2,512 matches
-
vindecată! Trăiți, domnule colonel, strigă rezervistul către șef, dați un ordin să nu care cumva să nu merg și eu. Asta nu se poate!... E o rană cicatrizată... încearcă doctorul. Nu-i nimica, domnule doctor, merg pe răspunderea mea. Cellalt rezervist, căzut pe gânduri, e întrebat de doctorul N. Da tu, ce stai pe gânduri și ți-s ochii cam roși. Apoi, domnule doctor, n-am dormit, și mi-a fost și jele când am lăsat copiii. Da câți ai? Șase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Da tu nu vrai să fii scutit? Trăiți, domnule doctor, da dumneavoastră ați fost scutit? Trenurile, lungi convoiuri nesfârșite de 40 de vagoane veneau tixite, și înlăuntru și pe vagoane. Urale și strigări și cununi de flori. Ba la unul, rezerviștii duceau pe vagoane copaci întregi. Într-adevăr poporul acesta a întrecut toate așteptările noastre. Suntem cei mulți dela țară cu mult mai buni decât au socotit cei mai optimiști. Disciplină și însuflețire. Dacă telegramele din gazetele de ieri arată victorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mulți dela țară cu mult mai buni decât au socotit cei mai optimiști. Disciplină și însuflețire. Dacă telegramele din gazetele de ieri arată victorii sârbești... s-ar putea să nu intrăm într-o acțiune. Dintr-o convorbire în tren: Un rezervist țăran: Apoi iaca cum stă testia. Boierii au făcut ce-au făcut ș-au încurcat Silistra ș-acuma trebuie să ne ducem noi s-o descurcăm. De la rechiziție, în Folticeni. D-l G. mare proprietar, fost la putere pe vremea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
avea nimic contra boalei celei groaznice" (104). Foarte vie, parcă desprinsă din suflul literaturii ruse, pare scena morții soldatului Gheorghe Coțac, la Turschi Izvor, în 1913. Participant la războiul de întregire, Gheorghe Rădășanu își notează episoade din război deși ca rezervist a stat mai mult în spatele frontului, pe linia Bacău-Roman-Pașcani. Se pot analiza însă moralul soldaților, organizarea armatei și incompetența unor ofițeri cu care intră în contact. O serie de întâmplări din perioada interbelică sunt surprinse în memoriile lui Gheorghe Rădașanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
școala de ofițeri de artilerie, iar vara la centrul de instrucție pentru artilerie. Frontul l-a facut, dupa trecerea României de partea aliaților, în Ungaria și Cehoslovacia. Pentru activitatea de pe front a fost decorat pentru „fapte și arme”, apoi fiind rezervist cu gradul de colonel și veteran de război. Activitatea profesională a desfășurat-o pe mai multe planuri, unele din ele fiind de domeniul construcțiilor. a) Ca inginer constructor Activitatea s-a desfășurat în proiectarea construcțiilor civile și industriale, remarcându-se
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
răspunde la chemarea autorităților județului cu privire la efectuarea muncilor agricole ale familiilor ostașilor concentrați. Instrucțiunile date comunelor de către prefectul județului Fălciu (7 martie 1877) îndemnau pe țărani să folosească toate plugurile din comune spre a ara și semăna cu porumb ogoarele rezerviștilor, dorobanților și călărașilor. „Cunoașteți tare bine - arătau aceste instrucțiuni - că sătenii noștri obișnuiesc a da clăci de pluguri și altele pe la diferite persoane, cu atât mai vârtos vor face pentru frații lor, pentru consătenii lor, care sunt trimiși să apere
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
romano-catolic Bernardin Just, care slujea la biserica Sf. Maria din Corni - Huși (1 ianuarie 1907-1 iulie 1907), notează desfășurarea evenimentelor pe plan local. După declanșarea răscoalei, autoritățile au chemat armata, la 3 martie 1907, și fiind trimiși 2.400 de rezerviști din Regimentul 25 Rahova (Vaslui). Stând de vorbă cu țăranii, Bernardin Just este impresionat de puternicele resentimente și de starea lor mizeră, care au determinat tensiunea socială: „sunt și ei atinși de poftă de răscoală, de ură contra evreilor, arendașilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o să mă lase chiar desculț. L-au lăsat! și a plecat de pe această lume cu capul găurit, cum Îi răspundea medicul, și desculț, cum Îl urmărise gândul fricos. Colonelul cu eghileți comanda În prima parte a campaniei ceata noastră de rezerviști, toți culeși la Întâmplare printre disponibilitățile ultime, printre ciurucurile foilor matricole ale biroului de mobilizare de la regiment, și toți improprii frontu lui de luptă. Printre aceștia, trei dintre ofițerii noștri Însu mau cam patru sute de kilograme slănină și osânză de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
decât cel țivil și al cărui tipic l-am Învățat cu acest prilej; ș-apoi, priceput a se „acoperi cu acte“, virtute eminentă la ofițerii noștri activi, a că ror frică de răspun dere, paralizantă, era proverbială și amuza pe rezerviști. M-am Întâlnit, mult timp după război, cu generalul Dona, [acum] pensioner și părinte a două fete preafrumoase. „Miss România“, dar amândouă fără noroc, ca toate fetele preafrumoase. Venise la mine cu una din ele, [ale] cărei frumusețe, far mec
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
se va mai Întoarce, cu produse de bun și solid confort În locul pacotilei de mai târziu, și-i mulțumesc aproape zilnic, pentru ele, fostului patron, Walter Prager, pe care-l Întâlnesc, șontâc-șontâc, urcând sau coborând din liftul casei mele. COLONELUL REZERVIST VOICULESCU, CARE COMANDA O co loană de muniții, cu sute de căruțe și mii de cai de rechi ziție mânați de milițieni bătrâni, era o comoară de rumân cu rare virtuți ostășești, proprii mai degrabă frontului celui mai greu de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sau al armatei ? D.F.: De domeniul aviației mă leagă doar această pasiune. De domeniul Armatei Române aș spune că mă leagă povestirile de pe front ale bunicului meu matern, locotenentul Gheorghe Vrânceanu, auzite în copilărie. El a fost ofițer de artilerie (rezervist) și a luat efectiv parte, în prima linie, la campanile celui de-al Doilea Război Mondial, din iunie 1941 până în decembrie 1944. Iar tatăl lui, deci străbunicul meu, a participat ca sergent de cavalerie la luptele de la Mărăști și Târgu
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
deșertăciunile lumii”. O meșă din părul lui Napoleon e cumpărată cu 3.000 de franci la licitația care are loc pe pachebotul „France”, în croaziera imperială spre insula Sf. Elena. Azi, când atâtea cifre catastrofale sau catastrofice (tone de bombe, rezerviști chemați sub drapel, case distruse de cutremure etc.) se rotunjesc cu inima ușoară pentru a căpăta acel stupid prestigiu al multor zerouri la coadă, e o adevărată plăcere să citești cifrele spectatorilor la meciurile englezești de fotbal. Nu atât pentru
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
militare să nu părăsească teritoriul cedat până ce trupele operative nu vor fi gata de a lansa operația completă de evacuare. Ordinul mai prevedea că populația civilă va putea fi evacuată la ordin, dar populația minoritară nesimpatizantă rămâne pe loc. Premilitarii, rezerviștii și milițienii de la vatră vor fi evacuați în prima ordine de urgență și evacuarea populației civile trebuie să se facă înainte de evacuarea bunurilor. Conținutul ordinului a provocat îngrijorare și neliniște în rândul populației, deopotrivă români și evrei se plângeau de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ceilalți și În aseminea cazu Întreținerea oamenilor va fi pe comptul dv. (subl.ns.)”. Bineînțeles că, fiind stare de alertă maximă, șeful oamenilor legii hușeni a evidențiat În rezoluția sa urgența acestei misiuni. Anexat adresei, era și „Tabloul nominalu de rezerviștii de Călărași și Dorobanți, destinați a merge ca conductori trăsurilor rquisiționate”. Iată-le numele după 135 de ani de curgere a timpului: „Reserviști de Călărași. 1) Blându Antonu (Hușși); 2) Chiru Neculaiu (Hușși). Reserviști de Dorobanți. 1) Parfeni Lăcătușu (Hușși
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
lucrează la Dl. Costandache”. Pentru conformitate semnase agentul Iliescu. c. Cu războiul nu era de glumit Chiar dacă evidența persoanelor era la acea vreme extrem de deficitară la capitolul actualizărilor domiciliare, organele puteri de stat Îi făcuseră răspunzători de absență chiar pe rezerviștii și recruții negăsiți acasă. Nesatisfăcut de rezultatele muncii agenților de poliție, prefectul județului Fălciu revenise cu o adresă (nr.6156) și pe data de 22 iulie 1877 În care, nevoalat, Îl acuza pe polițai de incompetență sau de inapetență În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
o adresă (nr.6156) și pe data de 22 iulie 1877 În care, nevoalat, Îl acuza pe polițai de incompetență sau de inapetență În serviciu, chiar dacă nu se exprimase chiar așa. Iată termenii folosiți În document: „Notânduvă pe contrapagină numele rezerviștilor ce au fost chemați pentru conducerea convoiului de 100 căruțe la București și care nu sau prezentatu, vă invit să cercetați cu toată scrupulozitatea nevenirea acelor reserviști la chemarea ce leam făcutu, raportând imediat, căci ar fi regretabil când În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
va răspunde Domnului Preffect că am făcut cunoscut Încă din 25 iulie de situația reserviștilor și recruților ce n’au fost găsiți”. De parcă n-ar mai fi fost pe tot teritoriul județului Fălciu sau al orașului Huși și alți rezerviști și recruți disponibili, În ecuație intrase și „Depoul Escadronului de Călărași Fălciu” care se adresase, la rândul său, tot Poliției cu documentul 961/19 iulie 1877, În care comandantul acestei subunități propunea și pedepse pentru absenți: „Spre a putea lua
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Îi dăduse polițaiului un termen de 5 zile pentru găsirea și aducerea la unitate a recruților lipsă la apel din diverse motive. e. Imnuri cu bani pentru Crucea Roșie Română Probabil rezolvându-se Între timp chestiunile legate de cerbicia unor rezerviști sau recruți de a se eschiva stagiului militar, relațiile dintre polițai și prefect deveniseră iarăși cordiale și ca dovadă stă amabila adresă nr.6099/iulie 1877 trimisă din ograda prefecturii În cea a poliției: „D-l Gheorghe Sion, cunoscutul Poet
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
toate cele declarate de evreu erau adevărate. După cercetările de rigoare, polițaiul fusese În măsură să transmită prefectului rezultatul pozitiv al misiunii sale, toți cei din adresă cunoscându-l pe Zelman sin Lupu. s. Se fac În continuare mobilizări de rezerviști La sfârșitul lunii august a anului 1877, Armata română Încercase, de trei ori, să ocupe Plevna dar fără succes. Fortificațiile de aici ocupau o poziție strategică extrem de importantă. Aici se Încrucișau mai mult căi de comunicație importante care legau Nicopol
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fost ocuparea redutei Grivița 1 de către români. Deci, războiul fiind În plină desfășurare, Începuse să se simtă nevoia de alți ostași ce urmau a prelua locul celor dispăruți din varii motive și de aceea la Huși au continuat chemările rezerviștilor sub arme. Cele două instituții locale ale Statului (prefectura și poliția) la care se adăugase și primăria, fiind abilitate de a rezolva asemenea chestiuni, Începuseră iarăși să-și trimită adrese și contra-adrese. Astfel, pe 1 septembrie 1877, primarul orașului Huși
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și-a pus În alertă agenții și comisarii de Despărțiri pentru a afla ce s-a Întâmplat cu absenții. Nu peste mult timp, l-a Însărcinat pe subcomisarul Neculai Ștefureac să Întocmească o altă listă cu motivațiile absenței În dreptul fiecărui rezervist pentru a o trimite prefectului. Iat-o preluată și de noi după 135 de ani: „Olariu Ionu (grădinar la Bogdăneșci); Stoeanu Pentilie (dusu În armată ca melițian); Cracea Ionu (dusu la Corpul lui); Popa Neculai (idem); Gheorghiu Adamu (prezentu și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de altă parte: trei morți, dar nu din motive militare; doi plecați pe la grădinărit; unul chiriaș la Vaslui; unul la Galați, etc. dar impresionant rămâne numărul celor despre care nici nu se auzise prin Huși și anume cinci iar un rezervist servea la casa unui boier. Total: 12 oameni trimiși pe front iar 19 nu. Polițaiul avea de ce să fie disperat deoarece, și pe 10 septembrie 1877 mai primise o adresă (nr.3413) trimisă de Primăria Huși În care i se
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
răspunsul. IMEDIAT”. Mirosul prafului de pușcă al viitorului război ruso-turc Începuse să se simtă În România acelor vremuri Încă de la Începutul anului 1877 când, potrivit documentelor cu ajutorul cărora dezvoltăm acest interesant și incitant subiect, tânăra noastră armată Începuse mobilizarea numeroșilor rezerviști care se adăugau recruților trași la sorți de către autoritățile timpului. Și la Huși Începuse fierberea... Pe 22 februarie 1877, șeful Comisiei I din Despărțirea cu același număr, comisarul Lascăr (probabil, nume greu descifrabil după semnătură) trimitea polițaiului Alexandrescu adresa nr.
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
imediat la mencionatul corp, urmând a merge În concediu alți reserviști”. Deci, cele scrise În chapeau-ul acestui episod se confirmă și anume că armata noastră stătea cu arma la picior În așteptarea evenimentelor ce vor urma. ș. Tot mai mulți rezerviști chemați la unități În Încercarea adoptării calendarului gregorian, autoritățile vremii Începuseră să folosească atât data pe stil vechi cât și cea de pe stil nou așa cum am constatat pe un act oficial trimis de Prefectura Fălciu Poliției Huși la data
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
admite scusă că nați avutu mijloace pentru executarea ordinului. Vă adaugu, luați cele mai eficace măsuri ca să nu rămână nu numai nici unulu din reserviști, care au fostu deja concentrați dar Încă și nici unulu din cei Înscriși”. La mobilizarea rezerviștilor fusese angrenată și Primăria Huși, ce trimisese poliției pe 12 aprilie 1877 adresa nr.1204 prin care Alexandrescu fusese pus la curent cu „...officia D-lui Ministru de Resbel” care dispusese „...trimiterea la Corpurile din care fac parte toți reserviștii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]