758 matches
-
închipui." Ea râse din inimă: Da, dacă mă expun la soare, mă fac roșie ca un rac fiert." Încercă să fie galant: "Ai putea să semeni mai degrabă cu un morcov mic și drăgălaș pe care îți vine să-l ronțăi. Dar, à propos, nu ți-e frică să te scalzi noaptea?" "À propos de ce?" El nu înțelese. "Ai spus: à propos, nu ți-e frică să te scalzi noaptea? Și eu întreb: à propos de ce?" "Ei... à propos de nimic
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
bine pregătit (colăcei, lumânări, colivă, sarmale și pachete pentru acasă, în pungi). Datini de pe la noi La " Miezul păresimi" exact pe la jumătatea Postului Mare țărăncile gospodine se urcau în podul casei și puneau "ceva" mâncare pentru gângănii (șoareci) ca să aibă ce ronțăi și să nu trebuiască să roadă lucrurile bune și de valoare. Mărțișorul. La 1 Martie se punea celor dragi câte un mărțișor făcut din fire de mătase alb și roșu, de către fete. Noi le lucram cu multă delicatese și pierdeam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
chișleag, alcătuiau o masă bună, chiar dulce. Când dădea frigul, bostanii îi mutam pe aria șurii sau în șopron. La majoritatea le scoteam sâmburii și-i puneam pe niște scânduri la uscat (să aveam în serile lungi de iarnă ce ronțăi). La transfer, avea loc și o riguroasă selecție. Mama își alegea câțiva, cu coaja subțire, pentru plăcinte și prăjituri. Eu cu Oltea ne uitam mai mult la forma lor. Trecându-i din mână-n mână, pentru a-i așeza bine
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
prindeam pești și raci cu nemiluita, pe care bunica îi arunca fără milă în ceaunul cu apă clocotită pe foc, iar toată carapacea lor devenea roșie-roșie. Mâncam toți cu mare poftă, iar Haiduc avea, desigur, și el, partea lui de ronțăit. Prin urmare, nu putea bea apă din pârâiaș. Din reflex, se întorcea din nou la crăticioara lui smălțuită, care era uscată, fără fir de apă. Stătea câteva clipe descumpănit, apoi scotea câteva lătrături puternice, până când bunica îi punea apă, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
în gură, alternativ sau împreună, excitând într-un mod fericit papilele gustative. Prasadul reprezenta o delicatesă așteptată și savurată de fiecare dată, mai ales că era servit după meditațiile de seară, când toți ne aflam într-o excelentă dispoziție interioară. Ronțăind crocantele biluțe ale prasadului, deschideam cărțile de cântece și așteptam în liniște începerea... cântării. Armonia desăvârșită caracteriza viața noastră în acele zile! Deliciul acelui prasad l-am apreciat nu numai ca suflete realizate, dar și ca oameni pofticioși și... un
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
mult și cu conștiinciozitate la purificări. Seara, când toți ne căutam odihna fizică după o zi activă pe tărâmurile vibratorii, el obișnuia să-și prelungească starea de meditație ascultând muzică sahaj la căștile atașate unui CD-Player portabil. În acest timp, ronțăia niște stafide mari și aurii dintr-o pungă ce mie îmi părea uriașă. - They are very good, my brother! Very good for Nabhi! Take it, please! Așa am prins eu bunul obicei de a mânca stafide seara, în pat. Prelungindu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
la Allen, voi afla că o altă cioară fusese țintuită de trunchiul voluminos al unui pin chiar în fața casei familiei Larson, iar o alta, „ruptă-n două“ și îndesată în cutia poștală a familiei Moore; mai fusese găsita una ciopârțită - “ronțăită“, cum s-a exprimat Mark Huntington - în spatele jeepului Grand Cherokee al lui Nicholas Moore, și o alta atârnând într-o gigantică pânză de păianjen ce se întindea între doi stejari din curtea familiei O’Connor). În timp ce mă apropiam de jacuzzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
mi-a dat să țin un cobai, în timp ce îi priveam pe copii cum interacționează - o scenă de gelozie pentru o parașută, o cursă de ștafetă, concurs de șuturi cu mingea de fotbal printr-un disc strălucitor, călduțele critici părintești, Sarah ronțăind o coadă de crevete („De necrevet!“ a nechezat ea; da, familia Wagner servea creveți fierți) - și am mângâiat cobaiul până când un ospătar mi l-a luat din mâini, observând că se sufoca. Și atunci m-a pocnit: dorința de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
decât o plasă un CD cu Raffi, dar nimic comestibil și după ce mi-a spus că a învățat cele mai nesuferite patru cuvinte m-a informat că „Bunicu’ a vorbit cu mine“. M-am întors spre ea, uitându-mă cum ronțăia foarte inocentă un crevete: - Cine, dragă? - Bunicu’. - Bunicul Dennis? am întrebat. - Nu. Celălalt bunic. Știam că Mark Strauss (tatăl lui Sarah) își pierduse ambii părinți înainte de a o întâlni pe Jayne, și atunci a intervenit atacul de panică. - Care celălalt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
povara ce i se cuvenea și i se potrivea și s-a dus sprinten devale. Iar devale a amirosit tăpșanurile, a răspuns zbierând simpatic cântecului de clopote și, despovărat de samar, a cotit într-o văiugă și a prins a ronțăi iarba înflorită. Sus, în ograda îngrădită cu răzlogi de lângă biserică, umblă slobod. Când intră vizitatori din vale, numaidecât dă veste din trâmbița lui înfricoșată. După aceea vine la împrejmuirea de răzlogi și cere darul ce socoate el că i se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai transparentă; mai mult, ea se mută În domeniul morfologic. Exemplu: varza acumulează pentru anul următor substanța de rezervă tactică În cotor, adică În tulpină, dar și În frunzele modificate ce alcătuiesc căpățâna; iarna, iepurii și nu numai ei, vor ronțăi căpățâna, dar cotorul va supraviețui În folosul plantei. Deplasarea graniței din domeniul chimic, adică structuri chimice diferite ale substanței tactice, respectiv strategice, În domeniul biologic, adică organe diferite În care se acumulează substanța tactică, respectiv strategică, această deplasare de graniță
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o posedă; la fel ciupercile, chiar dacă nu sunt propriu-zis animale. Animalele superioare nu posedă această “cheie”, Însă unele dintre ele, precum rumegătoarele, găzduiesc În stomac microorganisme care au “cheia”, rezolvând problema. Și așa, folosind celuloza din lăstarii pe care-i ronțăie, căprioarele pot traversa iarna. Poate voi mai reveni și cu alte exemple. Spuneam În capitolul anterior că mai sunt Încă două tipuri de substanță de rezervă: aminoacizii și acizii grași care, fenomenologic, pot fi discutați cam tot așa, adică drept
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
urbane, vedem aceleași Încercări, și tot cu rezultat incert. Iașii sunt, de câțiva ani, asaltați de veverițe, negre la extrema tătărășeană, roșii la aceea a Copoului, care nu se rușinează să traverseze chiar bulevardul ori, cățărate pe vreun gard, să ronțăie ceva; ba chiar să se Înfrupte din cuiburile vrăbiilor; ca ’n pădure. Mai pe urmă, au apărut chiar fazanii. Despre ciori și câini vagabonzi, ce să mai spun? Sunt peste tot. Iar despre plante și atacul lor vorbesc de obicei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
al persoanei. Să fie oare din această neputință a lui de a săvârși răul - având totuși predispozițiile unui suflet chinuit și mijloacele unei inteligențe neîmpăcate - că prietenul nostru, Încă din vremea tinereții sale purtate prin redacția Noii Reviste Române, Își ronțăia, ca de o ciudă Înrăită și neputincioasă, unghie după unghie, până la sânge? Neprietenos de felul lui, suferea totuși să-i dau cu palma peste degetele-i supte, trezindu-l astfel din acest trist exercițiu antropofagic, ornicofagic. Mulți se mirau pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și un aparat de radio artizanal, pritocit de el. Se pricepea bine la electronică. Aici ne-a găsit pe amândoi, într-o astfel de vacanță de sihaștri, profesorul Viforeanu, (care locuia și el întrun mic spațiu în internat), în frig, ronțăind dintr-o bucată de pâine uscată pe masă, Ne-a întrebat cu o voce blândă, mi s-a părut chiar duioasă, de ce nu mergem acasă. I-am spus că eu locuiesc departe și nu am bani de drum iar Sirețchi
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
și portocale grecești fără bifenil?“ „Mai ceartă-i și tu - îi zice mami lui tati -, nu vezi ce mofturoși s-au făcut?!“ Dar tati, ce-i pasă lui, își bea cafeluța cu sorbitol, deși nenea doctorul i-a recomandat aspartan, ronțăie câțiva biscuiți cu eritrozină și se duce pe balcon să-și citească ziarul. Ce nu știu însă bunica, tati și mami e că micuții abia așteaptă să se ridice de la masă, ca să se repeadă la frigiderul din hol, unde găsesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
înalt și zvelt, cu ochi foarte frumoși, pe care aveam să-l cunosc și eu mulți ani după aceea. De altfel, toți cei din „lotul Noica“ ieșiseră foarte curând de la închisoare și-și reluară cu dezinvoltură vechile funcții... Radu Enescu ronțăia în continuare prin hrubele tăinuite ale Bibliotecii Academiei, iar Remus Niculescu, cu toate că deposedat oficial de conducerea Cabinetului de Stampe, se încetățeni și mai dihai acolo, căsătorindu-se pur și simplu cu dânsul (sau, mai corect, cu Lena - noua lui directoare
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
fiindcă mi-ar putea citi pe față că am fost cândva o hoață destul de profesionistă și că s-ar putea să recidivez. Nu m-ar mira deloc dacă într-o bună zi, dând colțul scării rulante, aș descoperi că manechinele ronțăie semințe de bostan ori de floarea-soarelui pe care le scot din buzunarul hainelor de sezon, așa cum făceau altădată funcționarii, milițienii, portarii, paznicii de noapte ori paznicii de câmp și de la oi. Decupând cuvinte din ziare, am cercetat cuvântul „Ladendiebin“ șhoață
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Vor fi zile când Mă veți căuta și nu mă veți găsi." (Evanghelia după Toma) "Și așa ne găsim și astăzi: căutându-L și negăsindu-L." (Mariano Fernando Urresti) În familia noastră lucrurile nu se schimbaseră cu nimic. Continuam să ronțăim a lehamite nenorocitele alea de boabe, care făceau diferența dintre viață și moarte. Drumul spre Jianu încă nu devenise practicabil. Pe întinsa Câmpie a Bărăganului, regină era "fecioara în alb", dominând și controlând cu autoritate absolută viața oamenilor. Să te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mă-ti, dar'!... Am ajuns la moară. Curtea era înțesată cu căruțe fel de fel; și care cu boi și căruțe cu cai. Cei care aveau mai mult de așteptat dejugaseră boii și deshămaseră caii, iar aceștia, melancolici și răbdători, ronțăiau brațul de coceni din fața lor, pus de stăpânul grijuliu și atent. Am intrat în curtea morii, înaintând cu atenție printre căruțele înghesuite, lăsate alandala într-un spațiu fără stăpân, în cea mai deplină și pitorească dezordine. Grupul nostru cuaternar plus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
descărcată, așa cum se cere. A oprit la fântână, a adăpat iepele și a plecat spre casă. Moș Danilov îl aștepta sub vișinul umbros, pe scăunelul de vânătoare. Tata a tras căruța lângă grămada de gunoi, le-a dat iepelor să ronțăie ceva și s-a apropiat de bătrân. Văsălie, ți-am găsit de lucru începând de mâine dimineață. Numai că gazda asta nu se împacă și cu dormitul. Tu dacă vrei, rămâi la mine și mai facem un pat. Ce zici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
surprindere, contrariindu-mă în cel mai înalt grad. În momentul în care am recepționat ordinul mamei, tocmai isprăvisem cu obligațiile mele de crescător de capre. M-am întors și m-am uitat cu atenție la patrupedă. Miți, calmă, pașnică, destinsă, ronțăia liniștită la cocenii din față, primind cu plăcere în stomacul ei compartimentat bolul alimentar îmbibat cu suc dulce-amărui. Dobitocul a sesizat că îl priveam într-un fel deosebit, încercând să mă substitui unui specialist cu diplomă în domeniu și parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
-i din Pound, nu din Eliot)... Mai și chiuleam de la armată. Căutam disperate de dimineață hainele, nu găseam chipiul sau o curea și lăsam totul baltă. „Azi nu mergem“, hotăra una dintre noi. Stăteam fiecare în patul ei, pe spate. Ronțăiam mere și citeam ore în șir fără să spunem nimic. Dacă se adăugau și absențele de la Facultate (erau o grămadă de materii tâmpite, la care nu se putea citi pe sub bancă), riscam exmatricularea, dar aveam o șansă: să donăm sânge
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
doi anișori. Bineînțeles că nu o suporta pe surioară, pentru că era prea răsfățată, părinții îi făceau toate voile și mînca găinaț cînd era lăsată liberă prin curte. Da, mînca găinaț ; și din cele întă rite și rotunde, pe care le ronțăia ca pe niște bezele reușite, și din cele apoase - cînd se spîrcîiau găinile -, pe care le lua cu degetul și le lingea. Dănuț, de fiecare dată cînd își vedea sora mozolită pe la gură, alerga repede și bucuros la maică-sa
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
o mirobolantă blană; a dat să se citească versuri de Esenin. Tudor a citit versuri, à sa manière, dintre care una cu titlul Varza mamei. Titlul a adus perplexitate. În final autorul a terminat cu coceanul de varză ce-l ronțăia sub dinții tineri. Doamne, mare e grădina lui Dumnezeu! Ad[erca] a citit o poezie a lui Maiacovski (sic): Crezul comunist. Iată un sincer expozeu al ședinței, dar obicinuită acum să nu mai redau liber gândul meu, nu am curajul
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]