5,386 matches
-
Totul se petrece într-un apartament. Modest. O construcție cu două fețe, uluitor de simplă și de eficientă, o construcție în care scenograful Andu Dumitrescu amplasează ideal tot ce ține de interior și exterior. Drumul afară și înauntru se face rotind decorul. La mijloc, un spațiu ca un tampon, în care cei doi actori fac trecerile de la interiorul casei, la stradă, restaurant, apartamentul de deasupra. Partea cu spitalul, cu tratamentele, cu pastilele, cu încercarea lor de recuperare apare discret. Un filmuleț
Cine este Elling? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6484_a_7809]
-
de un Atlas. Mitologicul personaj era, desigur, înfățișat nud. Cum însă într-o parte a Grădinii publice se găsea sediul partidului conservator, iar în cealaltă sediul celui liberal, statuia lui Atlas fusese construită în așa fel încît să se poată roti în jurul propriei axe. In funcție de cine se afla la putere, Atlas era întors cu fața către guvernamentali și cu dosul către opoziție.
Caragiale povestit de Troțki by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/6389_a_7714]
-
com. Cum puțini au acces la exponate, muzeul a instalat o cameră de supraveghere, care să supravegheze statueta, timp de mai multe zile, pentru a desluși misterul. Filmarea de tip time-lapse nu a făcut decât să confirme că statueta se rotește singură la 180 de grade, fără a o atinge cineva. Rotirea statuetei stârnește interesul multor egiptologi, care încearcă să stabilească ce anume ar putea declanșa acest fenomen bizar. Unii vorbesc deja de un blestem al faraonilor, în timp ceprofesorul Brian
Bizar: O statuetă veche de 4.000 de ani a început să se rotească singură by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63983_a_65308]
-
Dacă vezi ceva care te interesează, dă-mi de veste. Simțindu-se ca un netot, Houston intră în club. Înăuntru, două flipineze în rochii țipătoare, înflorate, jucau pinball și discutau pe un ton atît de repezit, în timp ce ventilatoarele mari se roteau deasupra lor, încît matelotul Houston simți că-și pierde echilibrul. Sam, unul dintre soldați, stătea în spatele barului. - Taci, taci, spuse el și ridică mîna în care din întîmplare ținea o spatulă. - Ce-am spus?, întrebă Houston. - Pardon. Sam înclină capul
Denis Johnson - Arborele de fum by Mircea Pricăjan () [Corola-journal/Journalistic/6412_a_7737]
-
pînă la amănunte legate de specialitatea fiecăruia), doar trei reușesc să intre în condiție personală, făcînd afirmații care rețin atenția cititorului. Restul par agățați de o grindă nevăzută pe care spiritul lor culisează cuminte și previzibil, precum paletele care se rotesc la unison în bătaia aceluiași vînt. Răspunsurile lor sînt de o netezime școlărească și stupefiantă, care uimește la gîndul că vine din partea celor care dau tonul în învățămîntul superior. Intuind că reacțiile doctrinarilor îl vor dezamăgi pe cititor, Bogdan Mandache
À la franÇaise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4765_a_6090]
-
și psihologic, spre medii variate, în special orășenești, evocate plastic. Aș spune că în Spre seară Giugariu adoptă, mai mult decât în celelalte romane, o linie clasică de construcție, astfel cum îndeobște se întâmplă în romanele în care totul se rotește în jurul câte unui personaj-simbol. Aici acest personaj este bunicul dinspre mamă al naratorului, negustor respectat de postavuri în perioada interbelică, un exponent al clasei mijlocii naționale , clasa al cărei destin bunicul îl ilustrează în epoca ei de înflorire și apoi
Drama clasei mijlocii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4769_a_6094]
-
prea multe vorbe pentru prea puține sensuri, iar cauza stă în ticul verbal al conjuncțiilor de coordonare. Literele se leagă ca un sînge a cărui densitate amenință să blocheze curgerea, de aceea gîndirea autorului nu înaintează, ci stă pe loc, rotindu-se în jurul unor expresii sinonimice. Spune același lucru de cîteva ori, dar ce spune nu sunt idei, ci dispoziții sufletești, ca și cum natura lui lirică îl împiedică să facă pasul spre exprimarea precisă. O efuziune de generalități emfatice, un fel de
Acromegalia verbală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5018_a_6343]
-
om laș” (22 sau 23 decembrie 1823 - tr. G. Oprescu). Pentru Delacroix pictura reprezenta un angajament total, suprem, de unde necesitatea de a i se dedica în întregime: „O singură obligație, fixă la modul periodic, ordonează rostul acestei vieți: totul se rotește în jurul acestui lucru” (7 aprilie 1824, tr. ns.). Considerațiile cu privire la specificul artelor și la relația dintre ele sunt dintre cele mai interesante din Jurnal, îndeosebi acelea ce proclamă mai marea capacitate a picturii de a da impresia de existență totală
Un pictor diarist: Eugène Delacroix by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4809_a_6134]
-
mă roagă să nu țin seama de intervenția ei dacă mi-am plătit abonamentul. Cum să nu țin, că fără ea cine știe cât mai trăgeam la aghioase, de seara nici diazepamul nu m-ar mai fi ajutat! N-a fost așa. Rotindu-mi ochii ca un ienicer care învârte iataganul, am zis: nu! fără drog! Rezultatul: o noapte între trezie și somn. N-aș mai încerca. Daniel Cristea-Enache: „Cred și azi că nu merită să joci nici un joc dacă nu ai voința
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4676_a_6001]
-
cufere, panere, valize, saci de voiaj, geamantane, cutii de pălării sau în alte ambalaje de acest gen. 2 Sînt, afară de acestea, admise la transport că bagaje cu condiția ca ele să servească pentru uzul călătorului: a) fotoliile portative sau pe rotite pentru bolnavi; ... b) cărucioarele de copii; ... c) instrumente de muzică în cutii sau alte învelișuri; ... d) materialul pentru reprezentațiile artiștilor, cu condiția ca împachetarea, volumul și greutatea să să permită de a-l încărca și așeza repede în vagonul de
REGULAMENT din 27 august 1929 privind tranSportul Căilor Ferate Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106065_a_107394]
-
coloana de muniții. Reîntors la datorie și instalat în casa groparului Vidor din Lunca, locotenentul se simte dintr-o dată înviorat. Odaia e curată, cu ghivece de mușcată în ferestre, iar în soba de cărămidă duduie un foc zdravăn. Apostol își rotește privirea mulțumit, până dă cu ochii de o fetișcană de vreo optsprezece ani, cu buzele umede și pline, care-l observă cu o îndrăzneală neobișnuită. Decorul idilic nu lasă încă să se întrevadă furtuna care se pregătește... În vreme ce locotenentul se
Ora dezertorilor by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4967_a_6292]
-
sine și proiectează subiectul spre Celălalt, în linie dreaptă și cu viteza fulgerului. Grație Ilonei, Apostol descoperă adevărata iubire, care-l îndepărtează tot mai tare de punctul de pornire, în vreme ce perspectiva maritală a relației cu Marta îl obliga să se rotească la nesfârșit într-un cerc familiar, devenit prea strâmt. E singura explicație a faptului că, într-un moment când toate gândurile locotenentului se îndreaptă spre români, el își părăsește logodnica ardeleancă pe motiv că ar fi auzit-o vorbind ungurește
Ora dezertorilor by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4967_a_6292]
-
Galbene/ cînd înainte cînd înapoi/ spre nicăieri/ banii intră și ies/ din chimir/ ca o inimă/ evadată prin coaste// pulsează meningele/ ieșit din craniu/ vulva întinsă la geam/ prin ochiurile perdelei/ ca gușa rîioasă în iarbă// spițe și valuri/ se rotesc în calandru” (Taximetre). Apare însă și procesul invers. Ca o revanșă a abstractizării (panașul cerebral al poeziei n-ar putea fi abandonat din planul acesteia, de testimoniu fidel al umanului), structurilor organice li se atribuie încrengături mecanomorfe, fețe geometrice. Avem
O poezie a contrariilor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4407_a_5732]
-
din punct de vedere literar. Imaginea cu care începe romanul este memorabilă. Oricât am citi și reciti, căuta și răs-cauta, nu vom mai găsi una măcar egală cu aceasta: „Camera începuse să mă strângă. [...] Milioane de particule de praf se roteau în lumină, pluteau cu încetinitorul ca niște fulgi de zăpadă într-o ninsoare liniștită care de-abia a început. [...] Nu eram singură în salon. Pe cearșafuri răvășite, mototolite, se legănau ritmic corpuri de mumii înfășurate în fâșii albe, lăsând să
Poveste glossy by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4563_a_5888]
-
doilea cântat, subliniat de narator, al treilea însă nu mai are rost: în locul celui deal treilea cântec al cocoșului încep să latre câinii („toți câinii de prin împrejurimi începură să latre”) și să croncănească ciorile („niște ciori învățate să se rotească și să se așeze deasupra a ceva înalt, acum că acel ceva nu mai era, dădeau târcoale prin preajmă și croncăneau urât, parcă a pustiu, din ciocurile lor negre”), totul pentru a sugera că dimensiunea mitică a universului sătesc s-
Ilie Moromete și dublul său by Mircea Moț () [Corola-journal/Journalistic/4580_a_5905]
-
tras de o făptură de vis. Deșertăciunea deșertăciunilor i se arată acum și mai limpede: „Mă uitam acum la soare fără să clipesc, și câți alți sori ca dânsul de-o mie de ori mai mari și mai frumoși vedeam rotindu-se în spațiu, sori albaștri, galbeni, verzi, ochi ai ceriului, care de când lumea tot sau rotit și s-or roti. Iată și colo luna nopților pământești, luna poeților, luna lunaticilor, luna cânilor lătrători, slugă bicisnică a pământului. Ce fir de
Nopți de pomină by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5889_a_7214]
-
fără să clipesc, și câți alți sori ca dânsul de-o mie de ori mai mari și mai frumoși vedeam rotindu-se în spațiu, sori albaștri, galbeni, verzi, ochi ai ceriului, care de când lumea tot sau rotit și s-or roti. Iată și colo luna nopților pământești, luna poeților, luna lunaticilor, luna cânilor lătrători, slugă bicisnică a pământului. Ce fir de năsip!...Dintr-o singură privire străbăteam toată urzeala lumii; auzeam creșterea ierbii, înțelegeam taina vieții, atingeam firele ce leagă stelele
Nopți de pomină by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5889_a_7214]
-
Pietro Citati, din strînsoarea fertilă a determinărilor care îl adîncesc pe contemplator în sine, în condiția lui irefragabilă. Apetența exotică se rezolvă nu în pitoresc, ci în stimul către o autenticitate responsabilă, lucid asumată. Cînd, bunăoară, traiectoria lui modernă se rotește în vîrtejul unei opere de prolifică amintire, pletoasă precum o cometă, - cele 120 de volume din Analele Profetilor si Regilor, redactate în secolul al X-lea de Abu Gafar Mohammed Tabari, trăitor prin Persia, Syria și Irak - cînd, inevitabil, se
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
o apuca de încheietura mâinii - Vino-ncoa’ se încuia cu ea în cămară cu o aviditate de canar și ieșea potrivindu- și nasturele de aramă fără să știe cum o cheamă sau să observe ceașca bunicii pe farfurioară, tucanii se roteau căutând vântul dinspre frontieră și noi în mijlocul brazdelor devastate în casa în care deși la fel totul începea să lipsească, persoanele din fotografii - Când ai să mori tu? oferindu-ne sticle de vin și un râs stins, umbra părului ne
António Lobo Antunes - Arhipelagul insomniei () [Corola-journal/Journalistic/5672_a_6997]
-
o certitudine lentă cărările dintre lanuri, cineva care lucra pentru noi scoțându-și pălăria - Stăpâne fără ca bunicul să răspundă măcar cu un semn din cap, oprindu- se lângă gard chemând vechilul cu șapca la piept ascultându-l în timp ce catârul înainta rotindu-și urechile alarmat de broaștele din lac și de șerpii care se răsuceau în nămol șuierând sunete de clopoțel, tata i-a dat un șut din grajd - Piei din ochii mei catârul a pornit în direcția stufărișului înțelegând cine comanda
António Lobo Antunes - Arhipelagul insomniei () [Corola-journal/Journalistic/5672_a_6997]
-
asta. În realitate, pe atunci nici nu aveam proiecte prea mari. Doar visuri mărunte, aproape casnice, potrivite cu locul și timpul în care îmi fusese dat să trăiesc; planuri de viitor posibile, la îndemână. În zilele acelea, lumea mea se rotea molcom în jurul câtorva prezențe pe care le credeam sigure și nepieritoare. Mama fusese mereu cea mai solidă dintre ele. Era croitoreasă, calfă într-un atelier cu cliente din lumea bună. Avea experiență și bungust, dar n-a fost nicicând mai
María Dueñas - Iubirile croitoresei () [Corola-journal/Journalistic/5689_a_7014]
-
a declarat pentru AP, weekendul trecut, că în perimetrul hotelului său circulă câini vagabonzi, iar muncitorii încă umblă prin camerele din hotel. "Avem sisteme de supraveghere video în hoteluri care ne arată oameni care se duc să facă duș și rotesc robinetul pentru a porni apa caldă (...)", a declarat viceprim-ministrul Dmitri Kozak, care este responsabil de pregătirile pentru Jocurile Olimpice de la Soci, scrie mashable.com. După ce reacțiile din Occident nu au întârziat să apară, purtătorul de cuvânt al lui Dmitri Kozak a
Rusia acuză presa occidentală de sabotaj. Au pus camere spion la duș () [Corola-journal/Journalistic/54836_a_56161]
-
nuanță” (p. 21). În nuanță stă, în ultimă analiză, piatra de încercare a literaturii lui Radu Cosașu (și a Logicii, mai ales). În gesturile incerte, nedefinitive, pe care prozatorul le oprește la jumătate pentru a le studia, pentru a se roti, cu pași mici, în jurul lor, cât să le vadă și din partea cealaltă și să le descopere ceea ce s-ar putea numi umorul intrinsec (păstrând extrem de slabe legături cu acela grosier și, socialmente, eficace). Cosașu nu caută să provoace hohotul, el
Stilul e omul. Stilul e totul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3459_a_4784]
-
au găinățat deasupra luminatei Curți - semn extrem de rău. Atunci împăratul nostru a văzut ce n-ar fi vrut să vadă vreodată. Un înger a coborât din ceruri - suntem în joia din Săptămâna luminată - cu sabia de foc în mână. A rotit-o deasupra capului. A fâlfâit zgomotos din aripi sub semicercul unui curcubeu splendid (...) Atunci a început ploaia” (p. 31). Nu este vorba de un exemplu unic, scos din context. Iată încă o bucată, vreo 300 de pagini mai încolo: „la
Nici un schepsis by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3667_a_4992]
-
Poate cea mai interesantă secțiune a manifestării detaliază, în doar câteva pânze, rapida evoluție a lui Mondrian de la copaci de sorginte cézanne-iană la rețele de dreptunghiuri de diferite dimensiuni pictate în culori primare... Există un punct în expoziție din care, rotindu-te cu 360 de grade, poți vedea armonii vizuale de Kupka, Delaunay, Léger. Ultimul a ajuns la abstract prelungind tehnici cubiste. Delaunay a pornit de la impresionism și experimentele de descompunere a luminii ale lui Chevreul. Frantisek Kupka, artist ale cărui
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]