11,604 matches
-
acestei comedii, tot constatînd ce gîndește sexul opus, ajunge să i se aplece - la figurat - desigur, spectatorului dornic de senzații tari care se aventurează la Scary Movie 2 (2001, distribuit de New Films International România) i se face rău și riscă să vomeze de-a dreptul, alături de și din cauza eroilor ce împroașcă ecranul în repetate rînduri cu dejecții fel de fel. Aceasta pentru că frații Wayans, după succesul repurtat cu seria întîi în vara trecută, au considerat că știu ce vor adolescenții
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
la Polul Sud. Agresivitatea se disimulează în fel și chip, răspîndind tehnica, miraculoasa electronică, de-a lungul și de-a latul Terrei, mijloace de apărare și de comunicare rapidă, instantanee... Față-n față se trezesc oamenii legii chinuindu-se și riscînd a fi loviți grav de vreun vechi, primitiv "cocteil Molotov" (persoană implicată, în ceea ce ne privește, într-o serie de rapturi teritoriale datînd de dinaintea izbucnirii celui de-al doilea război mondial). De fapt, el nici măcar nu și-a "inventat" "drăcovenia
Hamlet s-a născut acum patru secole by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15917_a_17242]
-
dezvolte, partidele socialiste și partidele comuniste, libere să creeze, alături de noi, atmosfera de înaintate reforme politice și sociale la care de atîta vreme tînjim. Cine se gîndește măcar în spirit să oprească din mersul ei roata cea grea a istoriei riscă să fie strivit. Iar național-țărănismul are un prea important rol în așezarea României de mîine, ca fantomele lumii vechi, sloganurile răsuflate ale propagandei legionare sau hitleriste să-l împiedice de a forma axa vieții noastre publice". Era, deocamdată, perioada de
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
unor discuții din celelalte seminare - sunt cazuri deja clasice). Perspectiva în care tratează Vladimir Tismăneanu problemele Europei Centrale e a unui specialist care e același înăuntrul și în afara obiectului său de studiu, ceea ce îi oferă avantajul unei înțelegeri care nu riscă să se transforme în parti-pris. Ultimul aspect despre care mi se pare interesant de vorbit este unul colateral, dar vizibil de la prima lectură - felul în care un anume tip de formație intelectuală marchează performanțele academice ale unei persoane, dovedind în
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
pact ficțional radical, atunci "poveștile" capătă o consistență aparte. Alexandru Ecovoiu este capabil să creeze premizele pentru o astfel de lectură. Îi lipsește totuși textul programatic, manifestul. El trebuie să împace aceste două dimensiuni discursive, aparent contradictorii. Altfel, literatura sa riscă să devină insuportabil de "ușoară". O parabolă precum cea a ceasornicarului trebuie să conțină antidotul la "simbol", la "simbolizare": adică ironie, puțin contrapunct sau un manifest premergător (cu astfel de inițiative Calvino își însoțește ficțiunile sale "pure", nu le lasă
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
realitate nu se știe - ce e cu mafia. E ca o pîclă: nu știm cum funcționează, cînd s-au interpus cei din culise, cine sînt ei? Nu se înțelege foarte exact și chiar am dorit să nu se înțeleagă, pentru că riscam să cădem în livresc, în curiozități de interes informativ - ceea ce se întîmplă cu multe filme care spun povestea mafiei. Mai mult decît "deconspirarea" mafiei, am vrut să activăm altă funcție a poveștii: aceea de a declanșa în spectator reflecția cu privire la
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
și pârâiașe de sânge" (Liberty) și "Ei spun că merge, că se învârte/ dar eu nu văd decât un crepuscul vânăt, prelung,/ un lapte vechi, putred/ albind în șuvițe cenușii cerul concav și întunecat" (Lumea asta-i caducă). Magda Cârneci riscă de multe ori prin tonul poemelor. Patetismul patriotismului, ironia, disperarea, suferința, dezamăgirea, scepticismul marchează însă retoric (r)evoluția politică a ultimilor 20 de ani. Datarea unor versuri pare uneori inutilă. Poemul închide în el momentul istoric din care s-a
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
ființă explozivă, nu sînt un iconoclast, am revoltele mele, dar nu exprimate la modul avangardist, și, la acest nivel, probabil că s-ar putea vorbi de un fel de compensație. Adică, iată, un om care a îndrăznit să-i spună, riscînd foarte mult, unui volum de-al său, din 1969, Biata mea cumințenie, publică în același an o carte despre avangardă. Pare destul de ciudat. Ar fi poate un fel de compensație, de echilibrare, de rotunjire a ceea ce am putea numi, cu
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
Studioului de Creație Cinematografică al ministerului pomenit, premierul n-o fi avut timp să-și avertizeze prefectul să se astîmpere sau să-l dea jos din funcție dacă refuză. Fiindcă și acest proiect cultural, ca și proiectul demiterii lui Pintilie riscă să provoace un scandal internațional. * Ministrul Apărării Ioan Mircea Pașcu a fost întors de la poarta Ambasadei Franței de "un funcționar cu chipiu", care n-a vrut să-l primească la recepția oferită de premierul Lionel Jospin. Potrivit afirmației lui Pașcu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
dintotdeauna, precum Oedip, Antigona, Iov, Hamlet, Ivan Karamazov, Joseph K., ci și la originile, reale și istorice, ale culpabilității moderne, la exterminarea evreilor de către naziști și complicii lor sau la crimele totalitarismului comunist. Asemenea analogii, ne vin automat în minte riscînd uneori să ne îndepărteze de "litera" cărții, dar nu este mai puțin adevărat că, în subtext, se vor găsi întotdeauna suficiente argumente pentru a le susține. Să ne gîndim de pildă la cazul Antigonei sau la cel al lui Hamlet
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
suferință pune problema limitelor impuse de Transcendență și a exigențelor nelimitate ale acesteia cărora nu li se poate răspunde, dovedește că omul se află veșnic în situația de a percepe plusul de suferință și de moarte din lume, de a risca să cunoască binele și răul cu prețul căderii și de a căuta iarăși și iarăși o rațiune de a trăi". Ideea "suferinței inocenților" (obsesia lui Ivan Karamazov) este tratată pe larg în carte, pornindu-se de la Iov și de la suferința
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
cineva de la Cotroceni n-ar fi fost de acord cu aceste, repet, vînzări ale unor firme de stat dintre cele mai importante, mă îndoiesc că Adrian Năstase, oricît ar fi el de premier și de președinte al PSD, ar fi riscat să le ducă la bun sfîrșit. În cazul acestor privatizări nu mai putem vorbi despre lovituri de imagine, ca la celebra schimbare de macaz a președinției și a guvernului în relațiile cu Regele Mihai. Privatizarea e o afacere riscantă chiar
Privatizarea ca ironie a sorții by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15993_a_17318]
-
produs doar o revoluție (sau rotire) a vilelor - dar și aceea parțială, pentru că, de pildă, Ion Iliescu a rămas până astăzi în aceeași casă necuvenită, iar apropiații săi n-o duc nici ei prea rău. Spre deosebire de polițiști, ale căror mânării riscau în orice moment să fie date la iveală, politicienii nu riscau nimic: aveau de partea lor legea de fier a neocomunismului, Constituția (care, vă aduceți aminte, ocrotește, dar nu garantează...) și marea, sfânta nerușinare bolșevică... într-un anumit sens, polițiștii
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
parțială, pentru că, de pildă, Ion Iliescu a rămas până astăzi în aceeași casă necuvenită, iar apropiații săi n-o duc nici ei prea rău. Spre deosebire de polițiști, ale căror mânării riscau în orice moment să fie date la iveală, politicienii nu riscau nimic: aveau de partea lor legea de fier a neocomunismului, Constituția (care, vă aduceți aminte, ocrotește, dar nu garantează...) și marea, sfânta nerușinare bolșevică... într-un anumit sens, polițiștii sunt mai onești decât politicienii: ei măcar au pornit de la zero
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
fii de acord că ar fi nedrept să pornim discuția de la cronicile scrise pe marginea filmului cu care ai debutat, fiindcă la noi neexistînd nici o revistă de cinema - vorba ceea compromisă: în timp ce la bulgari, la albanezi etc... - critica de specialitate riscă să se confunde pe ici pe colo cu nobila ziaristică. Dacă nu mă înșel, în cutare cotidian de maxim tiraj, ea s-a redus la corespondențele reportericești de la Cannes, unde filmul Marfa și banii a rulat cu succes. Ești - culmea
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
și amîndouă pun pe scenă țoapa tipică din orice colțișor de lume. Darămite din Balcani! Supralicitările partenerului său Dan Condurache, agitația peste margini și de multe ori fără măsură, diluează consistența acestui personaj labil și unsuros, laș și "curajos" și riscă să ducă spectacolul spre o zonă ieftină. Pe de altă parte, sînt scene unde stilul acestui actor cu roluri memorabile se strecoară printre manierisme și iese la suprafață într-un amestec ciudat de forță și vulnerabilitate. De prea multe ori
Comedie claustrofobă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16018_a_17343]
-
prea creează, ci răspunde eficient la comenzi. Unii s-au pliat pe propunerea regizorului, alții parțial sau deloc. Deși construcția lui Goga este solidă, cu soluții și rafinamente regizorale importante, cu care de altfel ne-a obișnuit, anumite temperamente năvalnice riscă să o pună în pericol. Mi se pare că prea puțini artiști din Teatrul Mic au înțeles că acest regizor tînăr este cu adevărat profesionist.
Comedie claustrofobă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16018_a_17343]
-
mare actualitate, la noi și nu doar la noi, totuși înțelesul reluării discuției asupra acestei cărți aici e puțin diferit. Mediul social românesc fiind departe de maturitatea în care extremismele ar putea fi privite doar ca istorie, subiectul acestei cărți riscă să pună în umbră metoda cercetătorului și felul în care acesta a înțeles să abordeze o problemă destul de spinoasă din toate punctele de vedere. Și tocmai această metodă și atitudinea autorului față de subiectul său par să fie deosebit de interesante. în măsura în care
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
în țara asta - dînd și încasînd pumni? După opinia Cronicarului, titlul de erou al României nu trebuie confundat cu decorația de Erou al Mucii Socialiste, din anii ceaușismului. Eroi ai României sînt sau ar trebui să fie cei care își riscă sau își pierd viața pentru comunitatea din care fac parte în România. Sau cei care ajută la propășirea României. Doroftei nu face parte din aceste două categorii.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
abrupt al modernității într-o societate fatalmente întârziată, precum era cea românească. Instituțiile moderne adoptate în devălmășie, fără grijă și fără pricepere pentru adaptare, nu aveau cum să prindă lesne rădăcini la noi. Proiectul occidental trebuia românizat și umanizat, altfel riscând să genereze fie o utopie, fie un hibrid nefericit. Xenopol prefațase această viziune în articolul "Reforma așezămintelor noastre", iar Principele Carol își punea legitim întrebări cu privire la consistența regimului nostru constituțional, în cunoscuta scrisoare din 1871, publicată în Augsburger Allgemeine Zeitung
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
a ținut nimeni seama atunci, cum nici astăzi pe nimeni nu pare a interesa: Fapt este - spunea Z. Ornea - că facultățile de filologie nu pregătesc, în mod expres, cadre calificate în acest domeniu (al editării clasicilor - n.n.) și, de aceea, riscăm (riscul e de pe acum o realitate îngrijorătoare!) ca în imediatul apropiat să nu mai avem competențe apte pentru truda elaborării unor ediții. Cu oarecari excepții mai toți editorii excelenți de astăzi au trecut de mult de vîrsta mijlocie. Și provin
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
gîndim, de pildă la Cow and Chicken); de altfel narațiunea însăși capătă pe alocuri un ritm accelerat, de cartoon, dar din dorința de a cuprinde prea multe detalii șocante și mai cu seamă din cauza inflației de aluzii culturale, politice, economice, riscă să devină prolixă. Mult mai interesante mi se par următoarele două povestiri Chinezii papă copii? și Întîlnirea. Prima este un fel de parabolă a supraviețuirii, cu atît mai percutantă cu cît faptele sunt camuflate inițial sub aparența unui joc lingvistic
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
un singur cotidian. Sînt marca și locul fabricii de servilisme C. Corciovescu (secretară a ,,Biroului" care - spre deosebire de Irina Coroiu - a rămas ce-a fost: administratoră de fișer, ceea ce nu înseamnă că, parvenind aleatoriu în alte atribuții, e în stare să riște din stipendii, pentru soarta instituției de baștină și cu atît mai puțin a vreunui coleg care o depășește prea mult). Ca atare, în fața noii infamii (Irina Coroiu fiind de fapt al treilea filmolog expulzat de la Cinematecă în acest an), nu
Somnul insulei filmice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15683_a_17008]
-
ar fi fost mai simplu, înainte, să-și găsească editor. Acum, din nefericire, nu găsea. Bunul său coleg și prieten N. Bagdasar, directorul Editurii Casa Școalelor îl implora ca nu cumva să-i lase manuscrisul pentru că îi era teamă să riște publicarea. Mai ales că lui Vianu i se refuza, încă din 1939, titularizarea ca profesor continuînd să rămînă (din 1927) conferențiar. Nici Petrovici nu considera că Arta prozatorilor poate să apară la Editura Casa Școalelor. Și, atunci, pentru a salva
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
alta, e vorba de-un James Bond american al anilor '80, numai că totul e mult mai autentic. - Mai autentic, repetă Terry cu o voce fără inflexiuni. - Exact. Fiindcă tipul nu-și neglijează obligațiile de familie. Pricepi, mai mereu își riscă pielea pentru țară, învingînd comunismul și tot ce-i mai iese-n cale, dar la sfîrșit tot are timp să se-ntoarcă la copil, să mănînce-o pizza cu el și poate să se uite-mpreună la un meci. O chestie
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]