882 matches
-
și se înmulțesc frecvent pe cale vegetativă (prin rizomi sau muguri aerieni). Florile sunt bisexuate (sau unisexuate), actinomorfe, grupate în cime, cu piese florale în număr variabil, libere; fructul este o polifoliculă cu semințe mici. Speciile genului Sempervivum au numai o rozetă de frunze bazale. S. tectorum L. (urechelniță) este o specie cultivată ca omamentală sau este întîlnită ca subspontană pe ziduri, acoperișuri etc. Se recomandă ca diuretic, febrifug și vermifug, iar cu uz extem ca remediu împotriva pistruilor și a "coșurilor
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
întîlnită ca subspontană pe ziduri, acoperișuri etc. Se recomandă ca diuretic, febrifug și vermifug, iar cu uz extem ca remediu împotriva pistruilor și a "coșurilor", sau pentru calmarea durerilor de urechi. În cazul speciilor din genul Sedum, acestea nu au rozetă bazală, iar florile sunt bisexuate. S. maximum (L.), crește pe coaste pietroase, stâncării, în rariști de pădure, nisipuri, din silvostepă pînă în etajul molidului. S. acre L. (iarbă de șoaldină), specie perenă, sporadică de la cîmpie pînă în etajul fagului, crește
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
puțin adînci, cu fund mîlos. Unii lobi ai frunzelor se transformă în capcane, adaptate la prinderea unor mici animale acvatice. Drosera rotundifolia L. (roua cerului) este o specie sporadică prin sfagnete, în regiuni montane și depresiuni intracarpatice, cu frunze în rozetă bazală, care prezintă tentacule glandulifere (secretă lichid proteolitic). Genuri exotice: Dionea sp., Drosophyllum sp. Cuprinde plante cu flori bisexuate, actinomorfe, fiind grupate în panicule, raceme, umbele sau cime. cu polenizare entomofilă, rar anemofilă. Floarea este ciclică, pentameră, dialisepală și dialipetală
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
care, ca și cele ale portalului de la intrare, amintesc întretăierea geometrică de la Mănăstirea Dealu. În registrul de sus, de asemenea, se află o suită de panouri semicirculare în partea superioară, în centrul cărora sunt fixate plăci decorative și discuri în rozetă, iar ca niște paftale domnești, la întretăierea arcurilor, se află alte discuri mai mici, deopotrivă de fin realizate. Pe ele sunt așezați porumbei, care parcă stau gata de zbor. Fiecare poartă în cioc un clopoțel. La adierea vântului, acești clopoței
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
partea inferioară, coloanele sunt așezate pe un soclu pătrat de piatră, iar la partea superioară, sub capitelul pătrat, se află patru console frumos ornate. Pe cele câte opt nervuri de piatră cioplită ale bolților se află decorații în formă de rozete pătrate. Sala este luminată prin opt ferestre care dau spre curtea mănăstirii. Inițial, sala gotică a fost zugrăvită în frescă, urme de pictură (în care se disting personaje biblice și scene biblice) observându-se și astăzi pe pereții sudic și
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
mari, asemănătoare macului, de diferite culori, care înfloresc de obicei primăvară. Crește în floră spontană sau cultivata că plantă decorativă. Din multiudinea speciilor de anemone, cea mai cunoscută este "A. coronaria". "A. coronaria" este o plantă tuberculata care are o rozeta de frunze pețiolate de culoare verde intens, asemănătoare frunzelor de pătrunjel, tulpinile lungi de 15 -20 cm au în vârf o floare mare de diverse culori și cu multe stamine. Culorile cel mai des întâlnite sunt: roșu, albastru, roz, violet
Anemone () [Corola-website/Science/303518_a_304847]
-
gotic este supus, în ultimele decenii, la noi operațiuni de consolidare pentru a putea înfrunta și Mileniul III. Testez cele învățate în școală la orele de istorie despre elementele caracteristice stilului gotic: bolțile pe ogive, arcurile frânte, coloanele zvelte, contraforții, rozeta, arcul-săgeată. Impunătoarea clădire are acoperișul terminat cu două turnuri așezate în față (69 metri înălțime) și unul ascuțit pe centru, deosebit de înalt (90 metri) în formă de săgeată, trei portaluri somptuoase, festive, foarte adâncite în fațade, împodobite cu basoreliefuri și
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
terminat cu două turnuri așezate în față (69 metri înălțime) și unul ascuțit pe centru, deosebit de înalt (90 metri) în formă de săgeată, trei portaluri somptuoase, festive, foarte adâncite în fațade, împodobite cu basoreliefuri și statui ce corespundeau fiecărei nave, rozeta (9,6 metri în diametru), o fereastră mare, rotundă de piatră lucrată „ajour”, cu vitralii legate prin nervuri ce permit pătrunderea luminii în partea de sus a bisericii. Nava centrală din interior, cu o lungime de 127,5 metri și
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
bogat ornamentat cu modele florale. Turla bisericii are o formă rotundă în interior și octogonală în exterior, ea remarcându-se prin sculptura decorativă de o mare bogăție, varietate și măiestrie, cu un vast repertoriu de motive ornamentale, geometrice și vegetale, rozete stilizate, stele formate din două romburi, pătrate asociate cu un ornament polilobat etc. Ancadramentele ușilor și ferestrelor sunt de factură gotică. În biserică se intră prin două uși amplasate pe fațadele laterale ale pridvorului. Portalul de intrare în biserică are
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
25-30mm. grosime, cu cap simplu, lipsind cu desăvârșire prinderile metalice. Liniatura exterioară a bârnelor ce formează pereții este întreruptă doar de ferestrele de dimensiuni modeste, cu cadre masive din lemn, nedecroșate, cu excepția ferestrei de pe latura de sud care are încrustate rozete. La capătul poligonal al pronaosului se află o fereastră de 72 x 47 cm, la naos, spre iconostas, mai sunt două ferestre, simetric amplasate, cu dimensiuni de 72 x 47 cm. ultima fereastră, cu dimensiunile de 73 x 48 cm
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
de trecere din târnaț în pridvor, pe partea stângă, se află un montant, cu dimensiuni de 184 x 49 x 13 cm, al cărui margini sunt tivite cu linii în zig-zag și dinte de lup. Motivul sculptural principal îl formează rozeta cu 12 petale, pe care se sprijină o cruce. De la marginile superioare ale rozetei se înalță șerpuitor trupul a doi balauri, ale căror capete cu limbi amenințătoare tind spre animalul patruped aflat deasupra, al cărui corp, din păcate, este parțial
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
dimensiuni de 184 x 49 x 13 cm, al cărui margini sunt tivite cu linii în zig-zag și dinte de lup. Motivul sculptural principal îl formează rozeta cu 12 petale, pe care se sprijină o cruce. De la marginile superioare ale rozetei se înalță șerpuitor trupul a doi balauri, ale căror capete cu limbi amenințătoare tind spre animalul patruped aflat deasupra, al cărui corp, din păcate, este parțial acoperit de bârna de sprijin a scării ce duce la podul bisericii. În schimb
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
formă de inimă, alte ramuri cu frunze, însă ceea ce este surprinzător este vârful ce se termină cu două animale fantastice, poate șerpi, asemănători cu reprezentările întâlnite la biserica din Reghin. În schimb, montantul din stânga, în partea inferioară are două mici rozete petalate, din care pornesc ramuri cu frunze în formă de liră, ce conțin ghinda stilizată. Față de aceștia, ancadramentul ușii de acces în biserică, format din montanți de 214 x 35 x 16 cm, are cu mult mai puține decorații: o
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
petalate, din care pornesc ramuri cu frunze în formă de liră, ce conțin ghinda stilizată. Față de aceștia, ancadramentul ușii de acces în biserică, format din montanți de 214 x 35 x 16 cm, are cu mult mai puține decorații: o rozetă cu 12 petale, o cruce, o parte de rozetă în spirală, un profil parțial realizat, toate presupunând că lucrarea a rămas neterminată, probabil datorită decesului celui care a creat-o, fără ca altcineva să se încumete a continua ideea predecesorului. Rămâne
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
de liră, ce conțin ghinda stilizată. Față de aceștia, ancadramentul ușii de acces în biserică, format din montanți de 214 x 35 x 16 cm, are cu mult mai puține decorații: o rozetă cu 12 petale, o cruce, o parte de rozetă în spirală, un profil parțial realizat, toate presupunând că lucrarea a rămas neterminată, probabil datorită decesului celui care a creat-o, fără ca altcineva să se încumete a continua ideea predecesorului. Rămâne importantă înscrierea de pe ancadramentul superior al ușii, care indică
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
decroșată , poligonală și are patru laturi. În partea de sud, biserica are o prispă cu 4 stâlpi, lată de aproximativ 1,26 m. Intrarea în biserică se găsește tot pe partea de sud, încadrată de un frumos portal decorat cu rozete și frânghii răsucite. În partea de sus, portalul este ornat cu o cruce sub care se află trecut cu cifre chirilice anul construcției bisericii, 1731. Ușa bisericii este făcută dintr-o singură bucată. În interior, așa-numita “biserică a bărbaților
Biserica de lemn din Sic () [Corola-website/Science/312306_a_313635]
-
practic formează a II-a și a IV-a față a absidei altarului au lungimea de aproximativ 0,65 m. Intrarea în biserică se face prin latura de vest, intrare ce este încadrată de un frumos portal decorat cu mici rozete care formează cruci atât în stânga cât și în dreapta intrării dar și deasupra ei, toate acestea pe fundalul decorat cu incizii ce dau impresia unor stele. Foaia ușii, formată din trei scânduri prinse în diagonale cu cuie, este decorată spre colturi
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
ușor rotunjit, părțile laterale fiind demarcare în exterior cu un brâu de forma unei frânghii. Din același tip de decorație se formează, chiar deasupra intrării, o cruce cu brațul orizontal mult alungit. Părțile laterale mai sunt decorate cu câte o rozetă aflată pe un fundal de "stele" atât în registrul superior cât și în cel inferior. Peretele ce desparte pronaosul de naos este unul continuu, pe acesta regăsindu-se singurele urme din decorul pictat al bisericii. Cu greu, se pot distinge
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
de grinzi, prevăzut cu spații petru a facilita accesul portal sculptat și pictat, din păcate pictura este foarte deteriorată. Pronaosul este podit iar naosul este acoperit de o boltă semicilindrică unde putem remarca arc-dubloul decorat cu motivul funiei precum și cu rozete, colorat în roșu, galben și albastru. Meștergrinda întersectează arc-dubloul împărțind bolta naosului în patru casete, fiecare dintre acestea fiind decorate cu medalioane pictate. Din pictură se mai pot observa în altar câteva fragmente pictate ce înfățișează Sfinții Părinți. Iconostasul este
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
la ucrainieni. Biserica are un aspect auster, deși nu-i lipsesc unele elemente decorative la intrări și la consolele de sub streșini. De remarcat portalul de intrare în biserică, trilobat în partea superioară, tăiat mai înalt în ax și decorat cu rozete și alte motive filigranate în jurul golului intrării. Temelia și soclul acestei biserici sunt din piatră, pereții din bârne de stejar, iar acoperișul inițial din draniță care deteriorându-se a fost înlocuit cu tablă. Pridvorul de formă pătrată cu latura de
Biserica de lemn din Corjăuți () [Corola-website/Science/312425_a_313754]
-
la pronaos și 12 la altar, ceea ce produce un efect de înălțare deosebit. Motive de crestături înfrumusețează concolele stâlpilor din pridvor, dar locul de concentrare al decorului sculptat îl constituie cadrul ușilor de intrare în tindă și naos. Motivele sculptate, rozete, dinți, frânghia împletită și reliefată într-un șanț în înălțimea usciorului sau ocolind cadrul ușii, motivul ornamental al crucii... fac parte din fondul de sculptură în lemn al poporului român”. Între naos și pronaos exista un perete astfel încât femeile puteau
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
sa deschisă și coiful octogonal, înscris în baza pătrată. Naosul este și aici prevăzut cu obișnuita boltă semicirculară, ce se înalță retrăgându-se treptat pe pereții longitudinali. Deosebit de impunătoare față de dimensiunile reale, având exact la mijloc un arc dublou, cu rozetă, în locul „cheii’ superioare, bolta bisericii din Berind este o reușită arhitectonică. Unitar peste întreaga construcție, acoperișul are deasupra altarului forma interesantă a trei triunghiuri isoscele, ce se întâlnesc („lovesc”) la coamă, căpriorii fiind fixați pe câte o cosoroabă așezată pe
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
distanța până la obiectul vizat și diametrul zonei vizate, între 3:1 și 60:1, iar distanțele până la care pot viza obiecte sunt între 0,15 și 3 m. Pentru ușurința vizării există pirometre care generează holografic din spotul central o rozetă de 16 spoturi care marchează diametrul zonei vizate (v. imaginea de la începutul articolului). Precizia acestor pirometre este de 1 % (2 % pentru instrumentele foarte mici și ieftine). Toate instrumentele de acest tip dispun de afișare numerică a rezultatului, iar unele și
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
a fi auzit de la părinții lor și de la oamenii bătrâni că aici a locuit căpitanul Cloșca."" În actuala casă memorială se păstrează un fragment din meștergrinda casei cu anul 1752, care nu poate fi decât anul ridicarii construcției, și trei rozete decorative, care probabil au marcat mijlocul casei de locuit. Pe baza valoroasei schițe și descrieri din 1879 precum și cu ajutorul fragmentului păstrat din meșter grindă se poate face o reconstrucție imaginară a casei în care a trăit Cloșca, care diferă de
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
aromâni acordă acestor steaguri o mare însemnătate, în timp ce pentru alții sunt un joc sau chiar un motiv de autoderiziune. Steagul tradițional "național" al aromânilor constă într-un dreptunghi (uneori pătrat) cu fond alb în care este inserat un cerc tip "rozetă" cu opt linii roșu-albastre care pornesc din centrul cercului, străpungând circumferința sa, și care se termină în mici cercuri tip "gămălie" în colțurile, respectiv la mijlocul laturilor dreptunghiului. Laturile dreptunghiului/pătratului sunt tivite cu roșu, respectiv albastru închis. Steagul, țesut de
Steagul aromânilor () [Corola-website/Science/309664_a_310993]