1,343 matches
-
francezii. "Sistemele bismarckiene" au avut ca scop menținerea Europei în situația de la 1871, favorabilă Germaniei. În 1873, împăratul Germaniei forma, împreună cu cel al Austriei și țarul Rusiei, "Alianța celor Trei Împărați", care nu a întârziat să se dizolve în fața intereselor rivale ale Austriei și Rusiei în Balcani. Zece ani mai târziu, în 1882, Bismarck constituia, cu Austria și Italia, "Tripla Alianță", sistem defensiv îndreptat împotriva Rusiei și Franței. În același timp, el a semnat un tratat cu Rusia și a determinat
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
pentru deplasarea trupelor spaniole din Peninsula Iberică spre locul de confruntare din Țările de Jos era un itinerar ce trecea prin Mediterana, Genova, Milano, versanții muntoși Vatelin și Valea Rinului. Jocul alianțelor focalizat asupra acestor dispute întârzia înfruntarea dintre puterile rivale. 209 D. Ogg, op. cit., p. 129-130. 210 H. Schulze, op. cit., p. 49-50. J. Streisand, op. cit., p. 83-88. 211 Mary Fulbrook, op. cit., p. 75-76. În momentul "aruncării pe fereastră", Ferdinand era la Presburg, iar Mathias la Viena. A se vedea D.
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
anunțase deja sub forma diverselor pretexte teologice încă din secolul al IV-lea. Confirmarea deplină va veni în secolul al VII-lea cînd papa se sustrage tutelei Basileului împăratul Constantinopolului nemaire-cunoscîndu-i autoritatea și, în cele din urmă, încoronînd un împărat rival în Apus, pe Carol cel Mare. Va urma apoi schisma religioasă din 863-867 ce se va desăvîrși în 1054, cînd separarea definitivă a bisericii bizantine de cea a Romei va fi pronunțată, în mod oficial, de către Michel Cérulaire. Această separare
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
un cler menit să ofere sacralitate puterii, o birocrație burgheză însărcinată cu administrarea regatului și încă o categorie, clasa negustorilor care își asigura propria prosperitate cît și pe cea a regatului. Dar în loc să se solidarizeze, aceste categorii sociale se considerau rivale, orice avans al uneia față de alta fiind mai degrabă considerat drept o posibilă amenințare. Pe de altă parte, se cuvine să amintim din nou că în vreme ce legăturile interne dintre straturile elitei erau aproape inexistente, existau în schimb legături între categorii
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și clerici. În schimb, în țările catolice, politicile ce vor viza modernizarea legăturilor populare într-o perspectivă națională, ce va da prioritate apartenenței față de un stat, se vor altera în tentativele lor de acaparare sau de înlăturare a adeziunilor religioase rivale. În Franța, îndeosebi, unificarea lingvinstică a în-tîrziat mai mult decît în zonele protestante francofone din Elveția vecină. Mai cu seamă galicismul lui Louis XIV și, mai mult încă, furia anticlericală a iacobinilor și a succesorilor lor mai mult au minat
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de instruire, pînă la mijlocul secolului al XIX-lea. Exemplul francez, care ar putea fi completat cu multe altele, confirmă ideea că, răspîndirea învățămîntului public destul de timpuriu în anumite medii țărănești s-a datorat în principal luptei dintre cele două confesiuni rivale preocupate să-și îndoctrineze cît mai mult credincioșii, și nu unor motive politice. Mai mult decît atît, dacă învățămîntul promovat prin școlile reformate din statele protestante avea adesea, pe lîngă caracterul religios, și o latură civică, nu același lucru se
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
clerul românesc abandon-nează slavona liturgică urmînd să celebreze cultul în românește în Moldova și în Valahia. Acest mecanism prin care bisericile ortodoxe oferă aparatul și competențele ce permit crearea bazelor culturale ale expansiunii ulterioare a micronaționalismelor situate în cîmpul inteferențelor rivale austro-ruse-turce, este capital. Dar, a-l reduce în limita impactului religios, numai la exercițiul său din România, Bulgaria, Muntenegru, Serbia sau Grecia între 1750-1914, ar însemna a-i diminua din importanță. Sigur, vocația autocefală a bisericilor ortodoxe și caracterul lor
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
creată în 1825, în 1836 atrăsese deja cea mai mare parte a statelor vecine. Către 1850, jocurile sînt făcute; mai rămîne doar să fie determinate momentul și condițiile unei întreprinderi hegemonice căreia nu-i mai stă în cale decît ambiția rivală a Austriei. Acest moment se va ivi atunci cînd Guillaume I, succesorul lui Frédérich-Guillaume IV, îl cheamă, în septembrie 1862, pe Otto von Bismarck în funcția de cancelar al regatului, după ce veleitățile de independență ale Dietei l-au determinat să
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
războaielor civile care antrenează o ruptură fără întoarcere între grupuri umane pînă atunci acomodate unele cu altele ca și cu compromisul unui conducător lipsit de scrupule. În Iugoslavia, recucerirea pozițiilor, pe care sîrbii consideră că le-au pierdut în raport cu republicile rivale, începe în primăvara lui 1985, cînd o comisie a Academiei de Științe și Arte se angajează la efectuarea unui studiu asupra prejudiciilor suferite de republica lor, după instaurarea regimului comunist. În 7 septembrie 1986, ca o consecință a dezertărilor din
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
88 Această noțiune a "resentimentului" punct de pornire a primelor reacții naționaliste a fost sistematizată de Liah Greenfeld (Nationalism: Five Roads to Modernity, Mass., Harvard University Press, 1944). Autoarea îi conferă înțelesul general al frustrării trăite în fața succesului unei țări rivale concomitent cu eșecul propriei țări. 89 Se poate observa astfel refluxul lor către regatele crești-ne mai tolerante în secolul al XIII-lea, avînd în vedere soarta vitregă pe care le-o rezervau invadatorii almoravizi. (cf. C. Sanchez-Albornoz, España: un
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
1957, László Földes era criticat de Ion Ianoși într-o notă a Sectorului de Literatură pentru manifestări mascate de liberalism și apolitism 31. Ceea ce părea o critică beningă ia însă proporții în anul următor; ies la iveală în medii literare rivale din Târgu Mureș delațiuni contra lui Földes (era acuzat că s-ar fi solidarizat cu revoluția maghiară și ar fi adresat injurii la adresa lui Gheorghiu-Dej): "Turnătorii au trimis dosarul [cu delațiuni] conducerii superioare [a PMR], care ni l-a trimis nouă
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
valorile occidentale, de condamnarea întunecatului trecut proletcultist. Intrând în jocul amețitor al disputelor gazetărești, revista Luceafărul - acuzată de adversarii săi că ar fi fost inițiatoarea polemicilor neprincipiale - a ținut să răspundă, prin pana colaboratorilor săi, torpilelor literare lansate dinspre publicațiile rivale. După lunga înșiruire a inamicilor revistei Luceafărul, operată de Eugen Barbu prin intermediul unui articol plin de exemplificări, în februarie 1968, răspunzând unor însemnări mai vechi din Tribuna clujeană care-l evocau pe Gib Mihăescu, Nicolae Crevedia, căsătorit cu nepoata regretatului
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a întors spatele foștilor săi aliați în momentul declanșării scandalului Incognito și a trecut, cu tot talentul său scriitoricesc și cu toată impulsivitatea care-l caracteriza, de partea autorului Principelui. Ca și Mihai Ungheanu, Fănuș Neagu a demonstrat că taberele rivale din lumea literară a acelor ani - reale, nu fictive - au suferit transformări permanente, fiecare grup încercând să atragă de partea sa cele mai talentate condeie, cei mai importanți exponenți ai tinerelor generații de scriitori. În privința scandalului declanșat de Fănuș Neagu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
liberală. În mod cert, puterea este intens concentrată, atât în cadrul chavismului ca mișcare politică, cât și în contextul mai larg al regimului politic. În interiorul mișcării chaviste, autoritatea charismatică a lui Chávez este prin definiție în afara oricărui control al liderilor politici rivali sau al mecanismelor de răspundere instituționalizate. În al doilea rând, liderii au venit și au plecat, iar uneori au revenit, într-un ritm amețitor, dar niciunuia nu i s-a permis să își consolideze puterea personală astfel încât cea a lui
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și al partidului său se aseamănă deci foarte mult cu populismul, dar având o nuanță specific națională. Atât de mult s-a pus de fapt accentul pe un popor definit din punct de vedere etnic, în conflict cu grupuri etnice rivale și cosmopoliți de-etnicizați, încât elementele sale unice populiste sunt destul de obscure. Diferența cea mai importantă rezidă nu în tonul moral al lui Mečiar sau în afirmarea omogenității susținătorilor și adversarilor săi, elemente pe care multe tipuri de naționalism și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Slăbiciunea oricărei legături cauzale autentice dintre anti- elitismul național al lui Mečiar și comportamentul său de uzurpare a instituțiilor este destul de evident prin prisma urmărilor acestuia din urmă. Concentrarea puterii în mâinile prim-ministrului, în dauna tuturor celorlalte posibile instituții rivale, e, cu siguranță, o mișcare riscantă dacă ar exista cumva situația ca țara să fie condusă de un guvern anti-slovac aflat în solda intereslor străine (Gould și Krause, 1998). Este, de asemenea, foate important de observat că atunci când a fost
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
alese mai mult indirect. Mečiar a slăbit în mod considerabil constrângerile instituționale pe orizontală asupra conducerii proprii, dar guvernul care i-a urmat, departe de a fi perfect, a încălcat câteva instituții și a creat de fapt câteva mecanisme instituționale rivale (un avocat al poporului și o președinție aleasă direct) și a acceptat Uniunea Europeană ca o posibilă permanență. Atunci când Fico a preluat funcția în 2006 a putut astfel să pretindă, mai mult decât Mečiar, că "puterea reală" se află în altă
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mii de oameni luptându-se pentru o problemă a artei ca sălbaticii așa cum alți oameni s-au luptat pentru probleme politice sau religioase, învrăjbind familii, despărțind frați, distrugând afacerile unor firme, și în final, forțând de fapt organizarea unui teatru rival cu o trupă care să promoveze realismul împotriva teatrului vechi, în care se vor juca orice piese bune. M-am bucurat când această dispută din East Side a ajuns și în paginile ziarului meu (Steffens - Autobiography - 317-18). Așa cum amintește în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pendant une minute, elles se considérèrent de haut en baș, scrupuleusement, afin de découvrir le défaut, la tare, l'une enviant peut-être la jeunesse de l'autre, et celle-ci dépitée par l'extrême bon ton, la simplicité aristocratique de șa rivale" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.432]. Flaubert reușește unul dintre cele mai subtile portrete de mondene, asemănător cu cel pe care îl vom găsi mai târziu la Marcel Proust. Prestigiului poziției sale sociologice, Pariziana îi adaugă promisiunea unui erotism tulburător
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pendant une minute, elles se considérèrent de haut en baș, scrupuleusement, afin de découvrir le défaut, la tare, l'une enviant peut-être la jeunesse de l'autre, et celle-ci dépitée par l'extrême bon ton, la simplicité aristocratique de șa rivale" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.432]. Constatăm că în epoca relativizării valorilor nu se mai percep "tipuri" (al medicului, notarului etc.) [Montandon, p.639]. Universurile și clasele devin mai nuanțate, hotarele dintre ele mai permeabile. Clorinde și maică-sa, contesa
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Denis îi creaseră pe Capețieni. Biserica exploata într-adevăr ambiguitatea regalității, cap al ierarhiei feudale, dar și al unei alte ierarhii, după o altă ordine, aceea a statului, a puterilor publice, care transcendă ordinea feudală. Biserica favorizează regalitatea împotriva puterii rivale: aceea militară; preotul îl ajută pe rege să-l supună pe războinic. Bineînțeles, pentru a face din rege instrumentul său, pentru a atribui regalității rolul esențial de protector al Bisericii, Biserica reală a ordinului sacerdotal, Biserica ideală a săracilor" (Le
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
cu lefuri imense de pe urma vânzărilor, a fost principala cauză a morții discului. Corporatizării, spune Lebrecht, i s-au adăugat o serie de alți factori ce au accelerat boala sistemului. Supraproducția, de exemplu, începută pe timpul lui Karajan, când el și dirijorii rivali înregistrau repetat aceeași lucrare. Așa s-a ajuns în 1994 la 79 de versiuni ale Simfoniei Din lumea nouă a lui Dvorak, iar în 2006 la 435 de versiuni ale Anotimpurilor de Vivaldi. Așa s-a ajuns la 276 de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
freudiană îl pune în evidență la modul exhaustiv: "Masele sunt "feminine". Ca atare, ele doresc să fie conduse de către un mascul dominant. Acest mascul, un orator, le curtează și, când le-a cucerit, le comandă. Pe de altă parte, masculul rival, evreul ticălos, încearcă să le "seducă". Dacă reușește, le otrăvește sângele, amestecându-l cu al său"364. Astfel, constată Burke, printr-o "pură asociere de idei"365, Hitler descrie tipurile de "otrăvire" posibile, întreprinse de "evreul seducător", care variază de la
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
se pare că a descoperit exact contrariul (bineînțeles, în ce privește eficiența demagogică, precizează Burke; nicidecum, calitatea discursului). "Solitudinea" supraomului trebuie înțeleasă ca "atribut public, în termeni de tactici (puse în aplicare adăugirea mea) în vederea luptei împotriva dezmembrării Partidului sub presiunea salvatorilor rivali"453. Nici o referire la persoana lui Hitler în acest sens: calitatea sa de conducător este "de la sine înțeleasă", întrucât Hitler a legat conducătorul de popor într-o manieră inexorabilă, astfel că "politicianul nici măcar nu se mai prezintă pe sine drept
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
et al., 1990). Deci, metoda comparativă nu este importantă numai pentru confruntarea empirică a ipotezelor sau pentru dezvoltarea teoriilor, ci și pentru a face față problemelor normative (Hix, 1998). Ca alternativă a abordării noii guvernări, deci, dispunem de o agendă rivală, mai puțin dezvoltată, politica comparată. Aceasta tratează politica și guvernarea UE ca pe ceva nu tocmai unic, compară UE cu alte sisteme politice, explică rezultatele pe baza acțiunii rațional-strategice și sugerează că legitimitatea poate fi garantată prin intermediul concurenței democratice clasice
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]