876 matches
-
cu revelare compensată, ce are ca rezultat final obținerea unui negativ cu o gamă tonală mai mare (atât în zona de lumină, cât și în cea de umbră), compensându-se astfel valorile extreme de înnegrire. Revelarea compensată constă într-o revelare în două trepte: prima reprezintă o revelare normală de 70-80% din timpul de revelare, iar a doua de 20-30%. În cea de-a doua etapă, revelatorul este golit din doza de developare, după care se introduce apă la temperatura de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
final obținerea unui negativ cu o gamă tonală mai mare (atât în zona de lumină, cât și în cea de umbră), compensându-se astfel valorile extreme de înnegrire. Revelarea compensată constă într-o revelare în două trepte: prima reprezintă o revelare normală de 70-80% din timpul de revelare, iar a doua de 20-30%. În cea de-a doua etapă, revelatorul este golit din doza de developare, după care se introduce apă la temperatura de revelare (20-22°C). Revelarea va continua doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
tonală mai mare (atât în zona de lumină, cât și în cea de umbră), compensându-se astfel valorile extreme de înnegrire. Revelarea compensată constă într-o revelare în două trepte: prima reprezintă o revelare normală de 70-80% din timpul de revelare, iar a doua de 20-30%. În cea de-a doua etapă, revelatorul este golit din doza de developare, după care se introduce apă la temperatura de revelare (20-22°C). Revelarea va continua doar în zonele subexpuse (cele din lumină, conform
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
în două trepte: prima reprezintă o revelare normală de 70-80% din timpul de revelare, iar a doua de 20-30%. În cea de-a doua etapă, revelatorul este golit din doza de developare, după care se introduce apă la temperatura de revelare (20-22°C). Revelarea va continua doar în zonele subexpuse (cele din lumină, conform principiului enunțat de Ansel Adams). Revelarea compensată este utilă doar la subiectele cu contraste mari. Nu este indicat să se folosească filme în pragul expirării, deoarece există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
prima reprezintă o revelare normală de 70-80% din timpul de revelare, iar a doua de 20-30%. În cea de-a doua etapă, revelatorul este golit din doza de developare, după care se introduce apă la temperatura de revelare (20-22°C). Revelarea va continua doar în zonele subexpuse (cele din lumină, conform principiului enunțat de Ansel Adams). Revelarea compensată este utilă doar la subiectele cu contraste mari. Nu este indicat să se folosească filme în pragul expirării, deoarece există un risc sporit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
În cea de-a doua etapă, revelatorul este golit din doza de developare, după care se introduce apă la temperatura de revelare (20-22°C). Revelarea va continua doar în zonele subexpuse (cele din lumină, conform principiului enunțat de Ansel Adams). Revelarea compensată este utilă doar la subiectele cu contraste mari. Nu este indicat să se folosească filme în pragul expirării, deoarece există un risc sporit de voalare. În concluzie, între contrastul peliculelor și parametrii de developare există următoarele relații: - prin creșterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
sau dacă temperatura de developare și cea de spălare nu au aceeași valoare. 6.2. Developarea negativelor colortc " 6.2. Developarea negativelor color" Filmele color au în structura lor trei straturi sensibilizate la cîte una dintre culorile fundamentale (RGB). În timpul revelării, pe lângă imaginile alb-negru din fiecare strat se formează și câte o imagine negativă color. Imaginea latentă se va forma diferențiat în fiecare din cele trei straturi, iar aceste imagini, prin suprapunere, vor da imaginea negativă color. Culorile ei sunt complementare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
color, imaginea argentică nu mai este necesară; ea trebuie îndepărtată prin rehalogenarea cu ajutorul băii de înălbire. Imaginea rehalogenată este apoi supusă procesului de fixare, în urma căruia rămâne doar imaginea color. Etapele tipice ale developării negativelor color sunt: 1. pre-baie; 2. revelare; 3. stopare; 4. spălare; 5. albire; 6. spălare; 7. fixare; 8. spălare; 9. stabilizare; 10. uscare. Temperaturile la care au loc reacțiile sunt mai ridicate decât în cazul developării alb-negru (33-38°C), iar revelarea trebuie făcută la o temperatură strict
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
negativelor color sunt: 1. pre-baie; 2. revelare; 3. stopare; 4. spălare; 5. albire; 6. spălare; 7. fixare; 8. spălare; 9. stabilizare; 10. uscare. Temperaturile la care au loc reacțiile sunt mai ridicate decât în cazul developării alb-negru (33-38°C), iar revelarea trebuie făcută la o temperatură strict menținută, pentru a nu provoca deviații cromatice. Chiar și o eroare de jumătate de grad poate schimba esențial cromatica negativului. Din această cauză, dozele de developare se mențin în băi termostatate. Cel mai utilizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
de culoare roșu-oranj, numită lumină inactinică. Aceasta nu prezintă pericolul voalării materialului fotosensibil. Pe aparatul de mărit, sub obiectiv, există, de asemenea, un filtru inactinic mobil, care permite poziționarea hârtiei foto în raport cu imaginea proiectată. Așadar, după ce am preparat soluțiile de revelare, baia de stopare și fixatorul conform instrucțiunilor producătorului și le-am pus în tăvile fotografice, introducem filmul în rama aparatului de mărit. Focalizăm imaginea în funcție de dimensiunea dorită a proiecției pe platforma orizontală unde vom expune hârtia. Pentru o expunere corectă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
și se înnegrește rapid, înseamnă că am supraexpus și va trebui să micșorăm timpul de expunere cu 50%, 100% sau mai mult. Dimpotrivă, dacă după mai bine de un minut imaginea nu atinge saturația tonală, trebuie să creștem timpul. După revelare, hârtia e imersată în baia de stopare (o soluție de acid acetic în concentrație de 2-3%) timp de un minut, după care este fixată timp de aproximativ 5 minute (fiecare fixator are timpul de fixare inscripționat pe etichetă). După fixare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
mod semiautomat de funcționare a aparatului foto, care constă în reglarea de către fotograf a unei valori a timpului de expunere. Aparatul va stabili automat valoarea diafragmei corespunzătoare unei expuneri corecte a imaginii. Baie de stopare - baie intermediară între reacția de revelare și cea de fixare, care are rolul de a stopa revelarea și de a dizolva urmele de revelator de pe pelicula foto. Este o soluție de acid acetic (oțet) cu concentrația de 2-3%. Balans de alb (white balance) - dă posibilitatea calibrării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
de către fotograf a unei valori a timpului de expunere. Aparatul va stabili automat valoarea diafragmei corespunzătoare unei expuneri corecte a imaginii. Baie de stopare - baie intermediară între reacția de revelare și cea de fixare, care are rolul de a stopa revelarea și de a dizolva urmele de revelator de pe pelicula foto. Este o soluție de acid acetic (oțet) cu concentrația de 2-3%. Balans de alb (white balance) - dă posibilitatea calibrării imaginii prelucrate cu ajutorul procesorului de imagine în funcție de culoarea sursei de lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
din spatele planului de focalizare (în care se găsește subiectul), unde imaginea are un clar acceptabil. Profunzimea de câmp crește odată cu închiderea diafragmei pe aparat și scade odată cu apropierea subiectului față de aparat și creșterea distanței focale. Revelator - substanță chimică folosită în revelarea negativelor fotografice. Prin acest proces, imaginea latentă se amplifică până la nivelul percepției vizuale. Rezoluția obiectivelor - mărime care măsoară capacitatea obiectivelor foto de a reda detalii cât mai fine. Sensibilitatea peliculei - mărime care determină capacitatea de impresionare a peliculelor fotografice la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
defini ca un fenomen individual cu o funcție esențialmente colectivă, pentru că el nu se poate obiectiva decât într-o colectivitate. Din perspectiva obiectului miracolului, el poate fi aparent ignorat sau trecut sub tăcere. Obiectul miracolului se teme deseori că prin revelarea lui îi poate ucide inefabilul. Totuși, să te bucuri de miracol pe ascuns, în tăcere!? Asta nu prea e în natura oamenilor. Povestite, miracolele se desacralizează, își pierd din vigoare și, uneori, chiar și din funcție. Miracolele nu se reiterează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
transei somnambulice, în ideea că simpla dezvăluire a acestui nume ar putea folosi unui bolnav ce cândva i l-a solicitat." Nu ți se pare că e vorba de o coincidență prea mare? Miracolul ce pare să ia sfârșit odată cu revelarea acestui nume; numele lui ascuns este același cu al tău? Nu există coincidențe, ci legături. Toate lucrurile sunt legate, totul e să descoperi firele invizibile ce le leagă. Și, în plus, nici nu ne numim la fel. Asta ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
pentru talentul ei de-a deveni atât de ușor fericită. Fără a o califica conștient printre cei săraci cu duhul, în fapt, spiritul lui cu mult mai pervers, ultragiat de prezența ei inocentă, încerca s-o umilească, incitând-o la revelarea păcatului suprem și ilegitim al gândului. D. Umbrela. Visele Și viața lipsită de strălucire a Eugeniei se desfășura, prin urmare, monoton, între două întâlniri întâmplătoare sau nu cu D, care aveau s-o arunce în acea stare euforică ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
viziune. În ce fel se dă spaima ei înseși? Prin faptul că se simte și se încearcă pe sine în fiecare punct al ființei sale, în acel a-se-simți-pe-sine ca atare, care constituie esența afectivității. Afectivitatea transcendentală este modul originar de revelare în virtutea căruia viața se revelează ei înseși și este astfel posibilă ca ceea ce este, ca viață. Prin aceasta cunoașterea vieții se deosebește radical de cunoașterea conștiinței și de cea a științei, de ceea ce numim în general cunoaștere. În cogitatio, în
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ceea ce vede ar fi false. Perceperea este corectă când se ține cont că: experiența subiectivă a viziunii nu poate fi "adevărată" în mod absolut, când viziunea și ceea ce ea vede sunt și una și cealaltă false, decât dacă puterea de revelare care revelează viziunea însăși este în mod funciar diferită de puterea de revelare în care viziunea descoperă ceea ce este văzut de vreme ce cea de-a doua putere este îndoielnică. Puterea de revelare în care viziunea se revelează ei înseși este cunoașterea
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
experiența subiectivă a viziunii nu poate fi "adevărată" în mod absolut, când viziunea și ceea ce ea vede sunt și una și cealaltă false, decât dacă puterea de revelare care revelează viziunea însăși este în mod funciar diferită de puterea de revelare în care viziunea descoperă ceea ce este văzut de vreme ce cea de-a doua putere este îndoielnică. Puterea de revelare în care viziunea se revelează ei înseși este cunoașterea vieții, adică viața. Puterea de revelare în care viziunea descoperă obiectul său, ceea ce
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
și una și cealaltă false, decât dacă puterea de revelare care revelează viziunea însăși este în mod funciar diferită de puterea de revelare în care viziunea descoperă ceea ce este văzut de vreme ce cea de-a doua putere este îndoielnică. Puterea de revelare în care viziunea se revelează ei înseși este cunoașterea vieții, adică viața. Puterea de revelare în care viziunea descoperă obiectul său, ceea ce ea vede, este cunoașterea conștiinței, pe care se întemeiază la rândul său știința, orice cunoaștere în general. Aceste
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
în mod funciar diferită de puterea de revelare în care viziunea descoperă ceea ce este văzut de vreme ce cea de-a doua putere este îndoielnică. Puterea de revelare în care viziunea se revelează ei înseși este cunoașterea vieții, adică viața. Puterea de revelare în care viziunea descoperă obiectul său, ceea ce ea vede, este cunoașterea conștiinței, pe care se întemeiază la rândul său știința, orice cunoaștere în general. Aceste două puteri se deosebesc în mod funciar în faptul că cea de-a doua se
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
punerea la distanță a unui orizont, o ek-stază. Fenomenalitatea care instituie această putere este cea a exteriorității transcendentale în care se înrădăcinează orice formă de exterioritate și de obiectivitate, mai cu seamă obiectivitatea lumii și a științei. În puterea de revelare a vieții, dimpotrivă, nu mai există nici îndepărtare, nici diferență, viața este o încercare de sine fără distanță, fenomenalitatea în care constă această încercare este afectivitatea. Descartes nu a pus niciodată la îndoială adevărul științei, și cu atât mai puțin
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
diferențierea radicală a ideii cugetului (cunoașterea sufletului) de toate celelalte idei care sunt ideile obiectelor, reale sau ideale. Această deosebire constă în faptul că ideea cugetului nu are cogitatum, adică, tocmai, nu are obiect. Ideea cugetului este puterea originară de revelare în virtutea căreia cogitatio (sufletul, viața) este revelare de sine, și nu a unei obiectivități oarecare, a unui cogitatum. Spaima se revelează astfel pe ea însăși și nu revelează în ea însăși, în afectivitatea sa, nimic altceva în afară de ea însăși. Că
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
de toate celelalte idei care sunt ideile obiectelor, reale sau ideale. Această deosebire constă în faptul că ideea cugetului nu are cogitatum, adică, tocmai, nu are obiect. Ideea cugetului este puterea originară de revelare în virtutea căreia cogitatio (sufletul, viața) este revelare de sine, și nu a unei obiectivități oarecare, a unui cogitatum. Spaima se revelează astfel pe ea însăși și nu revelează în ea însăși, în afectivitatea sa, nimic altceva în afară de ea însăși. Că, acum, cunoașterea vieții (cunoașterea sufletului) fondează cunoașterea
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]