1,009 matches
-
ilustrul arheolog american John O’Shea, profesor la Universitatea din Michigan. „Prezența sa, care ne onorează cu adevărat, este legată de parteneriatul încheiat între Muzeul Banatului, Muzeul Arad și Universitatea Michigan, în cadrul căruia, până în 26 iulie, se vor desfășura cercetările româno-americane de la Pecica (jud. Arad). Din colectiv fac parte John O’Shea, Alexander Barker, Alexandru Szentmiklosi, Chris Papalas, Pascu Hurezan, Georgeta El Susi. Participă studenți de la universitățile Michigan, Ohio, Massachusetts, Heidelberg, Timișoara, Alba-Iulia, Cluj-Napoca, Iași. Obiectivul principal urmărit este acela de
Agenda2005-27-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283884_a_285213]
-
War, and Great Powers, 1804 1999, Penguin Books, New York, 2001. Gogeanu Paul, Dunărea în relațiile internaționale, Editura Politică, București, 1970. Goldwin Robert (coord.), Readings în Russian Foreign Policy, Oxford University Press, 1959. Harrington Joseph F.și Courtney Bruce J., Relații româno-americane: 1940-1990, Institutul European, Iași, 2002. Haushofer Karl E., De la géopolitique, Artheme Fayard, Paris, 1986. Iancu Mihai (coord.), Geografia, Editura Academiei RSR, București, 1976. Iklé Fred Charles, How Nations Negotiate, Harper & Row, Publishers, New York, 1964. Every War Must End, Columbia University
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Feltham, Ghid de diplomație • Andre Nouschi, Petrolul și relațiile internaționale din 1945 pînă în prezent • Kenneth N. Waltz, Omul, statul și războiul • Alexandru Popescu, Relații româno-austriece • Stefano Guzzini, Realism și relații internaționale • Joseph F. Harrington și Bruce J. Courtney, Relații româno-americane. 1940-1990 • Paul Ullmann, Relațiile Austriei cu România între 1945 și 1955 • Stephen M. Walt, Originile alianțelor • Stephen M. Walt, Teorii ale relațiilor internaționale În curs de apariție David A. Baldwin, Neorealism și neoliberalism. Dezbaterea contemporană Joseph S. Nye, Jr, Puterea
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Charles Iklé, Every War Must End, Columbia University Press, New York, 1971, p. 95. 113 Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eterninate. O istorie politică a comunismului românesc, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 152. 114 Joseph F. Harrington și Bruce J. Courtney, Relații româno-americane: 1940-1990, Institutul European, Iași, 2002, p. 91. 115 Robert Lee Wolff, The Balkans în Our Time, W. W. Norton, New York, 1967, p. 461. 116 Joseph F. Harrington și Bruce J. Courtney,op. cît., pp. 106-107. 117 ibidem, p. 104. 118
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
pe care le deține partea română, SUA consideră binevenită cooperarea cu toți potențialii parteneri pe tema apărării antirachetă. În ceea ce privește existența, sau nu, a unor consultări cu UE, având în vedere că proiectul, este (cel puțin în această etapă) unul bilateral, româno-american, un proiect de securitate națională, pe care statele îl pot decide suveran, consultarea prealabilă a statelor membre UE nu este necesară, potrivit stadiului actual al Politicii de Securitate și Apărare Comună noua denumire a Politicii Europene de Securitate și Apărare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
la București, în perioada 26-27 iulie 2010. A treia rundă de negocieri pe tema participării României la sistemul de apărare antirachetă al SUA a avut loc la 17 septembrie 2010, fiind precedată de o reuniune a grupului de lucru mixt româno-american pentru analiza locațiilor posibile pentru instalarea componentelor sistemului în România. În conformitate cu comunicatul de presă al MAE, cele două părți au continuat discuțiile asupra cadrului juridic care va reglementa cooperarea bilaterală în domeniul apărării antirachetă, fiind înregistrate, și de această dată
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
oficială privind decizia României de instalare a scutului antirachetă american pe teritoriul său, menționând că pornește de la premisa că fiecare stat are dreptul suveran de a decide mecanismele de asigurare a propriei securități. Guvernul Republicii Moldova a luat notă de înțelegerile româno-americane cu referire la perspectiva amplasării pe teritoriul României a unor elemente ale sistemului de apărare antirachetă în Europa, precum și de caracterul deschis al acestuia pentru participarea altor actori interesați, în scopul consolidării securității comune. De asemenea, într-un comunicat al
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
port aceeași curată prietenie, cu regretul, evident, că enorma distanță nu ne permite să ne revedem și să dialogăm direct. Îți urez tot binele și Îți strâng mâna, același, Mircea Zaciu P.S. Ai putea să-mi trimiți adresa ARA (Academia Româno-Americană) și să-mi spui eventual cu cine aș putea lua acolo legătura? * Bonn, 9 noiembrie 1991 Dragă Norman Manea, Îți mulțumesc pentru scrisoare și mă grăbesc să-ți scriu Înaintea unei plecări neprevăzute În țară. În fapt, voiam să amân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
moderate. Atunci Însă până și „căderea unui ac pe podea” provoca, cum spunea Mary McCarthy, furtuna socialistă. În 1984, când sora Cellei de la Washington venise să ne viziteze, Paul s-a interesat, suspicios, ce s-a decis la „masa rotundă româno-americană”. Nu se decisese nimic, nici atunci, nici Înainte, nici după, știa prea bine că nu doresc să părăsesc scrisul, deci nici România. După ce mi-a ascultat raportul, franchețea sa devenise afectuoasă, fără nici o reminiscență ideologică: „M-am gândit și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
stătea, În locuința surorii doamnei Bagdasar, se puneau perne pe telefoane, se dădea radioul la maxim ca să se poată vorbi, a fost șocat complet”... Nimic din acest șoc nu era vizibil În Însorita Încăpere În care se desfășura dialogul scriitoricesc româno-american. Bellow nu menționase nimic deranjant pentru gazdele sale de la Uniune sau pentru megafoanele și informatorii aflați la post Între noi și nu părea să observe provocările. Aveam senzația că am reîntâlnit un soi de unchi bonom, niciodată prea implicat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
McDonalds au fost luate cu asalt de o populație pentru care "un loc curat și bine luminat", cum ar spune Hemingway, reprezenta o adevărată revelație. Copiii, privind ore-n șir filmele de pe "Cartoon Net-work", au început să folosească un jargon româno-american în care cuvântul "cool" se aude în aproape oricare frază. Iată de ce nu trebuie să mire pe nimeni statisticile recente în care poporul român apare ca fiind unul dintre sprijinitorii cei mai devotați ai politicii americane în privința războiului cu Irakul
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
New-York. Deoarece cursurile universitare au început de mult trebuie să părăsesc marele oraș și să plec la Ithaca, unde voi rămâne tot semestrul de iarnă. Mă prezint Luni 14 octombrie la fundația Rockefeller la Mr. Stacy May. Luarea de contact româno-americană se desfășoară în condiții afabile, deși cunoștințele mele de limbă englezo-americană lasă de dorit; după abia câteva luni de studiu cu un român, care a fost în America și care mi-a fost coleg de liceu, Dl. Economide. Iau contact
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
2005 BETA 108876. Transmisiune directă Patriarhia Română Beta 6859 22 min 24 dec. 1990. Documentare directă: Cernat, Manuela, Discurs la decernarea titlului de Doctor Honoris Causa Universitatea "Ovidius" Constanța, 29 noiembrie 2006. Cernat, Manuela, "Cronică Patimile lui Christos", pentru Revista Româno-Americană, manuscris. Dincă, Titi, Discuție înregistrată în vederea elaborării tezei, august 2011. Dincă, Titi, Discuție înregistrată în vederea elaborării tezei de doctorat, mai 2007. Lemnaru, Lili, Discuție înregistrată în vederea elaborării prezentei teze, mai 2011. Registrul de arhivă video al Redacției Religie Istorie Serafim
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
Causa Universitatea Ovidius, Constanța, 29 noiembrie 2006. 36 www.basilica.ro/ro/stiri/inceputul cinematografiei .....hristos.html 37 Savtie Baștovoi, De la icoana la televizor, pe http://www.crestinortodox.ro/ diverse/de-icoana-televizor-69470.html 38 Manuela Cernat, "Cronică Patimile lui Christos", pentru Revista Româno-Americană, manuscris. 39 Elena Dulgheru, Imaginea lui Iisus în cinema, pe http://elena-dulgheru.blogspot.com/search/label/film%20religios. 40 http://elena-dulgheru.blogspot.com 41 Andrei Tarkovski, Temps scellé, Éditions Cahiers du Cinéma, 1989, p. 56. 42 Manuela Cernat, "Prefață" în
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
trei zile, fără Meme. Fusese trimis mai departe, într-altă țară africană, nimeni nu știa unde, se spunea că era „într-o misiune“, probabil alt zvon. Cineva se jura că îl auzise vorbind la Vocea Americii, parcă despre un colocviu româno-american organizat cu multe luni în urmă, nu era sigur. Alții erau în stare să bage mână-n foc că a rămas în străinătate și că zvonul cu țara africană e doar o acoperire, să nu se facă serviciile de securitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
prin tarabele de pe Calea Moșilor, răstoarnă toate gălețile cu bragă; tramvaiul tras de patru cai zdraveni, versurile și melodia cu „Un’ te duci tu, mielule? Recomandat de arhitectul său, Pomean, cu englezeasca lui, a lucrat o vreme pentru o societate româno-americană, la puțurile de petrol de pe lîngă CÎmpina. A avansat repede, căci era unul dintre puținii care știau să transmită scurt și corect comenzile inginerilor americani către meșterii de la sonde. A cîștigat foarte bine și s-a Întors la București să
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
februarie 1901, guvernul conservator cade, liberalii sînt chemați la conducerea țării, Sturdza cumulează posturile de Prim-ministru și Ministru de Finanțe. Disconto-Gesellschaft acordă un împrumut de 5% României. Americanii vor reacționa neoficial. Standard Oil investește într-o companie formal românească, Româno-Americană. În 1905, compania va avea un capital de 6 milioane de franci. Compania se deschide la Constanța, dar rafinează la Ploiești. Jocurile politico-financiare iau un nou avînt și alimentează polemica liberali-conservatori. În spatele respingerii americanilor se profilează, din partea naționaliștilor, refuzul determinat
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sustrag cîteva mari societăți germane care realizează transferuri în Elveția transformă peisajul proprietății din domeniul petrolier. În 1920, România controlează șase din cele mai imporante întreprinderi reprezentînd 30% din extracțiile petroliere. Societățile cu capital străin ca Astra Română și Societatea Româno-Americană sînt private de sprijin politic și suportă concurența industriei naționale care este susținută de guvern. Constituția din 1923 și legea minelor din 28 iunie 1924 reglementează problemele proprietății subsolului și definesc relațiile între guvern și industrie. Cele două texte sînt
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și București (septembrie 1930 și ianuarie 1931). Criza se adîncește în ianuarie și februarie 1933. La sfîrșitul lunii ianuarie, greva cuprinde din nou Atelierele Grivița din București. Două zile mai tîrziu, rafinăriile petroliere de la Ploiești sînt mobilizate: muncitorii de la fabrica româno-americană devastează uzina. Observatorii străini, printre care se numără și reprezentantul Franței, evocă riscul destabilizator al unui complot comunist în România. La 3 februarie, starea de asediu este declarată la București, Iași, Timișoara, Ploiești și în regiunea petroliferă vecină. Se știe
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o cvasi-blocadă, în timp ce președintele Kennedy se arată favorabil unor deschideri selective. Johnson, în discursul său asupra stării Uniunii, din 8 ianuarie 1964, optează deliberat pentru o liberalizare a schimburilor comerciale Est-Vest. Conducerea politică românească profită imediat de această șansă. Tratativele româno-americane au loc între 18 mai și l iunie și conduc la un acord care începe cu deschiderea la București a unui Birou comercial american, iar legația din Washington este ridicată la rangul de ambasadă. Johnson era convins să susțină evoluția
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să abolească specificul național (să elimie minoritățile) și să reducă diferențele dintre orașe și sate (sistematizare) 1973 Decembrie Ceaușescu este primit de președintele Nixon în Statele Unite. Este semnat un acord de cooperare economică, industrială și tehnologică. Instituirea unui Consiliu economic româno-american 1974 Demisia lui Gheorghe Maurer din postul de Prim-ministru și înlocuirea sa cu Manea Mănescu Martie Ceaușescu este ales de Marea Adunare Națională ca președinte al Republicii Socialiste România 1975 Statele Unite acordă României Clauza Națiunii celei mai Favorizate. Acordul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Pace de la Paris 2. Stephen Fischer-Galați, Europa de Est și Războiul Rece 3. Frederick Kellogg, O istorie a istoriografiei române În pregătire: Stephen Fischer-Galați, România în secolul al XX-lea Nicolas M. Nagy-Talavera, N. Iorga Joseph F. Harrington, Bruce J. Courtney, Relații româno-americane Format 1/16 (70 x 100) Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică lași • Str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • Cod 6600 • Tel. Difuzare 032/233731 • Fax: 032/230197 1 Damian Hurezeanu, O carte eveniment: Catherine Durandin
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Alegerea și Tablourile), comunicând cu primele două prin motivul peștelui (motiv dublu, sacru și profan, cristic și demonic), este o savuroasă comedie de limbaj postmodern, un bâlci al deșertăciunilor, dincolo de care se ghicesc ironia și îndoiala autorului față de sensurile lumii (româno-americane) în care trăiește. SCRIERI: Antoine de Saint-Exupéry. Aventura conștiinței, București, 1980; Călătoria, București, 1982; Fisura, București, 1985; Panic Syndrome!, pref. Dan Cristea, București, 1997; Închide ochii! Povestirile seminței, București, 1998; Traversând Washington Square, București, 1999; La revoluția română, București, 2000
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
Feltham, Ghid de diplomație • Andre Nouschi, Petrolul și relațiile internaționale din 1945 pînă în prezent • Kenneth N. Waltz, Omul, statul și războiul • Alexandru Popescu, Relații româno-austriece • Stefano Guzzini, Realism și relații internaționale • Joseph F. Harrington și Bruce J. Courtney, Relații româno-americane. 1940-1990 • Paul Ullmann, Relațiile Austriei cu România între 1945 și 1955 • Stephen M. Walt, Originile alianțelor • Stephen M. Walt, Teorii ale relațiilor internaționale În curs de apariție Neorealism și neoliberalism. Dezbaterea contemporană, David A. Baldwin Puterea blândă. Calea către succes
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
organ al Cercului de artă contemporană, Zürich. * Membru în consiliul de redacție al revistei 3e Millénaire. * Membru al Societății franceze de Filosofie, al Grupului francez de istorici ai științelor și al Societății franceze de estetică; Membru de onoare al Academiei Româno-Americane de Științe și Arte (ARA). BIBLIOGRAFIE CĂRȚI : • Dehors... (Afară...), Stock, Paris, 1926 (singurul volum de poeme al lui Stéphane Lupasco). • Du devenir logique et de l'affectivité, Vol. I "Le dualisme antagoniste et les exigences historiques de l'esprit", Vol
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]