companiilor este consecința existenței unei societăți conștiente de puterea ei de influență, care emite cereri îndreptățite către organizații să facă dovada de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
familie. 3. Principiul promovării valorilor nonviolenței la nivelul comunității. Cunoașterea gravității efectelor comportamentului violent la nivelul societății implică acțiuni concertate ale statului și societății civile în vederea schimbării patternului cultural în ceea ce privește toleranța populației la actele de violență în familie. 4. Principiul responsabilizării. Societatea modernă are nevoie nu numai de persoane capabile, active și înalt motivate, dar și responsabile față de sine, familie, prieteni, colegi, vecini, comunitate. Aceasta presupune responsabilizarea fiecăruia pentru problemele celorlalți, complementar cu responsabilizarea colectivității față de problemele și dificultățile cu care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
schimbării patternului cultural în ceea ce privește toleranța populației la actele de violență în familie. 4. Principiul responsabilizării. Societatea modernă are nevoie nu numai de persoane capabile, active și înalt motivate, dar și responsabile față de sine, familie, prieteni, colegi, vecini, comunitate. Aceasta presupune responsabilizarea fiecăruia pentru problemele celorlalți, complementar cu responsabilizarea colectivității față de problemele și dificultățile cu care membrii săi se confruntă. Este vitală atât responsabilizarea agresorului pentru actele de violență comise, cât și a instituțiilor abilitate să intervină în rezolvarea cazurilor de violență
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
actele de violență în familie. 4. Principiul responsabilizării. Societatea modernă are nevoie nu numai de persoane capabile, active și înalt motivate, dar și responsabile față de sine, familie, prieteni, colegi, vecini, comunitate. Aceasta presupune responsabilizarea fiecăruia pentru problemele celorlalți, complementar cu responsabilizarea colectivității față de problemele și dificultățile cu care membrii săi se confruntă. Este vitală atât responsabilizarea agresorului pentru actele de violență comise, cât și a instituțiilor abilitate să intervină în rezolvarea cazurilor de violență în familie. 5. Principiul participării. Promovarea participării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
persoane capabile, active și înalt motivate, dar și responsabile față de sine, familie, prieteni, colegi, vecini, comunitate. Aceasta presupune responsabilizarea fiecăruia pentru problemele celorlalți, complementar cu responsabilizarea colectivității față de problemele și dificultățile cu care membrii săi se confruntă. Este vitală atât responsabilizarea agresorului pentru actele de violență comise, cât și a instituțiilor abilitate să intervină în rezolvarea cazurilor de violență în familie. 5. Principiul participării. Promovarea participării și consultării beneficiarilor la toate nivelele de decizie, printr-o abordare sensibilă la diferențele culturale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
și dezvolta programe și servicii sociale specializate destinate persoanelor afectate de violența în familie. Obiectivul 3: Dezvoltarea unei culturi a parteneriatului și solidarității sociale în dezvoltarea politicilor de prevenire și combatere a violenței în familie la nivel național. Obiectivul 4: Responsabilizarea societății românești față de problematica violenței în familie. Obiectivul 5: Participarea și implicarea activă a statului român la acțiuni întreprinse la nivel internațional în domeniul prevenirii și combaterii fenomenului violenței în familie. VI. Obiective operaționale 1. Completarea și armonizarea cadrului legislativ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
este, fie să-l modifice ori să îl respingă. În ultimele două cazuri, proiectul se întoarce în Camera Deputațiilor care va decide cu majoritate absolută asupra variantei finale a proiectului. Alegerea senatorilor după modelul francez va permite, în același timp, responsabilizarea acestora față de colectivitățile teritoriale și reprezentarea acestor colectivități (reprezentare cel puțin deficitară în cadrul sistemului instituit prin Constituția din 1991). Președintele Republicii nu va avea puteri diminuate în raport cu actualele prevederi constituționale, dar va avea de competențe mult mai bine precizate. El
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
trebui să fie apariția unui Guvern mai mic și mai puțin corupt 6. Scopul urmărit de reprezentanții acestei teorii este reducerea rolului și a impactului pe care o are administrația centrală în societate, apropierea administrației locale de interesele cetățeanului prin responsabilizarea reprezentanților acestora prin intermediul contactului direct cu cetățeanul și nevoile acestuia. Preluarea unor atribuții semnificative de la nivel central reduce presiunea grupurilor de interese efectuate asupra guvernului, ceea ce va permite acestuia o eficientizare a activității de guvernare. Riscul este ca presiunea respectivelor
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
organizarea a numeroase referendumuri nu este viabilă din punct de vedere financiar, iar numărul ridicat de semnături necesare poate fi o barieră importantă. Totuși, dacă se dorește menținerea unui număr redus de semnături, o soluție este introducerea unui sistem de responsabilizare a cetățeanului. De exemplu, în unele state americane referendumurile organizate la nivel local sunt plătite de către inițiatori dacă ele eșuează. Deși această posibilitate pare logică, trebuie să fim conștienți că ea ar descuraja cele mai multe inițiative de inițiere a referendumului în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
cel care numește judecătorii și procurorii, la propunerea CSM, cu excepția celor stagiari (Dec. CCR nr. 148/2003). 4.6. Hotărârile CSM adoptare și motivare În art. 133 alin. 5 se arată că hotărârile CSM se iau prin vot secret. Pentru responsabilizarea membrilor CSM, votul exprimat ar trebui să nu mai fie secret, iar hotărârile CSM să fie motivate 17. Curtea Constituțională a stabilit că prin votul deschis și obligația de motivare a hotărârii s-ar asigura transparența activității Consiliului, constituind o
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
putea fi aleasă pentru perioada rămasă, urmând ca apoi din trei în trei ani să fie ales președintele și vicepreședintele CSM, fără posibilitatea reînvestirii. i. Votul să nu fie secret, cu excepția votului dat asupra persoanelor și hotărârile trebuie motivate Pentru responsabilizarea membrilor CSM, votul exprimat ar trebui să nu mai fie secret, iar hotărârile CSM să fie motivate 22, întocmai cum a stabilit și Curtea Constituțională (Dec. CCR nr. 799/2011). Cu toate acestea, credem că atunci când în fața CSM se prezintă
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
făptuitorul abaterii disciplinare, aceasta ar permite legiuitorului ordinar să includă printre sancțiunile posibile interdicția revenirii în sistemul judiciar, ori reducerea sau chiar eliminarea temporară/totală a pensiei de serviciu. Cu siguranță existența unei asemenea abateri ar fi un factor de responsabilizare a magistraților. De altfel, un astfel de sistem există în Germania. m. Hotărârile CSM, altele decât cele în materie disciplinară, pot fi contestate potrivit regimului contenciosului administrativ În prezent, Constituția permite accesul la justiție doar pentru hotărârile pronunțate în materie
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de ceas, deceniu de deceniu, cele ce li se Întâmplă. În splendida sa carte Sentimentul tragic al vieții, profesorul și filosoful din Salamanca, Spania, Miguel de Unamuno Împarte oamenii În două categorii din acest punct de vedere, al capacității de responsabilizare a propriilor acte: cei care dau mereu vina pe alții sau pe Împrejurări și cei care și-o asumă. Omul puternic este cel care Încearcă să explice o deficiență, un eșec, analizându-se În primul rând pe sine și actele
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sale activități, George Ene are toată îndreptățirea să concluzioneze: "La niciun om politic al vremii și la niciun jurnalist român nu întâlnim o notă de asemenea îngrijorare și o decizie atât de fermă în combaterea disfuncțiilor, un asemenea efort de responsabilizare a întregii societăți. Eminescu urmărește determinarea unei atitudini convergente din partea tuturor categoriilor sociale în direcția normalizării cursului vieții politice și economice, înscrierea dezvoltării românești "în marginile firești"". Studiul acesta, chiar dacă nu vine cu... o noutate șocantă în ceea ce privește preocuparea statornică a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
din cadrul regatului său. Așadar, deși teoria în sine nu pare să fi fost convingătoare, nici chiar pentru majoritatea curtenilor, după Restaurație, teoriile asupra monarhiei ce au derivat de aici ofereau posibile justificări pentru ca Regele și facțiunea sa să se opună responsabilizării. Teoria susținea de asemenea o psihologie a conducerii care se traducea în solidaritate de clasă. Așadar, transferul puterii de la un Rege care pretindea o autoritate absolută de origine divină și prin urmare subordonarea față de conducerea sa, la un Parlament ales
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
colective, indiferent dacă aceasta ia sau nu forma unei inițiative a administrației publice. Asocierea unei abordări de politici publice cu inițiativele administrației publice este determinată, din acest punct de vedere, doar de efortul de a face cât mai puțin dificilă responsabilizarea administrației publice În ceea ce privește rezultatele concrete ale activității sale, fără Însă ca, În acest mod, politicile publice să fie asimilate exclusiv administrației publice. În aceste condiții, un discurs despre reforma procesului politicilor publice nu se referă la reflexul administrativ al unor
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
modului În care sunt considerate ministerele, ca reprezentante ale administrației publice centrale. Ca urmare a acestei remodelări, devine mai puțin dificilă detectarea condițiilor În care un anumit obiectiv a fost realizat, nivelul resurselor care a fost alocat atingerii lui, precum și responsabilizarea În cadrul ministerului a celor Însărcinați cu Îndeplinirea măsurilor corespunzătoare atingerii respectivului obiectiv. Având În vedere aceste obiective, definirea raportului dintre funcționarii publici cu funcție de conducere din cadrul ministerelor și conducătorii politici ai acestora, precum și a rolului lor În procesul politicilor publice
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În cadrul unei agenții guvernamentale. Astfel, ca o consecință firească a acestei situații, managerilor din cadrul administrației publice le este acordată o mai mare autonomie În raport cu constrângerile referitoare la modul de cheltuire a bugetului, așa cum se Întâmplă În abordarea clasică, concomitent cu responsabilizarea lor ulterioară În ceea ce privește măsura În care rezultatele activităților desfășurate sunt conforme sau nu cu obiectivele inițiale. Altfel spus, trecerea de la controlul asupra input-ului la cel asupra output-ului are sens numai atunci când este Însoțită de trecerea de la accentuarea asupra
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
urmărirea realizării obiectivelor prin alocarea pe bază de priorități a resurselor trebuie să fie corespunzătoare unui sistem de control al responsabilității asumate de managerii din cadrul administrației Însărcinați cu ducerea la Îndeplinire a unor obiective. În condițiile lipsei unor instrumente de responsabilizare a managerilor, introduse concomitent cu creșterea autonomiei manageriale a acestora În raport cu conducerea politică a ministerului, este cu atât mai dificil de preconizat o creștere a performanței, În sensul propus de noul management public. Totodată, dificultățile sunt legate de Înseși consecințele
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
mici și întreprinderilor de stat. Banca Mondială, în definiția dată guvernanței corporative, consideră că scopul acesteia este de a menține echilibrul între obiectivele economice și sociale, între cele comune și individuale, ceea ce contribuie la încurajarea utilizării eficiente a resurselor și responsabilizarea celor care le gestionează. Cuvintele-cheie din definiția guvernanței corporative sunt „echilibru” și „responsabilizare”. Punctul de vedere al Băncii Mondiale este în concordanță cu concluziile Raportului Cadbury, respectiv: scopul guvernanței corporative este de a aduce cât mai aproape interesele indivizilor, corporațiilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]