66,509 matches
-
înainte ca noul președinte al României să fie ales. Paradoxul atitudinii premierului e cu atît mai greu de înțeles cu cît, pînă de curînd liberalii săi n-au avut asemenea idei pacifiste și sondajele de opinie independente nu arată că românii au devenit adversarii prezenței trupelor noastre în Irak. Tăriceanu a ajuns să-și închipuie că ar putea întoarce populație împotriva lui Băsescu, mizînd pe lipsa de onoare a românilor. Dacă premierul s-a înșelat unde e lipsa de onoare?
Cuvîntul României și cuvîntul lui Tăriceanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10482_a_11807]
-
pentru această capodoperă. Citatul din clasicul Becali pe care redactorii vienezi l-au scos în față este "Nu-i om de calibrul meu în toată România!" Mai pe românește: "Sînt cel mai tare din parcare!" sau poate "Cel mai mare român!" Articolul începe cu aprecierea că Becali se pricepe la expresii tari, că are o limbă slobodă și că, de curînd, l-a calificat pe prim-ministrul Tăriceanu drept "gîndac politic" (politische Kakerlake). În același ziar, din 17 mai a.c., un
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10484_a_11809]
-
și președinte de partid, prin multe trecut și prin destule având încă a trece, să privim doar înainte? Cică ar fi tocmai momentul! Niște inși, vorbind limba noastră, au ucis, au torturat, au delaționat, făcând din suferința a milioane de români trambulina propriului huzur. Dar asta s-a petrecut mai demult, a-i trage la răspundere ar tulbura ape care tocmai s-au liniștit, ba dădeau să se limpezească. Ce am vedea, oare, privind înapoi? Păduri pietrificate, iezere secate, zidiri ruinate
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
cel cantitativ. În spirit postmodern, geografia literară nu ar mai miza pe o viziune centralizată și ierarhii axiologice, ci pe scoaterea în evidență a legăturilor rizomice care se stabilesc între creatorii dintr-o anumită regiune. Este limpede că despre istoria românilor se pot spune multe lucruri, dar nici într-un caz că ar fi fost una unitară. Vreme de sute de ani locuitorii celor trei principate au trăit în realități politice diferite, au suferit influențe culturale greu compatibile, s-au adaptat
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
spre țări mai calde, fiindcă pe meleagurile mioritice, se simte o adiere de "austru" siberian ofilind trandafirii care, oricum, începuseră să aibă iz de mucegai. Publicitate! ...Iar în această vânzoleală cu imagini televizate din cele mai neașteptate unghiuri, un singur român nu-și pierde cumpătul - Dan Negru - care, uitând pentru câteva momente să urle (emisiunea "Ziua judecății", Antena 1, miercuri, 21 iunie), pronunță cu glas de om normal câteva cuvinte în limba chineză, dialect care, observă Haralampy, - Se pretează perfect vocii
"Amice, ești... idiot!" (I.L. Caragiale) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10504_a_11829]
-
are nici o remușcare pentru comportamentul din trecut. E, deocamdată, de natură secundară chiar felul în care a acumulat o colosală avere - deși unii văd o legătură directă între afacerile sale și relațiile cu Securitatea. Ce începe să fie treaba oricărui român e faptul că un astfel de individ, care ne consideră pe toți turnători, vrea să ne fie șef. Prin faptul că ne-a jignit, că a avut neobrăzarea să ne coboare la același nivel moral cu el, individul merită întregul
Cu pucul la Securitate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10507_a_11832]
-
se înfățișeze drept altceva decât este în realitate, sfidând bunul simț și acuzând cu impertinență pe oricine nu-i face pe plac, nu poate să nu infecteze, mai devreme sau mai târziu, mediul în care respiră. Nu cred că, pentru românul de rând, destinul lui Dan Voiculescu are vreo importanță. Dar tocmai acest destin ar trebui să-i înfurie pe mulți dintre cei târâți într-o aventură politică care le-a ruinat carierele: a fi membru al Partidului Conservator înseamnă, în
Cu pucul la Securitate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10507_a_11832]
-
de minus-viață. Un personaj pe o singură axă, fără memoria scării, sau măcar a ferestrei, păstrînd doar conturul încăperii. Izolat și trăitor în eșecuri pe care singur și le provoacă, speriat de propriul nume ca de-un blestem, dandy-ul român al deceniului patru e, de fapt, un anonim. Totuși, își dă, ici și colo, importanță, își ia refuzul în serios: "scuip cît pot, din fundul inimii, spre soare." Spurcarea exteriorului, sau eliberarea de interior, care se rupe și se-aruncă
Un om obosit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10512_a_11837]
-
tineretului academic. Oare nu vor fi tentați mulți dintre ei să concureze la catedre în România? Cum vor face față în această situație tinerii noștri care se vor măsura cu specialiști cu publicații în marile reviste academice ale domeniului, în timp ce românii se vor prezenta numai cu articole și cărți în limba română în reviste neștiute de mai nimeni în plan european? Va trebui volens, nolens să adoptăm standardele europene și riscăm să ne prezentăm cu o nouă generație care nici ea
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
se bucure de titluri în principiu de mare prestigiu. Asta va deveni posibil atunci când universitățile noastre cor conștientiza enorma responsabilitate care le revine în procesul de transformare a României într-o țară cu adevărat europeană. în concluzie socotesc că umaniștii români trebuie să-și manifeste prezența în viața academică a lumii civilizate. Acest lucru impune eforturi, dar ele trebuie făcute dacă nu vrem să devenim periferici din acest punct de vedere. Concursurile pentru conferințe și catedre universitare se cuvine să fie
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
munte era perfect compatibil cu cultivarea viei, trăgea concluzii de tip istoric: "Cultura viței la români e fără asemănare mai veche decît plugăria"; în final, ajungea chiar la o formulare de sinteză, destul de amuzantă prin caracterul ei categoric și absolut: "românii au fost pururea (...) o națiune eminamente vinicolă." Și must e tot latin (din mustum) și panromanic. De fapt, dintre termenii fundamentali ai domeniului, unul singur are origine controversată - strugure. Hasdeu și alți lingviști l-au considerat ca provenind din greacă
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
cap. Dar nici măcar "dictatura celebrității" nu poate bloca stupiditatea și confuziile în care se complace lumea de azi. Vă mărturisesc că mă aștept la orice după ce am urmărit inepția televizată, importată la noi de TVR, sub denumirea, locală, de "Mari români". Acum, nu mai susțin că România e o țară "atipică". De ce ne-am considera așa? În Anglia, "publicul larg" a decis că "marii englezi din toate timpurile" sunt, în primul rând, prințesa Diana și fotbalistul Beckham. Bietul Shakespeare a ocupat
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
amestec cu alte făinuri de cereale, de leguminoase sau de cartofi), drojdie de panificație, sare de bucătărie și apă. Dicționarul explicativ al limbii române definește cuvântul „pâine” ca fiind un „aliment de bază al omului”, reprezintă baza hranei zilnice a românului, un simbol al „hranei vieții”, de aceea fabricarea pâinii trebuie să constituie o preocupare esențială, de interes național. România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în privința consumului de pâine. Astfel, un român consumă în medie circa 97 de kilograme
96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
-
al omului”, reprezintă baza hranei zilnice a românului, un simbol al „hranei vieții”, de aceea fabricarea pâinii trebuie să constituie o preocupare esențială, de interes național. România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în privința consumului de pâine. Astfel, un român consumă în medie circa 97 de kilograme de pâine pe an. Pâinea trebuie să aibă o cantitatea netă de minimum 300 de grame, creșterea acesteia fiind permisă numai din 100 în 100 de grame. La realizarea studiului s-au avut
96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
-
atentă verificare a ingredientelor, a termenului de valabilitate și să fie circumspecți la anumite mențiuni nutriționale și de sănătate, care apar pe ambalajul unor produse de acest tip” conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC România. „Comportamentul de consum al românilor arată că interesul pentru pâine continuă să fie o dominantă cunoscută încă din proverbe. Studiile asupra acestui comportament (H. Domnariu, C. Goga, februarie 2015) relevă că în circa 6 din 7 gospodării se consumă pâine albă, în ciuda eforturilor de informare
96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
-
Pluralul Itacăi? Ităci, Itace? Dar dacă se scrie cu ”h” la mijloc? Se poate conjuga în mai multe limbi? Ciudat. Îmi răsar în minte amintiri nebuloase, versuri învățate la școală, precum: În lume nu-s mai multe Românii,/ ci una doar, și-aceea ne e vatră”. Au un autor cu nume predestinat stării mele de ușoară confuzie: Victor Tulbure. Sunt de acord cu autorul Tulbure, care spune în Vatra Fericirii că patria e una și că ne e
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
semn că nu sunt acolo doar pe post de decor: Eminescu, Sorescu și Dinescu (pe ultimii doi i-a cunoscut personal)! Favoritul său numărul unu, pe deasupra tuturor celorlalți, indiferent de națiune, este însă și rămâne pe veci unul, tot un român, Paul Celan. Cum face de adună sub un singur acoperiș sensibilitatea artistică și spiritul întreprinzător, două direcții aparent contrarii? Germain e-n stare să lipsească săptâmâni în șir, izolat de lume în câte o colibă de eremit din Himalaya, pentru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
Autoritățile europene sunt tot mai atente la ce fel de lapte cumpăra românii de la dozator, așa că de la 1 ianuarie 2014, aproape jumătate dintre aceste aparate vor dispărea de pe piața din România, pentru că nu respectă normele. Informația este confirmată și de membrii asociației din domeniu, care spun că 40% dintre cei care vând lapte
O mare parte din dozatoarele de lapte, amplasate în pieţe, vor dispărea [Corola-blog/BlogPost/94305_a_95597]
-
polul economiei mondiale se va muta în Asia. Comparativ cu țara noastră, unde, începînd cu anul 1990, economia a fost pusă pe butuci de o clasă politică coruptă, vîndută intereselor străine și dezinteresată de soarta națiunii române. Trei milioane de români care ar fi putut contribui la dezvoltarea Țării au emigrat pentru un loc de muncă decent remunerat. Așadar, vedem vreo legătură între protestele din Hong Kong și S.UA.? Cum să nu! Foarte curînd China va pune capăt unui secol de
Secolul american se termină, începe cel al Pacificului [Corola-blog/BlogPost/94289_a_95581]
-
tentă pozitivă” în numeroase publicații din țară și din străinătate. Patrimoniu CCIRO Italia: - 3 birouri Romă, 1 birou Perugia, 1 birou Torino, 1 birou Bologna, 1 birou Milano. - revista “Info Cameră Italia” http://www.cciro.it/doc/1402496754.pdf - televiziunea românilor din Italia CCIRO-TV (disponibilă pe DDT Italia de la 1 septembrie 2014). - primul birou de turism dedicat românilor din Italia. Angajați CCIRO Italia: - 6 membri fondatori, 2 secretare, 3 jurnaliști colaboratori. Investiția membrilor fondatori în primul an de activitate CCIRO Italia
Camera de Comerţ a României în Italia, persoană juridică italiană, va întări colaborarea cu instituţiile statului român [Corola-blog/BlogPost/94319_a_95611]
-
a festivalului a reunit în prima parte „Callatis New Stars”, câștigători ai unor concursuri muzicale: Baroq (Alex Baroq), câștigătorul „Sibiu Jazz Festival” la 16 ani, Kate, Gio, Dominique, Alyanna, Adoră. În partea a doua la „Diaspora Talent Show” au concertat români talentați de peste hotare, acoperind o vastă arie geografică: Olanda (Olly De Quartz) , Germania (Manfred, Dragon de Transylvania), Suedia ( Richy B), Turcia ( Gâzi Demirel), Irlanda (Dragoș Bădoi), Italia(Olga Bălan). “Miss Mangalia” ne-a încântat prin grație și frumusețe iar la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94294_a_95586]
-
Cine suntem noi? Cronici de la Est de Vest, Editura Cartier, Colecția Cartier Istoric, 2009 și multe altele... Viziunea, concepția sau opinia Domnului Dan Dungaciu despre implicarea creștinilor, a laicilor în viața Bisericii În clasicul studiu “Mirenii în Biserică”, eminentul canonist român Liviu Stan era cât se poate de tranșant: „Convins că Biserica nu-și poate manifesta din plin viața prin mădularele sale legate și imobilizate... socotesc că trebuie să li se dea tuturor credincioșilor toată slobozenia, și în slobozenie, toate drepturile
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
vrea și, mai ales, care poate fi așezată într-o singură categorie. Statistica nu face decât să întărească această idee, inclusiv atunci când se aplică la cetățenii României: în termenii comparativi ai sondajelor, religiozitatea acestora ar fi mult peste media europeană, românii fiind, declarativ, foarte harnici în a-și declara credința. Dar o cercetare calitativă ne-ar dezvălui incomparabil mai multe și ar fi un instrument pentru a explica - totuși! - lipsa prezenței publice a discursului religios, în ciuda dominației cantitative indiscutabile. La pelerinaje
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
prezenței publice a discursului religios, în ciuda dominației cantitative indiscutabile. La pelerinaje, iconițele sunt vândute ca în talcioc, pe post de talismane purtătoare de noroc - afirmă, cu multă seriozitate și responsabilitate, Domnul Dan Dungaciu Iată doar câteva ipostaze sociologice ale religiozității românilor, fără pretenții de exhaustivitate. Prima categorie este cea a „omului religios“, credinciosul propriu-zis, care frecventează biserica regulat și stă binișor și la nivelul catehetic. Este o categorie sociologică constantă, chiar dacă greu de cuantificat. A doua categorie este cea a „pelerinului
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
așa ceva. Dar nici Biserica nu a încurajat acest demers. Existența sociologilor religiei sau a institutelor de profil afiliate uneia sau alteia dintre Biserici este un loc comun în Occident. La noi, nu, în ciuda bogăției peisajului religios din România, amplificat cu românii din diaspora (SUA, Europa) sau cei din jurul României (Republica Moldova, Serbia, Ucraina etc.). O expertiză sociologică, fie și afiliată, nu i-ar fi stricat deloc Bisericii și ar fi ajutat-o să își ghidoneze acțiunea, să decripteze cât mai just profilul
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]