1,532 matches
-
ce direcție trebuie să te miști. Și sunt convinsă că ești pe calea cea bună. - Ce e un râu, Alaana? Ceva care, la fel ca și menirea ta și a semenilor tăi, nu se găsește în logica Kyrallului. Pumnalul ritual reteză o șuviță din părul fetei. Fața îngrozită a tinerei se distingea clar, deși se afla la distanță mare de Xtyn. Ciocnindu-se aproape cu primul cuțit, un altul reteză veșmântul shu pe umărul stâng. Pielea strălucitoare se arătă mulțimii care
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
a semenilor tăi, nu se găsește în logica Kyrallului. Pumnalul ritual reteză o șuviță din părul fetei. Fața îngrozită a tinerei se distingea clar, deși se afla la distanță mare de Xtyn. Ciocnindu-se aproape cu primul cuțit, un altul reteză veșmântul shu pe umărul stâng. Pielea strălucitoare se arătă mulțimii care oftă sonor. Xtyn simțea surescitarea din ly. În vocea tribului se amestecau aceia care credeau că fata trebuie să moară, dar și câteva minți pe care Xtyn le simți
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
da, parcă era plăcere în emoțiile acelea primitive ale coloniei sale de ciuperci. Xtyn își proiectă gândurile în mintea fetei și îi strigă să stea liniștită. Paralizată de frică, tânăra aproape că izbucni în plâns când un alt pumnal îi reteză veșmântul și de pe celălalt umăr. Fata rămase goală în fața semenilor ei. Trupul proaspăt și superb păstra încă semnele copilăriei, deși formele de fetiță se rotunjiseră. Xtyn gândi că, la fel ca și el, la fel ca și Zerri, fata aceea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Uneori reușim și singuri să respingem câte un atac de mai mică anvergură. În ultima vreme însă, am ajuns să cred că le place să participe la luptele acelea. Nu ne mai lasă să... N'Gai Loon ridică o mână retezând șuvoiul de vorbe al lui Vilerte. - Vreau să știu tot ce se poate ști despre ființa aceea care se mișcă la fel de repede cu voi, și despre care mi-a spus Alaana. - E ceva ciudat, se încruntă Vilerte. Se pare, într-
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fusese în zadar și că beneficia de o asemenea iscoadă. Știi ce-ai merita? Știi ce-ai merita, bătrân nesăbuit, repetă Alaana, dîndu-i fiori lui N'Gai Loon. Ar trebui să te scopesc chiar acum, sau ar trebui să-ți retez măduva spinării, să te transform într-o legumă. - De ce spui asta? gândi sincer mirat N'Gai Loon. Fiindcă ești egoist precum toți bărbații. În mintea asta șubredă a ta nu încăpeți decât tu și prețiosul tău ordin. Știi ce i-aifăcut
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
generalizată de angajare. El presupune că, anual, salariații sunt concediați și reangajați, în funcție de obiectivele angajatorilor. În asemenea condiții, dominația capitalului asupra muncii este absolută și orice formă de protest sau de militantism al salariaților pentru drepturi, creșteri salariale etc. este retezată din capul locului. Nici această formă a Codului Muncii nu a fost, deocamdată, acceptată, dar semnificativ este faptul că oricare dintre excesele susținute de actorii sociali este pe deplin posibil în condițiile aderării la Uniunea Europeană. În fapt, reprezentanții din lumea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
diferențe de clipe, de minute sau ore,/se completau,/se intercalau,/se suprapuneau inegale,/mai scurte,/mai lungi,/mai repezi,/mai rare,/pe tonuri diverse,/cristaline sau grave...”); croitorul posedă un degetar miraculos care coase singur; pălărierul cu o ureche retezată de o schijă se țicnește; savantul entomolog aplică pedagogia propriilor săi copii ignoranți, obligându-i cu sadism să savureze insectele pe care nu le (re)cunosc; un mitoman se închipuie Regele Soare; învățătorul necromant „peripatetiza cu Aristot din Stagira/ sau
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
dezgheț" în politica culturală postbelică, dar mi-am calculat rău timpul și abia de am izbutit să fac introducerea. Tot Mircea Martin, în calitate de moderator al secțiunii "A existat o rezistență prin cultură?", la trecerea celor 12 minute regulamentare, mi-a retezat fără milă cuvântul, cerându-mi să închei ceea ce eu abia începusem. M-am supus, ce era să fac?
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
viețuitoarele ajutătoare care îi stau în preajmă, Moș Petrea, Căpitanul, e un fel de Sânt Ilie, stăpân pe foc. Nu lipsește nici dragonul, prezent prin multele lui capete, dușmani ai voievodului care își răpune succesiv adversarii, așa cum vitejii din basme retează numeroasele scăfârlii ale balaurilor. Un loc aparte în rândul romanelor istorice sadoveniene îl deține Creanga de aur, scriere ce învie o epocă foarte îndepărtată, când creștinismul abia începuse să pătrundă printre locuitorii Daciei. Acțiunea se desfășoară mai cu seamă la
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
du-te în țări streine, dar cu turcii nu te apuca de luptă”), pedeapsa - mai întâi mazilirea (dorită de marele vizir Mehmed Sökölu123 obținută, mai ales, în urma insistentelor intervenții la înalta Poartă ale lui Alexandru al II-lea Mircea, care retezase și el destul capete, dar îl acuza pe Ion Vodă de cruzime, dorind să-l așeze pe tronul Moldovei pe fratele său, Petru Șchiopul), apoi bătălia pierdută cu turcii, cu lupte la Jiliștea, în țara Românească, la Brăila, Tighina, Cetatea Albă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al III-lea Radu, înainte de sfârșitul anului 1658, învinuindu-l de trădare. Și tot trădarea - pricinuitoare de mari tulburări și aducătoare de instabilitate - a fost cauza pentru care Voievodul Constantin Brâncoveanu a poruncit - vedem și noi cum - să i se reteze capul (destinat unei expuneri infamante) agăi Constantin Bălăceanu (ginere al lui Șerban Vodă Cantacuzino, care o ținea pe Maria), cel omorât în bătălia de la Zărnești (în urma căreia generalul Donat Heissler a căzut prizonier). Nenumitele Pentru situațiile în care actele păstrate
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ibidem, p. 274. 177. Ibidem, pp. 262, 264. 178. Ibidem, pp. 286-287. 179. Ibidem, p. 341. 180. Ibidem, p. 29. 181. Ibidem, p. 40. 182. Ibidem, p. 42. 183. Ibidem, pp. 38-39. 184. Tatăl lui Iliaș „Mahmet”, Petru Rareș, a retezat și el câteva capete de „trădători”: portarul Mihu (ucigaș al lui Ștefan Lăcustă), comisul Pătrașcu, pârcălabul Andreica Șeptilici, logofătul Trotușan (conducător al boierilor care l-au omorât pe Ștefan Lăcustă). (Ibidem, pp. 316, 329, 332). 185. Ibidem, pp. 294, 296
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dincolo de râu, este locul unde l-am ucis pe gurul nostru și pe vacile sale”. În Istoria sa, maiorul G.C. Smith aduce mărturii reale În ceea ce privește asasinarea gurului: „Una dintre primele victime a fost sfântul Bai, al cărui picior a fost retezat de o ghiulea. Utter Singh și Kashmir Singh, Împreună cu alți serdari, au fost răpuși În conflictul care a rezultat de aici și mulți dintre oamenii lor s-au Înecat În apele râului pe când Încercau să scape. Sikhșii și-au pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
opresive și a figurii tiranului, de unde și articularea parabolelor în jurul topoilor închiderii. Metaforele recluziunii forțate antrenează o întreagă ambianță a claustrofobiei: de la obsesia spațiului și timpului închis (temniță, buncăr, noapte) până la predilecția pentru destinele demențial întoarse asupra lor însele sau retezate prin eliminarea noțiunii de liber arbitru. Îngerul slut și Don Juan apocalipticul, reprezentative pentru imaginarul lui S., sunt parabole despre malignitatea dictatorului, ingenioasă fiind decriptarea cauzalităților psihologice și descripția profilului tipologic. În Îngerul slut, recitire inovatoare a motivului faustic prin
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
împotriva abuzurilor ocupanților. Mai târziu, în „Bilete de papagal”, un „medalion” al lui Tudor Arghezi nu poate să nu îi recunoască felul în care, cu abilitate, tact, ținută aristocrată, i-a ținut mereu la distanță pe ocupanți ori le-a retezat pretențiile (recunoscător, T.-S. va interveni pentru eliberarea autorului pamfletului Baroane).Textele din Mărturisiri si-li-te (1920) dau seama de această experiență. Oricum ar sta lucrurile, un fapt este clar: reprezentând România la Expoziția de Artă Românească Veche și
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
tranșant că „acest animal de o proveniență cu totul dubioasă a făcut revoluție. Îi știați locul pe o panoramă [...] în fața mulțimii imense și devoratoare de poezie, o paiață trasă de diverse sfori sentimentaliste se agita, mieunând patetic”. Dar revoltat, creatorul „retează sforile sentimentaliste, începe să-și poarte gândul prin stele” și sfidător, „mulțimii care îi cerea versuri, îi trimite scuipat”. Programatic este și articolul omagial însoțit de o ilustrație a lui Marc Chagall, pe care Geo Bogza i-l dedică lui
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
în același an publică și Obiectele verii - lirismul capătă o notă de amărăciune, de oboseală, aproape hrănindu-se din cărțile anterioare, multe piese fiind doar preluate aici. Poemele cresc din aglomerări, ramificări, enumerații proliferante, sugerând anarhia, iar mișcarea finală, anticlimaxul, retează de obicei discursul, „fluviul” poematic care a adunat o materie uriașă numai ca să o facă să dispară la „vărsare”. Armurile timpului, un astfel de inventar de contrarietăți ale sufletului poetic împiedicat în magma vieții prozaice, e continuat de o serie
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
un costisitor tribut în schimbul reușitei într-o sferă unde nu au acces toți muritorii. Ca într-un pact cu diavolul, ei primesc harul, dar și pierd dreptul de a cunoaște bucuriile ori tristețile celor din jur. E o însingurare ce retează multe punți. O cale de comunicare rămâne totuși, și aceea este creația. Teatrul, pentru actorul Damian, modelarea pietrei, pentru sculptorița Simina, se conturează ca un tărâm izbăvitor. Însă e o izbăvire părelnică, de fapt, sorgintea unei damnațiuni fără apel. Dacă
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
mișcării e schițat de Țepeneag într-un interviu din 1993: „Mișcarea onirică ne poate apărea acum ca o mișcare literară ușor ambiguă. În primul rând, spațiul ei teoretic formează o elipsă, adică are două focare. Apoi, istoria ei a fost retezată, mișcarea a încetat înainte de a-și fi atins apogeul. În acest sens, nu se poate vorbi de o bătălie câștigată. Dar nici de o bătălie pierdută. A fost [...] o bătălie întreruptă. E aici și un mare avantaj, în această indeterminare
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
se ascundă în articulațiile și oasele lor, după ce erau părăsite de ceea ce s-ar putea numi viața lor individuală. Ucis și adus pe punte pentru a fi jupuit de piele, unul dintre acești rechini era cît pe ce să-i reteze mîna lui Queequeg, în clipa cînd sărmanul de el încerca să-i închidă fălcile ucigașe. Ă Queequeg nu pasă de zeul care făcut pe rechin, zise sălbaticul, agitîndu-și mîna rănită. Zeu din Fiji sau zeu din Nantucket, zeul care făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
domnule, că era cea mai urîtă rană deschisă văzută vreodată de-un medic - o rană lungă de peste două picioare! Am măsurat-o cu saula sondei. într-un cuvînt, rana asta a devenit neagră. Știam ce-o să urmeze, așa că i-am retezat brațul. Dar eu n-am nici un amestec în ciotul ăsta de fildeș, adăugă medicul arătînd spre el cu cavila de matisit - lucrul ăsta, care contravine tuturor regulilor, este opera căpitanului, nu a mea; el i-a poruncit dulgherului să i-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
bîjbîite. Tu poți mistui, dar eu mă pot preface în cenușă. Primește omagiul acestor ochi sărmani și al acestor mîini ce le slujesc drept obloane. Fulgerele îmi trec prin craniu; ochii mă dor, întreg capul parcă mi-ar fi fost retezat și s-ar rostogoli pe un povîrniș. Vai, vai! Dar în ciuda ochilor mei orbi, tot voi vorbi cu tine. Deși ești lumină, vii din întuneric, pe cînd eu sînt întuneric care țîșnește din lumină, din tine adică! Lănciile de foc
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
adevărată, la fel ca oricare ac de busolă. Auzind cuvintele bătrînului, marinarii schimbară între ei priviri uimite și slugarnice, în așteptarea miracolului făgăduit; ochii lor păreau fascinați. Numai Starbuck se uita în altă parte. Cu o izbitură a maiului, Ahab reteză vîrful de oțel al lancei, apoi, întinzîndu-i secundului lunga bară metalică rămasă, îi ceru s-o țină bine, fără să atingă puntea. Și după ce izbi de cîteva ori în marginea de sus a acestei bare, puse acolo acul tocit, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
romanul polițist seva? Exemple - nesemnificative - de cărți cu intrigă polițistă inspirate de zona livrescului ori a speculației metafizice (de la Bioy Casares și Borges la Italo Calvino și Umberto Eco) rămân, în cele din urmă, marginale și, din păcate, involuntar parodice. Retezând pilonii clasici ai demersului policier, Raymond Chandler înghesuie într-un culoar aparent strâmt - culoarul onorabilității - una dintre cele mai stufoase forme de literatură populară. Chiar practicată de mari maeștri, o astfel de literatură se dovedește acut limitativă și reducționistă. E
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Encino, printre pomii deși, sclipea din când în când o lumină. Locuințele vedetelor de cinema. Halal de-așa vedete. Veteranele a mii de paturi. Oprește-te, Marlowe, astă-seară nu ești rezonabil. Ultimul termen transpune englezescul human, un cuvânt penetrant și retezând ideea compromisului. El marchează distanța pusă de Marlowe nu doar între el și restul lumii, ci și între el și propriul sine. Firește, nu de intoleranță e vorba în acest discurs, ci de ridicarea barajelor rațiunii în fața dezumanizării, de rictusul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]