521,664 matches
-
Național al Audiovizualului, Șerban Madgearu, recunoscînd că respingerea raportului alcătuit de C.N.A. a fost hei-rupistă. Să ne scuze colegii de la Adevărul neîncrederea, dar o asemea știre e tot mai greu de întîlnit și de crezut în România. * Cum strîng parlamentarii români relațiile cu omologii lor din Turcia? Simplu: încing un meci de fotbal, la Antalya. Pentru a fi și mai convingător, căpitanul echipei, deputatul Sorin Lepșa s-a lăsat pozat travestit în pașă într-un grup de cadîne. Poza lui Sorin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
de geografie, în Postfață la un deceniu personal. La unitatea volumului Sfîrșit de exil. Nuvele, au contribuit Nicolae Florescu și Mihaela Constantinescu-Podocea, echipă de mult afirmată în direcția activității lor susținute, atît de detectare în publicațiile de peste hotare a literaturii românilor din exil, cît și de recuperare benefică a acesteia. Opțiunea celor doi cercetători ai istoriei literare, în general, și ai literaturii exilului, în special, s-a oprit la revistele Înșiră-te mărgărite (Rio de Janeiro), Ființa românească (Paris), Revista scriitorilor
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
din exil, cît și de recuperare benefică a acesteia. Opțiunea celor doi cercetători ai istoriei literare, în general, și ai literaturii exilului, în special, s-a oprit la revistele Înșiră-te mărgărite (Rio de Janeiro), Ființa românească (Paris), Revista scriitorilor români (München) și Cuvîntul românesc (Canada). Nota asupra ediției, semnată de Mihaela Constantinescu-Podocea, informează atît asupra locului unde au fost publicate dintr-un început nuvelele, adică revistele mai sus numite, cît și asupra timpului scrierii lor: în jurul anului 1950. Nota aliniază
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
în argument, cu atît mai mult cu cît scrisul este raportat activității didactice, oratorice și organizatorice a aceluiași timp. Cuvîntul înainte al ediției vine cu un surplus de elemente de datare și de informare. Dintre ele, apelul neabătut la limba română, autenticitatea exprimării universului interior și exterior al nuvelelor, cît și dinamica simțirii în poezie stînd sub semnul expresivității fundamentale a limbii "de acasă". Acea "necesitate vitală" care este pusă în valoare de Nicolae Florescu în comentariul său. Există aici punți
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
cîteva date despre epica propriu-zisă a vieții lui Vintilă Horia. Sînt informații rezultate din conspectarea rezumativă a amplului "curriculum vitae", întocmit chiar de Vintilă Horia și publicat în întregime în numărul pe martie 1991, al Jurnalului literar, cu titlul Intelectuali români în exil. A parcurge acest document înseamnă a străbate geografia exilului lui Vintilă Horia. Existența sa nu a stat doar sub semnul cărților, cum ne-ar îndemna să credem școlile frecventate și titlurile obținute: Dreptul la București, Literele și Filosofia
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
așezat cot la cot cu Köteles Pál, redactor al publicației "Erdélyi Magyároszag" și alți "köteleși" ai presei din Ungaria, pentru a combate adevărurile despre Transilvania scrise de Ion Lăncrănjan, avea un trecut caracteristic, de altfel, pentru ceea ce numim "holocaustul culturii române"". Nu ținem neapărat a lua apărarea autorului Surîsului Hiroshimei, al cărui trecut e grevat de o virulentă prestație "realist socialistă", însă nu putem a nu releva că cenzura la care e supus are un detestabil specific antimaghiar. Într-atît a decăzut
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15347_a_16672]
-
mai virulent, care are în spate o "filosofie" în esență fascist-nazistă, neșovăind a arunca în spumegarea sa postcomunistă, neputincioasă, drojdiile urii interetnice. E o ultimă carte pe care o joacă postcomunismul, însă una deloc inofensivă. (Sfîrșit) Mihai Ungheanu, Holocaustul culturii române (1944-1989), Editura D.B.H. 1999, 476 pag., preț nemenționat.
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15347_a_16672]
-
text propriu, intitulat Despre dragoste și mai mult decît dragoste din volumul Simple întîmplări în gînd și spații, oferă dl Alexandru George în Luceafărul din 3 aprilie. D-sa evocă existența, prin anii '50, a unui cerc de tineri intelectuali români care se sustrăgeau teoriei comuniste refugiindu-se disperat în dragoste. Acești tineri au descoperit cîteva cărți și au fost marcați de ele: în primul rînd, L'Amour et l'Occident a lui Denis de Rougemont, romanele Pe aripile vîntului și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
barbișonul fostului președinte al României, gărzile de corp ale dlui Constantinescu au avut prezența de spirit să-i ofere o batistă președintelui, pentru a-și șterge fața de cerneala cu care l-a stropit atentatorul Isaia Faur. Potrivit editorialistei, demnitarul român nu are motive să ceară gărzi de corp. Dar, scrie ea, " Prezența și numărul gărzilor de corp dau la noi măsura rangului. Cu cît sînt mai mulți, cu atît personajul este mai important." Printre cei care au solicitat paznici plătiți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
Cristina Ionica Traducătoare și autoare de cărți pentru copii, Daniela Ștefănescu se află, prin noul volum publicat la Editura Rao în seria "Proză Română Contemporană", la al treilea roman "pentru cei mari" care are în centru un personaj feminin. Subiectul este greu - filmele americane ar fi, de exemplu, caracterizate în ghidurile TV prin cuvîntul "dramă". Ingrid Berleanu, personajul principal, află la 45 de ani
Un personaj fără "vino-ncoa" by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15343_a_16668]
-
ale tinerilor", pentru că "a cere prietenia", pentru a da un singur exemplu, nu mai poate provoca printre persoanele de "vîrste mai mici" decît cel mult hazul. Daniela Ștefănescu - eu sper, tu speri, el (ea) speră, Editura Rao în seria Proză Română Contemporană, București, 2002, 214 pag.
Un personaj fără "vino-ncoa" by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15343_a_16668]
-
politețea, răbdarea și simțul datoriei. Numai că acești polițiști nu pot fi clonați, din păcate, în schimb se pot strica și ei, fiindcă - oameni sîntem! Pînă și dl Năstase a remarcat asta, vorbind cîndva despre corupție. Veniturile inexplicabile ale polițistului român care și-a făcut vile din economii și moșteniri vor deveni și mai inexplicabile dacă amenzile prostești la care visează guvernul vor fi aprobate de Parlament. Nu m-aș fi legat de tîmpeniile astea, dacă ele n-ar fi mult
Amenzi occidentale pentru covrigul românesc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15335_a_16660]
-
ansamblu, acest nou volum al lui Constantin Abăluță continuă mai vechile teme și obsesii ale poetului, preocupat și de astă dată să exploreze și să cartografieze geografia singurătății. Și totul cu o extraordinară precizie... Constantin Abăluță - Odăile, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2001, 58 pag., preț neprecizat.
Geometria visătoare by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15365_a_16690]
-
într-un stil democratic perfect, ai zice americănesc, precum și compania în care s-a aflat, numai comercianți evrei: Dl Sinai Avram Ligy, Dl Rachmil Rarlich, plus alții, indescifrabili, printre care unul, Herman, cel mai bun prieten al tatei. Noul cetățean român luptase la Mărășești și avea să-mi vorbească des despre atacul din viile lui Negroponte. Cum suiau o colină printre gloanțele inamice strigând ura! Pe mine, copil fiind, țin minte că acest elan patriotic mă mira, nu știu de ce, în loc să
Livretul de completași by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15355_a_16680]
-
sfinții" și "preasfinții" (ca să nu mai vorbesc de "preafericiții") de azi n-ar fi umilii funcționari cu grade securiste de ieri, așa cum susține presa, aproape aș începe să cred în rolul plin de demnitate al instituției birocratic-hrăpărețe numită Biserica Ortodoxă Română. Dar nu știu de ce trebuie tras încă un rând de piele de pe săracii țării doar pentru că dl. Teoctist Arăpașu a socotit c-a venit vremea să îndrepte răul comis pe vremea când nu cârtea în fața Anticristului Ceaușescu, dărâmătorul-de-biserici. însă când
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
nu m-ar mira ca în viitorul apropiat să urce în topul preferințelor și Corpul Călăilor, Organizația Mardeiașilor sau Asociația Violatorilor de Bătrâne, toate grupări cu solidă reprezentativitate la scară națională. Nu cred că e fără legătură faptul că destui români au preferat să se declare la ultimul recensământ catolici, deși prin botez sunt ortodocși. Curios de opțiunea lor, am primit un răspuns care-ar trebui să-i pună pe gânduri pe mai-marii BOR: "Ne-am săturat de nesimțirea și demagogia
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
o productivitate a muncii execrabilă și o alocare a resurselor cu totul ineficientă. Există companii private occidentale care realizează o cifră de afaceri de o dimensiune similară PIB-ului românesc cu numai 200-250 de mii de salariați." Atât produce poporul român, în ansamblul lui: cât produc 200-250 de mii de salariați de la o firmă particulară din Occident! Și ne mai mirăm că salariul mediu de la noi se menține cu greu în jurul cifrei de 100 de dolari pe lună, adică atât cât
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
care la Hollywood o poți auzi foarte des: "You are as good as your last movie". Orice eșec te poate costa ani buni, dacă nu chiar decenii de șomaj. Succesul meu personal este relativ. E un succes real la publicul român și e un război troian în ceea ce privește publicul străin. Pe acesta trebuie să-l seduc, să-l conving să intre în sală, la ceea ce, în mod foarte generos, am putea să numim o curiozitate culinară - un film românesc. Ce poate determina
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
cinematografele mici - les cinemas d'arts et d'essais)? Ce l-ar putea interesa în cinematografia unei țări pe care, de obicei, n-o leagă în capul lui decît de Dracula, de Nadia Comăneci și de Hagi? Cîți dintre spectatorii români se duc să vadă un film iranian, să spunem, deși Iranul, în ultimii 10-15 ani, produce niște filme absolut remarcabile? Se poate film fără literatură? Există mari regizori de film care să nu citească? Vă întreb ca pe un avid
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
ei, în timp ce Cioran... Ar fi cel mai reductiv fel de a vedea cercetările Martei Petreu. Nu fața și reversul unui spirit justițiar sînt aceste două cărți, ci o serie ieșită din încercarea de a înțelege onest o mitologie a culturii române și de a se raporta liber la zeii acestei mitologii. Citită cu atenție, Ionescu în țara tatălui nu e nicidecum o pledoarie pentru corectul Eugen Ionescu. Marta Petreu nu e îndrăgostită de celebrul dramaturg, așa cum nici nu-l urăște pe
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
Mircea Mihăieș Dacă există un Dumnezeu al relațiilor internaționale, el vorbește, cu siguranță, limba română. Dintr-o țară aflată când pe lista neagră, când pe cea gri, ne-am trezit propulsați în rândul candidaților cu șanse majore la admiterea în N.A.T.O. în clipa de față, dacă stai să asculți discursul oficialității, primirea în Pactul
Câtă democrație, atâta N.A.T.O.! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15362_a_16687]
-
America și-a revenit din derută, reîncep să conteze vechile valori ale democrației. Ambasadorul Michael Guest, în mod evident un politician foarte abil, a ieșit din rezerva diplomatică și a rostit câteva adevăruri care i-au năucit pe responsabilii statului român. în rezumat, dl Guest reamintea că România are de recuperat restanțe jenante privind tratamentul evreilor în timpul celui de-al doilea război mondial, cum și indiferența oficialității față de mișcările extremiste actuale. Seria loviturilor scurte a continuat: dl Podgoreanu, parlamentar cu funcții
Câtă democrație, atâta N.A.T.O.! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15362_a_16687]
-
conținutul germanului Der Vorleser, "cel care îi citește cu voce tare altei persoane", titlu lămurit corect, dar printr-o parafrază, de Dumitru Radu Popa în postfața numită Cel care îi citea. într-adevăr n-ai cum să traduci în limba română ceea ce, în germană, exprimă tot conținutul romanului: povestea de iubire a unui tânăr îndrăgostit de o femeie mai în vârstă, un fel de Frau von Stein analfabetă, căreia îi citea cu voce tare marile opere ale literaturii germane după inițierile
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
fost o critică pe dos, fără perspectiva proceselor culturale lăuntrice din România. După 1968, prin Miron Radu Paraschivescu, dar și prin alții, Virgil Ierunca va reface legătura cu foștii lui comilitoni politici din România, fraternizînd cu echipa kominternistă din cultura română, devenindu-i chiar complice". Ce noroc pentru regimul comunist de-a fi avut un "complice" precum dl Virgil Ierunca! Ni se relatează apoi istoria unui "protest" care a avut loc la Editura Politică, "revolta celor trei Gheorghe": Vasile Gheorghe, Alexandru
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
de la constatarea că instituția în cauză era "parazitată și exploatată" de persoane cu o orientare dogmatică, evident alogene și ele. Poanta este cu sare și piper naționalist din belșug: În cele din urmă, Walter Roman a ținut să se declare... român, afirmație incredibilă, în fața căreia adjunctul său, Albrucht, a avut o întrebare de pomină: Dacă, dumneata, Walter Roman, ești român, eu ce sînt?". Conflictul, foarte simptomatic pentru acei ani, s-a terminat printr-un compromis. S-au făcut cîteva eliminări din
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]