12,281 matches
-
spre cugetarea filosofică. Dar nu trebuie să se absolutizeze aceste repetate delimitări. Important e relevarea aici drept modele ale marelui nostru istoric (și ca modele formative) pe Leopold Ranke, Lamprecht (care i-a și fost profesor la propriu) dar și romanticul Michellet. Iar la Conferința rostită al Congresul istoricilor de la Londra, afirmă, după Ranke, că "istoria universală nu este un corpus masiv de incidente istorice, biografii, studii cronologice, de dezvoltări naționale". Multe ar mai putea fi notate pe marginea comunicărilor lui
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
70, reînviat după 1989. Dar toată istoria din ultima sută și jumătate de ani e plină de sulfuroasa lui respirație, în special după ce junimiștii au cîștigat bătălia canonică, în deceniile 7 și 8 ale secolului trecut, cu pașoptismul (și postpașoptismul) romantic și naționalist. Reacția minoratului cultural la tendința de deschidere și universalizare n-a fost pur și simplu o parte dintr-un cuplu de forțe rivale, ci singura parte care s-a realizat integral, valorificîndu-și pînă la capăt potențialul. Cealaltă forță
Minorat cultural by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16921_a_18246]
-
putea face/ Multe reforme./ Mă gîndeam singur". Accentuarea depoetizării mărturisește un scurt circuit stilistic de care simbolismul este străin. În celălalt eseu, (Bacovianismul) regretatul Mircea Scarlat avansează ipostaza subtilă a unui posibil neoromantism. Încă o dată poetul iese din convențiile tradiționalismului romantic și decadentismului mult hulit. Profilul său liric atît de comentat, totuși greu de cristalizat, păstrează o sumă de trăsături eterogene. Punctul de plecare este simbolist zice cu dreptate Mircea Scarlat. Intervin, apoi, felurite fracturi în tehnica de construcție și în
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
fie și model nou) cu un Mercedes. Și totuși, Karlovy Vary are un farmec unic, inconfundabil. Spre deosebire de alte festivaluri,"hiperindustrializate", Karlovy Vary, deși de categoria A, are un aer intimist, e un festival de atmosferă; un decor arhitectural teatral și romantic, într-o vale îngustă, împădurită, clădiri din alte secole, din epoca de glorie a faimosului Carlsbad, cu fațade scorojite, pe care descifrezi inscripții în franceză (... "fournisseur de la Cour"), dar și clădiri din anii '50, cu inscripții în rusește. Azi, în
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
fi continuatorii unei tradiții, dar ai unei tradiții culte, nu arhaice, rurale, folclorice (delimitându-se, astfel, de "maestrul" lor, L. Blaga), ai unei tradiții cărturărești care ar îngloba curentul latinist, Școala Ardeleană, pașoptismul, Junimea etc. În perioada aceasta cețoasă și romantică a începuturilor, contribuția beletristică cea mai importantă a "cerchiștilor" a reprezentat-o producția baladescă, o influență hotărâtoare exercitând-o asupra lor atât Goethe, cu care-i familiarizase Blaga, cât și - ne atrag atenția autorii - antologia lui Börries von Münchausen, Meisterballaden
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
sînt atît de grăbite să extindă sfera semantică a unor noțiuni precum cea de "viol" sau "hărțuire socială" pînă la includerea a practic orice fel de acțiune masculină cît de insignifiant conotată sexual, demonstrează, pentru Lipovetsky, că iubirea în sensul romantic al termenului, ca pasiune și dăruire, rămîne teritoriul femeii moderne, așa cum a fost al femeii tuturor epocilor trecute. Explicația pe care o oferă filozoful e subtilă, atît la un nivel antropologic, cît mai cu seamă la unul retoric. Iubirea la
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
imposibile, ca aceea dintre Luceafăr și Cătălina. Protagoniștii sunt o profesoară elevată, Milena, și un muncitor de pe un șantier, Manu. Prin atmosferă, romanul aduce aminte de Steaua fără nume a lui Mihail Sebastian, dar și de Magicianul lui Fowles, iubirea romantică fiind multiplicată de jocul de oglinzi al referințelor livrești, în manieră postmodernă. Deși aduce în prim-plan aceleași personaje principale, scenariul cinematografic este cu totul altceva. Milena are acum statutul unei scriitoare dizidente, pe care o supraveghează îndeaproape - și o
LITERATURĂ ȘI SPECTACOL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16924_a_18249]
-
Ele aparțin, în egală măsură, orientărilor sfârșitului de secol. Cu toate simptomele, cu toate zbaterile și căutările acestuia. Căci postmodernismul epocii actuale se constituie într-un teritoriu vast al etalărilor de tot felul, de la tematismul generos al comunicării de tip romantic, la acțiunile prospective, experimentale, de compunere și descompunere a sunetului, de la atitudinea estetizantă, elitistă, la cinismul rebarbativ considerat drept posibilă atitudine estetică, de la respectul formei drept esențială modalitate a comunicării artistice, la nihilismul dizolvant. În numele libertății de creație, oare totul
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
literaturii române contemporane. În final, un gînd bun și - dacă mi se permite - afectuos pentru Sorana Coroamă-Stanca; am colaborat direct cu această "femeie de oțel" la două dintre cele mai importante spectacole ale Naționalului ieșean, din ultimele stagiuni: O seară romantică, adaptare după texte de Vasile Alecsandri, Matei Millo și Constantin Negruzzi și D'ale carnavalului de Ion Luca Caragiale. E un desăvîrșit om de teatru, profesor și regizor, dar, iată, cu o sensibilitate deschisă către scris, către poezie și proză
Un ceas de hârtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16930_a_18255]
-
de auditor când se cântă foarte bine în concert. Când nu, e nu! Și această realitate merită numită lipsă de respect pentru o operă genială. În fapt partitura reconstituită de Mendelssohn-Bartholdy pentru a epata - imediat - pe auditorul timpurilor lui, viziunea romantică a Pasiunii are - față de retorica barocă - un alt ritm al povestirii, o altă durată, care îi deschide accesul la teatru. Cum se vede istoria biblică povestită de Evanghelistul Matei? O punte lungă, îngustă, ușor înclinată (ca și cum ar veni de departe
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
mîndrețe de oraș în ruină". Andersen ascultă înfiorat ca un alt Ovidiu poveștile unui hangiu despre asprimea climei, dar își noteză numele altuia pentru a "împrăștia vorba" despre masa "excelentă, minunat pregătită și incredibil de ieftină". Prejudecățile culturale ale turismului romantic funcționează și ele cu siguranță, textul pe care Andersen îl compune pentru o melodie auzită de la niște păstori ne duce cu gîndul la artificiul mioritic al lui Vintilă Horia din Dumnezeu s-a născut în exil. Nu se poate trece
Un danez la porțile Orientului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16965_a_18290]
-
național. îți iubești țara fiindcă în ea au trăit strămoșii tăi. Nici o responsabilitate actuală nu pare să decurgă de aici. Orizontul viitorului pare, și el, blocat. Nimic precis nu pare să alimenteze dragostea de țară, înecată în concepte abstract-nebuloase, vag romantice și chiar retrograde, în măsura în care se întrețes într-o istorie ce merge ca racul, decăzută dintr-un paradis național eroic. Acest tip de educație mi se pare extrem de periculos, pentru că dă naștere demagogiei celei mai găunoase și pentru că lipsește sentimentul patriotic
Ce fel de patriotism cultivă școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16976_a_18301]
-
revine la Platon: adevărata cale a absolutului este filosofia. Din fericire însă, Hegel s-a înșelat. A existat artă și în secolul al XIX-lea. Hegel prevăzuse însă foarte bine direcțiile pe care avea să le urmeze arta acestui secol romantic. El a sesizat că direcția ar putea fi aceea pe care o inițiase pictura olandeză, adică o exaltare a lucrurilor în interiorul unei societăți libere. Era ceva oarecum asemănător cu ceea ce făceau francezii secolului al XIX-lea, care nu erau deloc
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
devenire... Pentru Hegel totul se oprește practic la Renaștere. Hegel vede în Natură modelul pe care artiștii trebuie să-l urmeze necondiționat. Este o corespondență foarte strânsă între interioritatea umană și modelul Naturii... ...ceea ce e, totuși, destul de grav în estetica romantică, în special la Hegel, este afirmația, pe care n-o mai făcuse nimeni înainte, că arta e superioară Naturii. Eu cred că e ceva extrem de grav întrucât amplifică hybris-ul artistului; așa încât, artistul era prezent în egală măsură ca fiind
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
din culegere "totuși trei poezii" - printre care și "capodoperă întregii lirici a acestui autor", Mihnea și babă. Regăsind-o într-o antologie din ultimii ani (Florin Șindrilaru, Antologia poeziei românești culte, Ed. Teora, 1998), am recitit cu grijă această compunere romantică. Că pentru multe alte scrieri din zestrea națională, îndelung frecventate, totul îmi părea cunoscut, cu multe strofe știute pe de rost. Comentariul călinescian, mai în verva că niciodată, constituie o fantastică punere în valoare a poemului lui Dimitrie Bolintineanu. Criticul
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
timp. E un portret în față și revers, un protret al artistului la tinerețe și un alt portret, dramatic, al exilatului la o senectute prematură, sufletească. Celan trînăr e pur și simplu strălucitor, monden, cuceritor: "Tînărul poet avea un șarm romantic, nu sumbru, ci melancolic - senin, în ochii căprui, căruia îi sucombaseră Lia Fingerhut și Ciuci Marcovici" (Maria Banuș) Peste cîteva pagini, Ovid Crohmălniceanu povestește tocmai întîmplarea cu pricina: "A fost tot într-o seară, de data asta, la Petre Solomon
Paul Celan și prietenii săi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17037_a_18362]
-
o experiență captivantă, aventură către care melomanul atent dar și muzicianul de ansamblu este atras necondiționat. Astfel poate fi privită realizarea Simfoniei a 6-a, "Patetica", de Ceaikovski. În viziunea lui Andreescu aceasta se constituie într-o aventură a spiritului romantic de secol XIX, un roman, o lume mai puțin slavă și în primul rând europeană, cu idealuri și nostalgii observate și trăite din perspectiva personalității unui artist ce aparține însă sfârșitului de secol XX. Construcția temeinică, realizată cu sprijinul necondiționat
Între tradiție și originalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17043_a_18368]
-
a făcut posibilă acuratețea comunicării acestui mesaj de forță interioară. O săptămână mai înainte, sub bagheta dirijorului Cristian Mandeal am audiat o versiune surprinzătoare a Simfoniei a VI-a, de Schubert, așa numita "mica simfone în do major"; nu astenie romantică animată de elanuri juvenile, făcea deliciile acestei muzici. Dimpotrivă, ea a fost gândită pe direcțiile simfonismului vienez, de la Haydn la Beethoven, beneficiind de o coerență a structurărilor ce amintește de marile construcții simfonice ale clasicismului. Observat pe această direcționare, Schubert
Între tradiție și originalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17043_a_18368]
-
Haydn la Beethoven, beneficiind de o coerență a structurărilor ce amintește de marile construcții simfonice ale clasicismului. Observat pe această direcționare, Schubert poate fi înțeles ca fiind atașat mai mult liniei clasice și mai puțin drept un precursor al simfonismului romantic. În zonele de graniță dintre epocile de creație, asemenea interpretări devin ele însele creatoare. Fapt admirabil probat de Cristian Mandeal. Inexplicabilă a apărut, în schimb, orientarea pe aceeași direcție, privind realizarea unei simfonii de tinerețe semnate de părintele simfonismului clasic
Între tradiție și originalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17043_a_18368]
-
civile, femeia rămîne la discreția brutal-senzuală a pețitorilor orgiatici. Bunurile la care rîvniseră cîndva, ispita confortului ce-i mînase spre "aventura" conjugală lasă loc doar femeii, abia acum pe deplin solitară și confuză. Gogol nu are verbul ambiguizat de reziduuri romantice. Nici un sentiment, în afara plictisului, al vidului cînd nu este al avidității. Servitorul Stepan (Orban Atilla) se întreabă, redundant și desigur fără rost, dacă i-a murit patriotismul, iubirea pentru Rusia, ca și cum ar vrea să-și verifice autenticitatea propriei existențe. Contractul
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
Sfîntului Francisc de Assisi. Susținînd și la București ceea ce a declarat peste tot în lume unde a colindat cu filmele sale Viața lui Isus (Franța, 1997) și Umanitatea (Franța, 1999), Bruno Dumont se raliază vrînd-nevrînd cineaștilor moraliști, înțelegînd în sens romantic revelarea virtuților umane prin opera de artă, cinematograful fiind efectiv pentru tînărul cineast francez un mijloc de existență și de exprimare, o formă propice dezvoltării demonstrațiilor filosofice. Practica profesorală îl ajută să-și elaboreze un vast discurs cathartic paralel cu
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
pentru că sînt cîștigate de cătră români! Chiar locurile patriei mele îmi par mai plăcute, mai frumoase decît locurile cele mai clasice... Trebuința istoriei patriei ne este neapărată chiar pentru ocrotirea driturilor noastre împotriva națiilor străine". Și, după aceste înflăcărate judecăți romantice, datorate unui istoric din școala romantică, aflăm altele care definesc calitatea de român, oriunde istoria mașteră i-a așezat: "Departe de a fi părtinitorul unui simtiment de ură cătră celelalte părți a neamului meu, eu privesc ca patria mea toată
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
Chiar locurile patriei mele îmi par mai plăcute, mai frumoase decît locurile cele mai clasice... Trebuința istoriei patriei ne este neapărată chiar pentru ocrotirea driturilor noastre împotriva națiilor străine". Și, după aceste înflăcărate judecăți romantice, datorate unui istoric din școala romantică, aflăm altele care definesc calitatea de român, oriunde istoria mașteră i-a așezat: "Departe de a fi părtinitorul unui simtiment de ură cătră celelalte părți a neamului meu, eu privesc ca patria mea toată acea întindere de loc unde se
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
ne desfată adesea cu o pură artă a cuvîntului". Scrierea din 1840 Iluzii pierdute dovedește oarecare har, prin balzacianismul manifest, aducînd în scenă pe eroina, Niceta, invitată la un rendez-vous printr-un bilet de amor de un farmec livresc indicibil. Romantic, deși cu ecouri balzaciene, e și începutul de roman din 1850, Tainele inimii, împrumutat, cu titlu cu tot, de un optzecist textualist, într-o scriere, evident, originală. Eroul este și în fragmentul de roman din 1850, ca și în celelalte
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
Constantin Țoiu În ultima clasă, la liceul brașovean "Dr. Ioan Meșota", duminicile, intern fiind, mă plimbam singur pe sub Tâmpa. Preumblându-mă astfel, romantic, pe când colegii mei mai zvăpăiați se duceau la distracții, într-o duminică tomnatică, pe alee, dădusem nas în nas cu directorul școlii, profesorul Bălăcescu. Îmbrăcat în negru, cu pălăria turtită pe frunte, cu mâinile la spate, se oprise, la salutul
Variații pe aceeași temă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15874_a_17199]