2,161 matches
-
ca niște pene de egretă. Limba târâtă la Roma odată cu Decebal, aspră ca tăișul sabiei ascuțit printre pietre tăcute , și-a întors fața mandră către schitul lui Dumnezeu, munții Carpați. Soarele se răsfrânge în inima ei pulsând veșnicii. Picioarele cuvintelor romanești caută harul în somnul gliei încălțate în sandale romane. Serenitatea vocalelor are timbru de clopot ortodox. Ele înalță curcubeu peste Prut pe cerul de un albastru voronețian. Răsună în trupul Limbii române glasul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Limba
LIMBA ROMÂNĂ, ULTIMA MĂNĂSTIRE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360122_a_361451]
-
poeziei acestei minunate planete, ci și al universului. Cred în potențialul spiritual al acestui popor căruia încă nu ia venit timpul să dovedească și să i se recunoască adevărata valoare, așa că mă repet Eminescu este vârf de lance al spiritualității romanești. Referință Bibliografică: Mihai Eminescu / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1106, Anul IV, 10 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
MIHAI EMINESCU de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359823_a_361152]
-
poetice. Însă, sub raportul conținuturilor, compozițiile aparțin unor morfologii și ritmologii inedite. Romanul „Ultimul om” dar și „Chipuri de apă” sau „Formula matematică a iubirii” captivează printr-o originară arhitectură meditativă. Tematica este orientată prin valoarea intuiției de cunoaștere. Deschiderea romanescă este marcată de caracterul polemic, tensional al cuplului, aflat în plină confruntare ideatică, care se justifică printr-un pronunțat flux erotic. Autoarea nu a ales întâmplător acest procedeu inaugural, fiindcă instrumentarea sa psihologică urmărește în profunzime terțetul gând, cuvânt, faptă
O ORIGINALĂ ARHITECTURĂ MEDITATIVĂ ÎN OPERA ELIZEI ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359851_a_361180]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > TE-AI UITAT MEREU LA ALTA... Autor: Georgeta Nedelcu Publicat în: Ediția nr. 388 din 23 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Pomul după roade se cunoaște, iar omul după fapte (Proverb romanesc) Dacă te vei despărți de mine, amăgit de jurăminte, Viața ta nu va mai fi, precum a fost înainte. Dacă vei uita de Iisus, care te-a răscumpărat; Nu vei mai fi fericit. Ști că e adevărat. Unge-ți sufletul
TE-AI UITAT MEREU LA ALTA... de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359891_a_361220]
-
Tache; 2005), ''Nimeni nu-i perfect'' (rolul Domnul Predescu; 2008). Sebastian Papaiani a fost decorat la 13 decembrie 2002 cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului romanesc, cu prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului Național din București”. Sebastian Papaiani era născut pe 25 august 1936 în Pitești.
A murit actorul Sebastian Papaiani () [Corola-blog/BlogPost/338754_a_340083]
-
Dincolo de aspectul oficial pe care îl afișează plastic, însemnele statului român, sunt purtate în sufletul majorității românilor ca niște odoare scumpe, pe tot parcursul vieții lor, provocând sentimente puternice. Mulți lăcrimează când se cântă imnul național sau văd arborat drapelul romanesc la vreo competiție sportivă. După cum am amintit, conceperea, studiul și popularizarea prin lucrări a însemnelor oficiale ale unui stat aparține, de obicei, specialiștilor în materie. Istoricii se ocupa cu studiul evoluției unei națiuni, stat, instituție, epocă, sau tot ce aparține
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
însă doar forma preliminară a comprehensiunii și interpretării unei opere literare. Universul imaginar (diegeza) impune abordarea dintr-o perspectivă hermeneutică globală de descifrare a sensurilor generice, a semnificațiilor concrete și a înțelesurilor specifice generate de text. Fundamentată pe o semantică romanescă echilibrată, lectura onestă a cărții de față ne instalează în perimetrul larg al spiritualității, al tradiției, al culturii rurale, al obiceiurilor și al gândirii țărănești actuale. Fondul de adâncime al romanului îl reprezintă spiritualul. Pe suprafața discursivă, această profunzime este
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
socială. Aici se impune onorarea unor exigențe de a explicita temeiurile, de a justifica pozițiile și de a fi autoconsistent (consecvent cu opiniile și acțiunile performante). Mecanismul principal de funcționare a epicului îl constituie ruptura urmată de împăcare. Centrul lumii romanești se află în comuna Rudari, situată la 10 km de orașul Coveia. Vasile Geambașu și Ioana Magură, locuitori ai satului, studenți în Coveia, sunt prieteni și au plănuit să se căsătorească în toamnă. Acum, în a doua zi de după Rusalii
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
identității în procesul de comensurare a identității de emigrare cu identitatea de imigrare în cadrul interculturalității. Chiar din titlu, dacă avem încredere în el, două se profilează a fi coordonatele ce asigură cadrul și creează spațiul de dezvoltare a producției narative romanești: relatarea și multipla experiență existențială (a interculturalului și a crizei identitare, a blocajului, a revenirii la sine și a morții). Relatarea este o problemă de retorică, iar experiența este o problemă de viață (și de moarte), moartea însăși fiind o
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
căutare, obsesie, eșuare). În „Arca lui Noe” (1980), Nicolae Manolescu arăta: „Nici romancierii nu creează în chip absolut. Au și ei un fel de repertoriu ideal de combinații, din care aleg, după împrejurări, și pe care le-am numi domeniul romanescului”. Trei sunt deciziile pe care le are de luat un prozator: definirea unui raport între autor și narator, fixarea într-o perspectivă și stabilirea modului de realizare a narării (relatare sau prezentare). b 1 . În tehnologia narativă a romanului, Gabriel
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
prozator nu-și blochează personajele în închisoarea caracterelor. La Mircea Eliade, așa cum observă Felicia Gherghina, tipologia feminină este “construcție narativă” și “reiterare mitologică” (p. 11). Pentru a etala prin exemple teza, cartea se structurează în cinci capitole. Primul acoperă poetica romanescă a lui M. Eliade. Al doilea are în centru romanul universal “Maitreyi”. Al treilea se ocupă de “Domnișoara Chistina”. Al patrulea investighează “Nuntă în cer”. În sfârșit, în capitolul al cincilea se radiografiază filonul feminin din celelalte scrieri epice. Poetica
FELICIA GHERGHINA: Formula existenţială a femeii în proza lui Mircea Eliade, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339618_a_340947]
-
diegeză se justifică prin necesitatea de a-și exhiba o „conștiință tulbure”, „conștiința în ceață” (N. Manolescu) și a analiza situația toxică în ideea unei lămuriri, a unei clarificări. În mod specific, „Raport asupra singurutății” reprezintă o extensie a poeticii romanești a lui A. Buzura. În „Bloc-notes” (1981), scriitorul sublinia: „cărțile adevărate, sincere nu sunt decât un drum împotriva singurătății, durerii”. Trecerea anilor a făcut ca o carte adevărată să traverseze singurătatea renunțând la a se situa împotriva ei. Romanul în
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
roman al înregistrării de fapte, „Bravo Lui” își asumă o cunoaștere exterioară a vieții. Trăirile n-au altă substanță decât fapta. Experiment reușit ca scriere faptică, proza cu care avem de a face imaginează personaje fără probleme de conștiință. Figurile romanești nu trăiesc decât prin ceea ce se vede din exterior. Din acest unghi, narațiunea intră într-un profil de roman cinematografic. Faptele alcătuiesc existența socială. Indicial, ele denotă și sentimente, gânduri, îndoieli, neliniști și incertitudini. Acestea rămân însă în afara scriiturii și
NICOLAE PÂRVULESCU: Un roman al interiorităților goale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339682_a_341011]
-
identității în procesul de comensurare a identității de emigrare cu identitatea de imigrare în cadrul interculturalității. Chiar din titlu, dacă avem încredere în el, două se profilează a fi coordonatele ce asigură cadrul și creează spațiul de dezvoltare a producției narative romanești: relatarea și multipla experiență existențială (a interculturalului și a crizei identitare, a blocajului, a revenirii la sine și a morții). Relatarea este o problemă de retorică, iar experiența este o problemă de viață (și de moarte), moartea însăși fiind o
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
căutare, obsesie, eșuare). În „Arca lui Noe” (1980), Nicolae Manolescu arăta: „Nici romancierii nu creează în chip absolut. Au și ei un fel de repertoriu ideal de combinații, din care aleg, după împrejurări, și pe care le-am numi domeniul romanescului”. Trei sunt deciziile pe care le are de luat un prozator: definirea unui raport între autor și narator, fixarea într-o perspectivă și stabilirea modului de realizare a narării (relatare sau prezentare). b 1 . În tehnologia narativă a romanului, Gabriel
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
coordonator programe la Asociația STINDARD, București, din ciclul “Monumente ale românilor din afara frontierelor” a ales să vorbească despre “Un monument medieval românesc salvat de Dumnezeu”. Este vorba de Biserica Domnească și Catedrală din orasul Herța - azi în Ucraina - monument medieval romanesc, la frumoasa vârstă de 255 ani, așa cum specifică autorul evocării. La rubrica “Starea prozei” - în proza “Printr-o fugă, dar care” - partea a III-a, Cleopatra Lorințiu ne-o prezintă pe Marina d'Agosta. Ion Nete prezintă un fragment din
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
din altar și pronaos. b) Înscrisul în pisanie, că biserica ar fi fost ridicată în 1791 de frații Pleșescu, ar fi a doua variantă a acestei sfinte zidiri. Trebuie amintit faptul că din anul 1910, o dată cu construirea bisericii din satul Romanești, în timpul regelui Carol și a Preasfințitului D.D. Ghinadie cu ajutorul material al lui Nae Busuioc, primar, împreună cu preotul paroh Popescu, noua ctitorie primește Hramul „Intrarea în bise- că a Maicii Domnului”, iar Mănăstirea Pleșești, din aceeași parohie, Romanești, de la această dată
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
bisericii din satul Romanești, în timpul regelui Carol și a Preasfințitului D.D. Ghinadie cu ajutorul material al lui Nae Busuioc, primar, împreună cu preotul paroh Popescu, noua ctitorie primește Hramul „Intrarea în bise- că a Maicii Domnului”, iar Mănăstirea Pleșești, din aceeași parohie, Romanești, de la această dată prăznuiește hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Traducerea din slava veche din pisanie confirmă varianta b). “ ... Această sfântă și Dum- nezeiască biserică, unde se prăznuiește Hramul „Aducerii în biserică„ și se cinstește Hramul „Sf. Ierarh Nicolae„ este zidită din
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
Bucovină. Organizatorii au mulțumit acestor purtători de folclor românesc, interpreți de folclor și muzică populară, pentru că prin prestațiile lor artistice au transformat pentru câteva ore orașul Cernăuți, într-o capitală a folclorului românesc de pretutindeni. Cu prilejul Zilelor Culturii Tradiționale Romanești la Cernăuți, spectatorii prezenți in sala și organizatorii au fost felicitați oficial de Consulul României la Cernăuți, dl. Corneliu Ionel Ciubotaru, reprezentantul Direcției pentru cultură din cadrul Administrației Regionale de Stat Cernăuți - Vasile Nahamko, consilierul Consiliului Județean Suceava - Ioan Abutnăriței, Șefa
CENTRUL BUCOVINEAN DE ARTĂ PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/341437_a_342766]
-
altceva, pierderea memoriei. Prin ceea ce a făcut până acum, dar, mai ales, prin ceea ce promite a fi, Lucia Cherciu reprezintă, în opinia mea, o șansă în plus acordată Vrancei literare”; 4. la IOAN DUMITRU DENCIU - este analizată aproape toată opera (romanescă, poetică, eseistică - lipsește proza scurtă) - se concentrează, astfel, în mare, micro-monografia; de reținut, totuși, câteva sintetizări ale Duhului „dencian”, de către Mircea Dinutz - absolut memorabile: „Autorul își construiește discursul cu moderație, așezându-și cu grijă piesele în spațiile optime, dozându-și
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
traseu inițiatic în care autorul se recomandă ca un hermeneut redutabil, ca o natură dialogică, de rafinată subtilitate, cu însemnele oralității la vedere, conviv în mare vervă, în planul superior al ideilor”; 11.la DOINA POPA - se analizează toată opera romanescă: „Doina Popa este o rafinată și performantă exploratoare a naturii umane confruntate cu propriile limite, marcate de o irepresibilă nevoie de armonie, lumină și căldură sufletească, dragoste și fericire, în sensul cel mai deplin al cuvântului”; 12. la ION LARIAN
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
priza bună pe care o face acesta la realitate, de care se apropie, ca și în celelalte volume, cu o sensibilitate metafizică”; 15. la LIVIU IOAN STOICIU - este analizată doar opera poetică (minus La plecare și Pam-param-pam), nu și cea romanescă, dramatică etc: „Primul lucru care se impune atenției ar fi organicitatea creației sale, în ciuda faptului că poetul își primenește mereu mijloacele de expresie, își modifică surprinzător demersul lirico-dramatic, de la un volum la altul. În al doilea rând, este evident regimul
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
scrie că în cartea aceasta oamenii mor cu ochii deschiși, câtă vreme ceea ce au trăit nu a fost destul ca să-i ajute să găsească răspunsul. Poate că autorul are dreptate atunci când afirmă: < >”; 18. la DUILIU ZAMFIRESCU - se insistă pe opera romanescă, în special, pe Viața la țară, Anna și, în special, pe „cazul Lydda” - deloc poezia, deloc nuvelistica și aforismele: „O predispoziție naturală spre seninătate, spre o artă calmă și echilibrată, la care va contribui decisiv contactul cu Italia (unde va
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
Acasă > Orizont > Gânduri > DACĂ NOI NU MERGEM ÎN ROMÂNIA, VINE ROMÂNIA LA NOI! Autor: Mara Circiu Publicat în: Ediția nr. 1309 din 01 august 2014 Toate Articolele Autorului Ascunsă în lada de zestre a bunicii, ia romanesca ne aduce aminte astăzi mai mult ca oricând de frumusețea și simplitatea ce ne definesc pe noi, românii. Pe langă firul magic de borangic ce ne leagă de acasă, ia romanesca reprezintă puntea de legătură cu moșii și strămoșii noștri
DACĂ NOI NU MERGEM ÎN ROMÂNIA, VINE ROMÂNIA LA NOI! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342282_a_343611]
-
Autorului Ascunsă în lada de zestre a bunicii, ia romanesca ne aduce aminte astăzi mai mult ca oricând de frumusețea și simplitatea ce ne definesc pe noi, românii. Pe langă firul magic de borangic ce ne leagă de acasă, ia romanesca reprezintă puntea de legătură cu moșii și strămoșii noștri care adeseori și-au riscat viața pentru patria-mamă; rădăcinile cu un trecut de care suntem mândri, seva din care ne tragem puterea să mergem mereu înainte oricâte piedici am avea de
DACĂ NOI NU MERGEM ÎN ROMÂNIA, VINE ROMÂNIA LA NOI! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342282_a_343611]