1,087 matches
-
Din nou sunt prezentate subiecte capabile să stârnească vii controverse, cum ar fi viața, moartea, drepturile omului etc. și toatea acestea într-un limbaj pitoresc cu care Carlin deja și-a obișnuit audiența. Deși a fost educat într-un mediu romano-catolic (lucru descris în albumele "FM & AM" și "Class Clown"), religia și credincioșii constituie o temă predilectă a criticii sale. De asemenea, consideră ipocrit actul jurământului pe Biblie. Mai mult, în "Brain Droppings" parodiază credința susținând că adoră zeul-Soare.
George Carlin () [Corola-website/Science/313249_a_314578]
-
de românii de la sud de Carpați și de comunități vorbitoare a mai multor limbi pe ambele maluri ale Dunării); un alt exemplu de diversitate culturală în cadrul aceleiași etnii datorită evoluției istorice, e constituit de apartenența religioasă a românilor - ortodocși, greco-catolici, romano-catolici, baptiști, atei etc. Ținând cont de diversitatea culturală specifică oricărei națiuni, indivizii au identități multiple, semnificația fiecărei identități variind în funcție de contextul în care este asumată, ceea ce face uneori dificilă definirea identității naționale în funcție de criterii culturale. Astfel un marocan se poate
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
ca fiind o biserică din piatră și prosperă. Din anul 1569 edificiul a fost ocupat de confesiunea protestantă a unitarienilor și restituit catolicilor la 1777 printr-un ordin emis de către Maria Terezia, pentru ca anul următor biserica să fie sfințită de romano-catolici. Revoluția de la 1848 aduce arderea și distrugerea ei, astfel că din anul 1867 biserica este renovată la forma actuală.87 Însă istoria zbuciumată a acestui oraș a reușit să își lase și asupra acestui edificiu de cult o amprentă, fiind
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
Regina (Biserică Romano-Catolică din Cioplea), Sfântă Ana, Sfântă Elenă, Giurgiu, Popești-Leordeni), din cadrul Arhiepiscopiei romano-catolice de București. Parohia romano-catolică „Sfântă Cruce” nu are filiale. Parohia nu dispune de un cimitir propriu. În actuala biserică romano-catolică se celebrează liturghii în riț latin (romano-catolice) și bizantin (greco-catolice). Hramul bisericii romano-catolice „Sfântă Cruce”, este sărbătorit la 14 septembrie, data în care se celebrează „Înălțarea Sfintei Cruci”, atât în calendarul romano-catolic cât și în cel ortodox. Actuala casă parohiala,a bisericii este o construcție care a
Biserica Sfânta Cruce din București () [Corola-website/Science/314090_a_315419]
-
foametea, cutremurele, și molima” care s-au abătut asupra orașelor din cauza „acestor nelegiuiri”, în timpul unor recente cutremure și alte calamități. (535-536) Pornind de la textele biblice, încă de la începuturi și până în zilele noastre, marile biserici creștine, cea ortodoxă, ca și cea romano-catolică, condamnă atât contactul sexual anal, cât și relațiile sexuale homosexuale, considerându-le ca nefirești (contra naturii). ""Homosexualitatea trebuie tratată de societate ca o perversiune imorală și periculoasă, iar de religie ca un păcat. (Comunicat al BOR privind homosexualitatea). În limbile
Contact sexual anal () [Corola-website/Science/314230_a_315559]
-
17 iulie 1870 au părăsit lucrările conciliului. În practică papii au folosit o singură dată prerogativa infailibilității, anume în anul 1950 cînd papa Pius al XII-lea a definit înălțarea la cer a Fecioarei Maria ca articol de credință pentru romano-catolici. Declarațiile unui Papă care exercită infailibilitate sînt referite ca definiții papale solemne sau învățături "ex cathedra". În conformitate cu învățăturile Conciliului Vatican I și a tradiției catolice condițiile pentru o învățătură "ex cathedra" sunt: 1. "Pontificul Roman" 2. "vorbește "ex cathedra"" ("cînd
Conciliul Vatican I () [Corola-website/Science/314306_a_315635]
-
mai păstrează frontonul marcat de o succesiune de acolade. Turnul de bază pătrată este decorat cu un coronament în formă de bulb de ceapă. Lăcașul a fost construit cu hramul sfintei Brigita a Suediei în anul 1693 la comanda episcopului romano-catolic Augustin Benkovics. În anul 1703, în timpul răscoalei curuților, biserica a suferit distrugeri în urma unui incendiu și a fost renovată până în 1722, fără ca lucrările să afecteze în totalitate destinația de cult. În primii treizeici de ani de existență edificiul a avut
Biserica Sf. Brigita din Oradea () [Corola-website/Science/313356_a_314685]
-
1930 localitatea număra 2.315 locuitori, dintre care 1.089 germani, 1.085 români, 66 maghiari, 58 țigani, 13 cehi și slovaci ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.085 evanghelici (luterani), 1.035 ortodocși, 97 greco-catolici, 48 romano-catolici, 43 reformați (calvini) ș.a. Aici a activat ca paroh luteran arheologul și naturalistul sas Johann Michael Ackner (1782-1862). În anul 2004 a fost realizată de Eva Stotz o coproducție gemano-română, cu durata de 55 minute, care poartă titlul "Atingerea pământului
Gușterița, Sibiu () [Corola-website/Science/313781_a_315110]
-
de "Sarpatak", iar, mai apoi, în anul 1319, sub denumirea de "Sarpataka", într-un act de donație al regelui Carol al Ungariei. În anul 1900 (conform Șematismului greco-catolic), distribuția pe confesiuni a populației localității era: 262 greco-catolici, 8 ortodocși, 24 romano-catolici, 1076 reformați, 1 unitarian și 13 israeliți. De-a lungul timpului, locuitorii comunei au fost iobagi ai familiilor nobiliare Teleky și Bornemisza. Biserica de lemn cu hramul „Buna Vestire” a fost ridicată în anul 1783, fiind extinsă și restaurată de
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
Band, fiind atestată documentar pentru prima dată doar în anul 1602, sub denumirea de "Szaltelek". Localitatea este cunoscută ca având de-a lungul timpului o populație majoritar românească. Recensământul din 1857 menționa 236 locuitori din care 168 erau greco-catolici, 22 romano-catolici și 46 reformați. În cursul secolului XX, satul Țiptelnic resimte din plin fenomenul depopulării, recensământul din 1992 menționând un număr de 185 locuitori față de cei 335 locuitori pe care îi avea în 1910. Biserica de lemn este menționată pentru prima
Biserica de lemn din Țiptelnic () [Corola-website/Science/313829_a_315158]
-
protocol al ortodocșilor din 1805, notează 48 de familii adică 240 de suflete, care aveau biserică, preot fiind Toader Sandu. Recensământul din anul 1850 specifică pentru Pănet următoarele date: 205 case , 1342 de locuitori din care 184 greco-catolici (uniți), 18 romano-catolici, 1138 reformați, 2 unitarieni și nici un ortodox. În 1884, românii au deschis o școală, în condiții extrem de grele, fiind mai apoi închisă de autoritățile maghiare în anul 1907, ca urmare a aplicării prevederilor legii Apony. La 1900 Șematismul jubiliar de la
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
nici un ortodox. În 1884, românii au deschis o școală, în condiții extrem de grele, fiind mai apoi închisă de autoritățile maghiare în anul 1907, ca urmare a aplicării prevederilor legii Apony. La 1900 Șematismul jubiliar de la Blaj indică 147 uniți, 9 romano-catolici, 1458 reformați, 4 evrei și nici un ortodox. După această dată împuținarea românilor din Pănet devine tot mai evidentă. Recensământul din 1930, deci după o administrare românească de mai bine de un deceniu, la cei 1820 de locuitori din Pănet menționează
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
la cei 1820 de locuitori din Pănet menționează doar 126 de români, 1690 maghiari și 26 de țigani, după limba maternă declarată fiind 115 români, 1701 maghiari și 2 germani. După religia avută înscriși sunt 19 ortodocși, 89 greco-catolici, 16 romano-catolici, 1699 reformați. În 1938-1939, populația românească a construit o biserică nouă, care a fost demolată în 1941. Recensământul din 1966 prezintă pentru românii din Pănet cea mai dezastruoasă situație, în marea lor parte fiind asimilați de populația maghiară. Din cei
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
ca locuită de secui și români, aceștia din urmă având două biserici care deserveau 133 de greco-catolici și 30 de familii de neuniți (ortodocși). Șematismul greco-catolic de la 1900 precizează că, la acea dată, componența localității era: 49 români greco-catolici, 270 romano-catolici, 70 reformați și 13 unitarieni. Tot acest document menționează și biserica de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli construită în 1787. Conform recensământul din 1930 populația satului era de 686 locuitori, după limba vorbită 26 fiind români, 650 maghiari și 10
Biserica de lemn din Valea () [Corola-website/Science/313830_a_315159]
-
recensământului din 2011, satul Borsodszentgyörgy avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, existând și minorități de persoane fără religie (%) și reformați (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Borsodszentgyörgy, Borsod-Abaúj-Zemplén () [Corola-website/Science/313936_a_315265]
-
de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul Bükkábrány avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari. Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, existând și minorități de reformați (%) și persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Bükkábrány, Borsod-Abaúj-Zemplén () [Corola-website/Science/313937_a_315266]
-
populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau greco-catolici, existând și minorități de romano-catolici (%) și reformați (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Gadna () [Corola-website/Science/313961_a_315290]
-
județul Borsod-Abaúj-Zemplén, Ungaria, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de ucraineni (%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, existând și minorități de reformați (%) și greco-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Golop () [Corola-website/Science/313962_a_315291]
-
populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de ruteni (%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau greco-catolici, existând și minorități de romano-catolici (%) și reformați (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Filkeháza () [Corola-website/Science/313960_a_315289]
-
districtul Tiszaújváros, județul Borsod-Abaúj-Zemplén, Ungaria, având o populație de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, existând și minorități de reformați (%), persoane fără religie (%) și greco-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Hejőszalonta () [Corola-website/Science/313982_a_315311]
-
județul Borsod-Abaúj-Zemplén, Ungaria, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, existând și minorități de reformați (%), persoane fără religie (%) și greco-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Hernádpetri () [Corola-website/Science/313983_a_315312]
-
districtul Sátoraljaújhely, județul Borsod-Abaúj-Zemplén, Ungaria, având o populație de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de slovaci (%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, existând și minorități de reformați (%), greco-catolici (%) și persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Hollóháza () [Corola-website/Science/313984_a_315313]
-
2011). Conform recensământului din 2011, satul avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de slovaci (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, existând și minorități de greco-catolici (%), reformați (%) și persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Kishuta () [Corola-website/Science/313987_a_315316]
-
județul Borsod-Abaúj-Zemplén, Ungaria, având o populație de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de romi (%) și slovaci (%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, existând și minorități de greco-catolici (%) și reformați (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Krasznokvajda () [Corola-website/Science/313985_a_315314]
-
din 2011, orașul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de romi (%) și români (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, existând și minorități de persoane fără religie (%) și reformați (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Csanádpalota () [Corola-website/Science/313994_a_315323]