877 matches
-
a pus la cale o splendidă ambuscadă, a ales locul cel mai potrivit“. În clipa aceea, parbrizul s-a cutremurat îngrozitor. Un bolovan de dimensiuni considerabile, proiectat de sus, căzuse direct pe sticlă. Sticla sfârâi, plesni, devenind albă, opacă, sub rozeta crăpăturilor. Bolovanul ricoșă pe radiator, stâlcind caroseria, și apoi se prăvăli pe drum. Peregrine scoase un urlet de furie. Titus sărise afară din mașină și eu l-am urmat. Gilbert rămăsese locului, neclintit. James trecu la volan, și cu mâna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
muzică, unii au ajuns nume de rezonanță. Ca o simplă anecdotă: în fostul Conservator, actuala Universitate de Arte, unde acum este rectoratul, sus, la etaj, era dormitorul nostru. Eram 40 într-un dormitor, ieșeam pe acoperiș și ne uitam prin rozeta din sala de concerte a filarmonicii, cladire lipită de liceu, cum Achim Stoia dirija orchestra. Erau giumbușlucuri copilărești. La internat fiind, ne duceau în mod organizat la operă, la concerte, deși noi eram copii veniți de la țară, n-aveam nici o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
sunt de două tipuri: lipofuscina (pigmentul de uzură, de culoare gălbuie în HE) și hemosiderina (care necesită colorații speciale). Ultrastructural, în hepatocit se evidențiază cantități mari de reticul endoplasmic rugos, care uneori agregă în structuri intens bazofile cu aspect de rozetă numite corpi bazofili (Berg). Reticulul endoplasmic rugos abundent explică bazofilia intensă a hepatocitului, observată în momente de activitate metabolică intensă. Organizare. În afara lobulului hepatic clasic se mai descriu două concepții (teorii) de organizare a parenchimului hepatic. Teoria lobulului portal. În
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]
-
mici - „aria clară paranucleară” - care corespunde centrosferei, înconjurată de aparat Golgi, ea fiind formată din saci care se dilată pe măsură ce sinteza proteică crește, umplându-se cu proteine sintetizate.La exteriorul sacilor ergastomplasmici se observă o aglomerare de ribozomi sub formăde rozete, spirale, lanțuri. Aparat Golgi - se dezvoltă în plasmocitul adult, care secretă imunoglobulină; el înconjoară centrosfera ce conține doi centrioli. Mitocondriile - de talie mare, se găsesc printre sacii ergastomplasmici, având densitate mai mare în jurul centrosferei. ● Sinteza imunoglobulinei în plasmocitul adult este
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
longevivilor, puternice, rezistente, lung îndurătoare”, poetul Gheorghe Vidican se lasă dominat de „ochii” sau „genunchii” Tamisei, „albie” regală, pe unda căreia „se leagănă universul”, „milenii de oglindiri și curgeri...”, „sclipitoare scânteiere a trecutului...” Prin extrapolare, am putea vedea în ochii rozetelor din Parcul St. James, care punctează in aeternum pașii delicați ai Dianei, Lady Dy, „oftatul îngerilor”, liniștea pulsației cotidiene, „zborul îngerilor spre copilărie”, amintind de propria-i copilărie, posibil. Amintiri duioase renasc: „buza izvorului din parcul St. games ține capul
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
români, cu uniforme românești, lipsurile de tot felul au făcut acești voluntari să fie echipați într-o uniformă cu totul neobișnuită pentru combatanții armatei române. Astfel, culoarea uniformei era verde (în loc de gri-bleu), vestoanele erau modele franceze, chipiele ofițerilor model belgian, rozeta tricoloră de pe coifură fiind românească. Transportul spre Moldova al voluntarilor a constituit o nouă greutate de rezolvat, până la urmă plecarea fiind posibilă de la Kiev pe data de 3 iunie 1917. Pe 4 iunie 1917 voluntarii ajung în gara Chișinău, unde
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
Grecia, Belgia, Australia, India, Polonia etc). A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1973, 1982), Marele Premiu al Festivalului Internațional „Nichita Stănescu” (1986), Premiul Special pentru poezie al Festivalului Internațional de Poezie „Lucian Blaga”, Premiul Internațional de Poezie „Rozeta de la Bela Voda” (Krusevac, 1998), Premiul Academiei Române (1997). După o juvenilă tentativă revuistică (scrie singur, ca gimnazist, o revistă care va rămâne în manuscris), debutează cu versuri în „Scrisul bănățean” (1952) și editorial cu volumul Fluviile visează oceanul (1961). Deși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
verzi ce rezistă peste iarnă, cum ar fi muștarul sau ridichea furajeră semănate sub culturi de cereale. Schof (1988) a găsit că ridichea furajeră a fost cea mai convenabilă cultură însoțitoare pentru grâul de toamnă, pentru că plantele de ridiche formează rozeta de frunze jos, la nivelul solului, ceea ce duce la pierderea competiției pentru lumină în favoarea grâului și creează și un microclimat mai bun. Rezultate bune, în contextul ambelor culturi și a reducerii levigării nitraților din sol sunt obținute atunci cînd culturile
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cu depuneri mari de zăpadă, pe tarlalele unde terenul nu a fost nivelat și există adâncituri sau, pe terenurile joase din luncile râurilor. Simptome. Ciuperca atacă baza plantelor de grâu sau alte cereale păioase și frunzele ce sunt dispuse în rozetă la suprafața solului. La baza plantelor ciuperca produce zone mici brunificate, alungite de-a lungul tulpiniței, iar pe frunze se dezvoltă un miceliu alb-cenușiu cu punctuații roz. Atacul se observă în micile porțuni joase ale tarlalelor unde stratul de zăpadă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
observă o îngălbenire asociată cu formarea unui puf cenușiu violaceu pe partea lor inferioară. În această primă fază de atac, ciuperca poate produce pieirea plantelor (fig. 61). Simptomele clasice apar însă pe plantele semincere, unde pe frunzele tinere din centrul rozetei se observă o îngălbenire urmată de încrețirea și răsucirea frunzei de la margini spre partea inferioară, unde apare puful cenușiu-violaceu. Planta după distrugerea frunzelor tinere, formează noi frunze. Tija florală de la plantele mănate are axul scurt, cu flori grupate în ciorchine
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
concentrice, alcătuite din puncte mici negre. Pe plantele semincere apar pete pe frunze, tulpini și chiar pe semințe unde, înainte de recoltare se observă și punte mici negre. Atacul pe rădăcini se manifestă printr-o colorare în cenușiu a țesuturilor de sub rozeta de frunze, țesuturi ce putrezesc și apar caverne centrale, uscate ce se adâncesc în corpul sfeclei. După distrugerea frunzelor, planta încearcă să-și refacă foliajul din mugurii existenți la suprafața solului, așa încât până toamna, rădăcinile care se scot din sol
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
întâmplă mai rar, deoarece sfecla epuizează puternic solurile. De la cultura din anul I la cea seminceră, transmiterea este asigurată de miceliul rămas în butașii infectați, butași la care zonele de atac se observă greu. În mod obișnuit, aceste zone de sub rozetă se observă ușor la decoletarea ce se face la sfecla ce se industrializează și trece neobservată la sfecla seminceră. În cursul perioadei de vegetație transmiterea ciupercii este asigurată de la plantă la plantă și de la frunză la frunză de sporii antrenați
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
simptomelor este în funcție de soi, momentul îmbolnăvirii și condițiile climatice. Plantele tinere infectate au talia mult redusă, cu până la 50 % din înălțimea plantelor sănătoase. Atât internodiile tulpinale cât și ramificațiile tulpinale sunt scurte, ceea ce face ca frunzele să apară grupate în rozete. Frunzele formate înainte de infecție prezintă o suprafață normală dar cu pete mari neregulate, de culoare maronie. Frunzele apărute după infecție sunt mici, cu limbul deformat, alungite, curbate lateral, cu pete verzi-deschis ce alternează cu pete verzi închis. Pe tulpinile atacate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunzele plantelor virozate apare o marmorare slabă a țesuturilor de lângă nervuri. Plantele ce prezintă decolorări galbene-verzui, manifestă o stagnare a creșterii însoțită de răsucirea frunzelor(care sunt ceva mai mici), spre partea inferioară a limbului, ceea ce duce la apariția de rozete pe frunze. Fructele ce se formează sunt mici, deformate, cu pete de arsură, fără valoare comercială. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis în natură de vectori (insecte) și prin contactul direct între frunze. Prevenire și combatere. Întrucât frecvența bolii este redusă, se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
A. Jilăveanu. Simptome. Plantele virotice prezintă o decolorare a nervurilor, simptome de mozaic foliar, gofrarea frunzelor și fructe puține dar, fără simptome. Infectarea timpurie a plantelor produce o slabă dezvoltare a lăstarilor fructiferi, apariția de flori și fructe aglomerate în rozete și o îngălbenire generală a plantei. Uneori apar pete decolorate,stelate și chiar fructele pot fi pătate și deformate (fig. 113). Transmitere-răspâdire. Transmiterea virusului de la un an la altul se poate face prin sol sau prin sămânță. Transmiterea de la plantă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Asolamentul de minim trei ani ca și semănarea de sămânță sănătoasă, limitează posibila apariție a bolii. Sămânța se poate dezinfecta termic cu apă caldă la 50șC timp de 20 minute. Tratarea plantelor va începe odată cu formarea frunzelor și până la apariția rozetelor mari ce acoperă solul. Tratamentele preventive se aplică la interval de 4-7 zile. În culturile semincere se vor aplica tratamente preventive cu fungicide ca: Ridomil MZ 72 WP-2 kg/ha; Ridomil Gold MZ 68 WP-2,5 kg/ha; Ridomil plus
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Această viroză este cunoscută în America, în unele țări europene și a fost semnalată și la noi în țară. Simptome. Manifestarea bolii are loc sub variate aspecte parazitare pe frunze (pete inelare, înroșiri marginale, răsuciri), care deseori au aspectul unor rozete. În general, boala duce la o stagnare a creșterii lăstarilor. Simptomul caracteristic (răsucirea frunzelor) este constatat pe soiurile de cireș Bing, Sam, Lambert și Napoleon cât și pe cele de vișin, Montmorency. Transmitere-răspândire. Virusul este ușor transmis prin altoire, existând
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
12,5 CE 0,05 %. Tratamentele cu fungicide se fac la intervale de 12 14 zile. Se recomandă alternarea fungicidelor folosite pentru a nu se ajunge la fenomene de rezistență a ciupercii. 11.7. Bolile crinului Viroze 11.7.1. Rozeta crinului Lily rosette virus Simptome. Plantele virotice au o creștere lentă, tulpina prezentând internodii scurte din care cauză frunzele apar dispuse în rozetă. Frunzele au o culoare verde-gălbuie sau roșiatică, sunt ușor aplecate în jos, iar în final prezintă brunificări
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
nu se ajunge la fenomene de rezistență a ciupercii. 11.7. Bolile crinului Viroze 11.7.1. Rozeta crinului Lily rosette virus Simptome. Plantele virotice au o creștere lentă, tulpina prezentând internodii scurte din care cauză frunzele apar dispuse în rozetă. Frunzele au o culoare verde-gălbuie sau roșiatică, sunt ușor aplecate în jos, iar în final prezintă brunificări vasculare și se înroșesc. Plantele formează flori mici ce nu se deschid în totalitate, iar în sol bulbii infectați sunt mici și turtiți
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1,4, compus din 123 de bucăți; alte cinci mărgele-219/3,5, sferice turtite, inelare, din sticlă colorată, mai mari decât celelalte prezentate până acum; două pandantive din scoici, specia Murex și unul din specia Cypraeea, un pandantiv-220/2-4 din rozetă de corn-221/1 care, după cum este șlefuit și după mărime, ar putea fi o brățară (Pl. 145/3,4-8; 146/1-8; 218/2-4; 219/1-5; 220/1,2-4; 221/1). Mormântul nr. 75. Înhumat în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de sârmă îndoită, care nu se încheie, capetele sârmei sunt apropiate și puțin îndoite spre exterior (Pl. 116/4; 170/3). Face parte din inventarul mormântului nr. 17. Tot în categoria obiectelor de podoabă intră și brățara din os, o rozetă din corn de cerb, destul de mare, având la exterior diametrul de 8,8 cm și la interior de 5,6 cm, descoperită în mormântul nr. 74 (Pl. 146/8; 221/1). Piese asemănătoare descoperite în necropola de la Mihălășeni sunt trecute
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Același lucru putem spune și noi, deoarece ambele morminte, cu asemenea piese, aparțin unor adulți, fără a putea preciza, însă, sexul acestora. În același mormânt de înhumație nr. 74 a fost descoperită și o frumoasă brățară din os, realizată din rozetă de corn de cerb, destul de gros, ca dimensiune, pentru a putea fi considerată o brățară și cu un diametru destul de mare pentru a putea fi folosită ca atare (Pl. 146/8). Brățara se afla în zona pieptului, alături de cele trei
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
trei pandantive - ghioc. Exemplare asemănătoare au fost descoperite la Bârlad-Valea Seacă, atât la înhumați cât și în morminte de incinerație, precum și la Mihălășeni, de dimensiuni mai mici, din care cauză autorul descoperirii nu le include la brățări, ci ca simple rozete de corn, În comparație cu marile necropole din sec. IV d. Chr., la Săbăoani nu s-au descoperit numeroase alte obiecte cu semnificații ritualice sau ca piese privind obiceiurile de port. Astfel, aici, lipsesc pandantivele căldărușă din fier sau bronz, pandantivele prismatice
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
torturile inițiatice ale viitorului șaman 7. Ca și alți zei-magicieni, Hefaistos a trebuit să plătească știința sa de fierar și meșteșugar prin mutilarea sa fizică. Lucrările sale sunt capodopere de artă și minuni magice în același timp. Pe lângă broșe, brățări, rozete (Iliada, 18,400-401), el meșteșugește faimosul scut al lui Ahile (ibid., 369 sq.), câinii de aur și de argint care flancau poarta palatului lui Alcyoneus (Odiseea, 7,92), locuințele strălucitoare ale zeilor, automatele, între care cele mai celebre sunt trepiedele
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
că Îi strălucesc ochii părintelui: „Unde vrei s-o căsăpească, sper că nu la altar!“. I-am spus că, dimpotrivă, deasupra porții de intrare, la balconul unde se află orga, la apusul soarelui, când lumina pare mai transparentă, filtrată prin rozeta centrală. „Frumoasă imagine, Îmi place, sfințită de lumina serii. Păi, dacă nu o omori la altar, eu zic că se poate. Oricum, poate la catolici se mai Închid ochii. Eu Îți dau dezlegare, dar te sfătuiesc oricum să aprinzi o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]