987 matches
-
s-a mai domolit pe măsură ce avansăm spre centrul orașului. Sunt foarte multe familii rrome care merg chiar în urma raclei și acolo au rămas de la începutul și până la sfârșitul pele rinajului. Au „trecut” de mai multe ori pe sub raclă ; un tânăr rrom de nici 20 de ani, pantaloni negri, cămașă albă, ține în pumn un mic mănunchi de firicele aurii smulse din mers din marginea veșmântului negru pe care este depusă racla. Îl arată fericit celor din jur, familia îl îndeamnă să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dealului ?”. Oamenii încep să râdă și ei, spunând : „Covoarele nu le aducem până aici, că sunt grele și este departe. Covoarele la Sfânta, că așa este obiceiul. Aici nu, că e la icoană”. Nu am putut afla însă dacă prezența rromilor căldărari din Moldova la Nicula este una ocazională, de dată recentă, sau se înscrie într-o tradiție istorică mai lungă, legată de afecțiunea și respectul arătate de aceștia cultului Fecioarei Maria. Ora 13.00, pelerinajul de la Nicula se apropie de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
abordările de gen, noțiunea de sacru apare ca fiind esențială. Contactul cu sacrul este principalul scop al pelerinajului. Căutarea lui este cea care definește comportamentul pelerinului de sex feminin, adesea fără constrângeri externe evidente, ci prin autoimpunere. „Haram” și religiozitate rromă Prezența rromă în cadrul marilor pelerinaje, mai ales cel ocazionat de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași (14 octombrie), se face imediat remarcată, din mai multe motive. Rromii sunt prezenți în grupuri compacte, familii întregi, toate vârstele fiind reprezentate, de la bunici
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
gen, noțiunea de sacru apare ca fiind esențială. Contactul cu sacrul este principalul scop al pelerinajului. Căutarea lui este cea care definește comportamentul pelerinului de sex feminin, adesea fără constrângeri externe evidente, ci prin autoimpunere. „Haram” și religiozitate rromă Prezența rromă în cadrul marilor pelerinaje, mai ales cel ocazionat de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași (14 octombrie), se face imediat remarcată, din mai multe motive. Rromii sunt prezenți în grupuri compacte, familii întregi, toate vârstele fiind reprezentate, de la bunici la nepoți
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
renunțat la ele, dar afișează în continuare variante „moderne”, adaptate ale portului tradițional, la fel de stricte în ceea ce privește lungimea lor (stofa ascunde în întregime piciorul și glezna). Cu toate că este dificilă o estimare exactă a locului de proveniență, marea majoritate a acestora sunt rromi căldărari, originari din localitățile Ciurea, Grajduri, Ivești și Livești. Este vorba de un grup cu sedentarizare târzie, identitate etnică foarte bine prezervată, autoimpusă, conviețuind în grupuri compacte, într-o bună conștiință a tradițiilor și stăpânire a limbii (Gräf, 2008), care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
spune : „Unii s-au gândit că nu este suficient să atingă doar ei moaștele, și decorațiunile din casă merită să fie sfințite. Acești oameni au venit pe Dealul Mitropoliei cu covoarele din sufragerie (sic !)”. Reporter, întrebare : „Ați adus covoare ?”. Femeie rromă, în jur de 30 de ani : „Am adus și noi, așa de...”. Urmează o tăietură brutală din montaj, restul răspunsului nu se mai aude. Mi s-a părut chiar că pe fața femeii era schițat un mic zâmbet ironic, de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
permitea acest lucru, ele erau derulate, întinse pe pardoseala de piatră a catedralei și „călcate în picioare” de către pelerini. Un ritual care a dispărut astăzi din cauza aglomerației din zilele de pelerinaj. În discuțiile directe pe care le-am avut cu rromii purtători de covoare, aceștia furnizau în principal două tipuri de răspunsuri. Primul era de genul „așa am apucat, așa facem, așa este la noi din moși-strămoși”. Cel de-al doilea răspuns, care m-a intrigat și care stă la baza
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
le dăm de haram”, sensul cel mai cunoscut al „haram”-ului în limba română contemporană, ci „facem”, producem, realizăm „haram”. Cu alte cuvinte, de ce „facem haram”, în loc să spună, mai simplu, „le dăm de pomană”, cu atât mai mult cu cât rromii căldărari din zonă dovedesc o perfectă cunoaștere a limbii române ? De-a lungul timpului petrecut pe teren, preocuparea mea pentru această practică a covoarelor a devenit, îndrăznesc să o spun, aproape o obsesie, atât de mult mă intriga prezența acestor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
teren, preocuparea mea pentru această practică a covoarelor a devenit, îndrăznesc să o spun, aproape o obsesie, atât de mult mă intriga prezența acestor obiecte în interiorul ritualului. Am primit de mai multe ori răspunsul „facem haram”, mai ales din partea femeilor rrome, bărbații fiind mai rezervați sau neștiind ce să răspundă la întrebare, într-atât de firească li se părea această practică. Două interogații s-au detașat imediat : a) de ce covoarele, și nu alt obiect domestic, sunt aduse ca ofrandă ? b) de ce
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
trebuie adoptată în studiul unor astfel de practici sincretice. În prefața volumului Gypsy Demons and Divinities. The Magic and Religion of the Gypsy, scris de Elwood B. Trigg în anii 1970 (unul dintre puținele volume, dacă nu singurul, dedicate religiozității rrome), Evans Pritchard scoate în evidență dificultatea adoptării unei metode precise, exacte de studiu a religiei țiganilor. După ce spune că „țiganii au fost puternic influențați în peregrinările lor de hinduși, musulmani, creștini, plus elemente păgâne, cum ar fi credința în vampiri
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
caz, exact „acolo unde mozaicul de date disparate și notițe etnologice te obligă la inventivitate, ca cercetător” (Evans- Pritchard, 1973 : 11). Am ales așadar să urmărim două piste pentru elucidarea acestui veritabil „mister” al pelerinajului. Prima este legată de religiozitatea rromă și de modul în care unul dintre conceptele de bază ale religiei islamice, și anume HARAM-ul, ar fi putut fi adaptat de o manieră sincretică. Cea de a doua pistă de reflecție și cercetare a fost cea lingvistică, în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de mari obstacole, inclusiv de neacceptarea totală, pe motivul de a nu fi altceva decât un „gagiu ridicol” (adică non-țigan), o ființă total diferită, un „inamic”, în cele din urmă (Bordigoni, 2001 : 120). Personal, pot confirma dificultatea dialogului cu femeile rrome, din cauza codurilor de conduită foarte stricte cu privire la segregarea sexelor din cadrul comunității. Cele mai prețioase informații într-un dialog direct cu femeile rrome le-am obținut în afara cadrului pelerinajului (vara 2010), când acestea erau singure, neînsoțite de bărbați. Dificultatea de a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
total diferită, un „inamic”, în cele din urmă (Bordigoni, 2001 : 120). Personal, pot confirma dificultatea dialogului cu femeile rrome, din cauza codurilor de conduită foarte stricte cu privire la segregarea sexelor din cadrul comunității. Cele mai prețioase informații într-un dialog direct cu femeile rrome le-am obținut în afara cadrului pelerinajului (vara 2010), când acestea erau singure, neînsoțite de bărbați. Dificultatea de a adresa întrebarea cea bună, o problemă eternă a oricărui teren de cercetare, se acutizează în condițiile precare ale pelerinajului : mase mari de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de ordine. Orice chestiune care vine din partea unui străin este percepută fie ca un interogatoriu, fie ca o tentativă de control din partea poliției sau jandarmeriei. Dialogul se încheie imediat și nu există altă soluție decât să te distanțezi de grupul rrom. Au fost situații în care mi s-a cerut în mod expres de către conducătorul grupului/ clanului să plec, să nu-i deranjez cu întrebări. „Cercetătorul nu stăpânește deloc terenul, când este vorba de a-i studia pe țigani”, afirma etnograful
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu au venit la locul și ora stabilite. A trebuit deci să renunț. Cu titlu strict personal, aș dori să menționez dezamăgirea pe care am resimțit-o după ce am încercat să iau legătura cu mai mulți tineri activiști și cercetători rromi, unii dintre ei extrem de prezenți în spațiul public românesc. Niciunul dintre ei nu și-a găsit timpul necesar pentru a discuta despre problemele spirituale ale comunității pe care o reprezintă. Ba mai mult, am avut sentimentul difuz că am intrat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
spirituale ale comunității pe care o reprezintă. Ba mai mult, am avut sentimentul difuz că am intrat pe un domeniu „rezervat” doar membrilor comunității, în care și un efort sincer de cercetare științifică este privit cu suspiciune și neîncredere. Religiozitatea rromă. Cum și ce cred Toate sursele pe care le-am putut consulta în legătură cu religiozitatea rromă, cu sistemul lor de credințe și cu practicile religioase scot în evidență două trăsături principale. Prima dintre ele este dificultatea de a separa practicile propriu-zise
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
am intrat pe un domeniu „rezervat” doar membrilor comunității, în care și un efort sincer de cercetare științifică este privit cu suspiciune și neîncredere. Religiozitatea rromă. Cum și ce cred Toate sursele pe care le-am putut consulta în legătură cu religiozitatea rromă, cu sistemul lor de credințe și cu practicile religioase scot în evidență două trăsături principale. Prima dintre ele este dificultatea de a separa practicile propriu-zise „religioase” de cele „magice”, deoarece întreaga lor lume spirituală este influențată atât de „religie”, cât
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în Cartea Exodului (36 ; 8-18), atunci când vine vorba de construcția Cortului Legământului (Biblia, 1982 : 109). Pe teren, în timpul unei convorbiri purtate cu un grup de rromi din județul Galați, aducerea covoarelor la pelerinaj a fost motivată astfel de un bărbat rrom : „Un preot ne-a spus că scrie și în Biblie că înainte se duceau covoare la sfințit” (a se vedea și notele de teren, iunie 2011, Suceava, Sfântul Ioan cel Nou). Este imposibil să se determine cu exactitate influența riturilor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
întinde în interiorul Bisericii pentru a fi „călcate în picioare” de ceilalți pelerini (consacrate). Un gest în care se regăsește și dimensiunea globală, comunitară a întregului spațiu de pelerinaj. Elementele de depreciere lingvistică ulterioare au legat cuvântul „haram” de condiția etniei rrome, contribuind la întărirea stigmatului specific. Cercetări etnolingvistice mai aprofundate pot contribui la lămurirea „misterului” covoarelor aduse de rromi drept ofrandă la pelerinaje. Eu nu am făcut altceva decât să încerc să avansez câteva posibile piste de reflecție asupra acestui intrigant
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
euro cu o viteză ce-l surprinde pe drac. Tu-ți crucea mă-ti de cioară! strig tare, surprin zîndu-i pe toți. Cioară e mă-ta, mînca-mi-ai ...(nu pot scrie). Cioroiul coboară, lumea este intrigată, eu îi calmez. Este un rrom... ungur, mint puțin ca să nu-mi fac neamul de rîs. Ce bandit, dom'le, comentează cu toții. Dar 5 euro ai mei tot în buzunarul lui au rămas. Se vede că nu-s la curent cu toate șmecheriile. Delegația de nivel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
au reușit În parte să-și creeze un profil propriu, să oglindească viața colectivelor respective de elevi, În toate compartimentele ei, contribuind prin mijloace specifice al desfășurarea unui proces instructiveducativ eficient”. Asta era partea călduță și mișto, vorba țiganului devenit rrom căci, nu peste multe rânduri, s-a ivit de după colțul minții cubice a tov-ului Andrei și partea aceea ce dădea frisoane altoiților la condei: „Din lectura acestora pe parcursul unui an, au ieșit totuși În evidență unele probleme deloc neglijabile pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
academicxe "„feminism academic" și studiile de genxe "„studiidegen" încearcă să contrazică paradigma cunoașterii „ezoterice”. În contextul nostru românesc, aceasta înseamnă studierea condiției femeilor și a relațiilor de gen inclusiv în statusuri care adesea sunt ignorate de către zona academică: țărăncile, femeile rrome, mamele singure, prostituatele, precum și a unor problematici pe care celelalte tipuri de studii o trec sub tăcere: putereaxe "„putere" în viața privată, dubla zi de muncăxe "„dublazidemuncă", politicile reproductivexe "„politici reproductive". În afara contextului pomenit mai sus, o altă particularitate a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
vreme, femeile au fost tratate ca având alt „cap” decât cel propriu. În regimuri fundamentaliste, ele mai sunt tratate astfel și la ora actuală, iar în comunități ultraconservatoare, acest mod de gândire se mai păstrează: vezi, de exemplu, comunitatea rromăxe "„rroma" tradițională și chiar răspândita concepție despre bărbatul cap de familiexe "„capdefamilie"xe "„familie" în România 61. Alianța feminismului cu liberalismulxe "„liberalism" sau socialismulxe "„socialism" înseamnă extinderea raționalității fără limite de gen. c. Secularismulxe "„secularism". Credința trebuie tratată ca o problemă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
pluralismul și hibridizarea de orientări în feminism, fără a privilegia nici o direcție anume ca fiind bună acontextual. Un feminism este bun într-un anume sistem de referință, dar nu în toate. De exemplu, în România, pentru femeile din comunitățile rromexe "„rroma" tradiționale, feminismul ar trebui să semene mai curând cu cel al valului I, al egalității în drepturi. Pentru femeile de la țară este vorba de o emanciparexe "„emancipare" serioasă față de modelele culturale puternic patriarhale. În postcomunism devine necesar un feminism al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
un minimum de dreptate economică, ținând cont de faptul că șansele celor intrați în competiție nu sunt egale, iar unii indivizi nu mai pot intra în nici un fel în competiție. Să luăm, de exemplu, cazul femeilor sărace din comunitatea rromăxe "„rroma" tradițională: în condiții normale, ele nu au nici o șansă în fața româncelor din familii de intelectuali din orașe mari și nici măcar nu pot intra în competiție cu acestea dacă statulxe "„stat" nu face politici afirmativexe "„politici afirmative" pentru categoria defavorizată, astfel încât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]