3,663 matches
-
ce abordează problema în manieră tipologică, la F. Tönnies termenul de comunitate primește una din cele mai fine analize sociologice. Astfel comunitatea presupune relații stabile și intime, înțelegere, întrajutorare, înrudire, vecinătate. Comunitatea se bazează pe trei principii: legătura de sânge (rudenia), legătura spațială (vecinătatea) și legătura spirituală (prietenia). La baza comunității stă voința organică, ale cărei forme psihologice sunt plăcerea, obiceiul și memoria. "Omul comunitar este un om de suflet, sentimentele sale sunt modelate de cutumă (fel tradițional de a fi
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
reciprocă. Apropierea în relațiile umane și sprijinul sunt extrem de valorizate. Scopurile personale sunt subordonate cooperării și obligației comunitare. Culturile comunitare sunt culturi colectiviste, sau culturi "noi", caracterizate de cadre sociale rigide. Oamenii se bazează pe in-grupul lor (familie, neam, clan, rudenie) pentru ajutor, suport, acesta devenind principala sursă de identitate. Interesele colective predomină față de cele individuale, identitatea se bazează pe rețele sociale. Copiii învață să gândească în termeni de "noi", de grup. Individul e dependent emoțional de organizațiile și grupurile din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
absența identității colective. În încercarea de a explica fenomenul identității de grup, au fost construite două mari tipuri de abordări: pe de o parte este viziunea obiectivistă (sau primordialistă, esențialistă), care analizează identitatea pornind de la criterii "obiective" amintite mai sus rudenia, etnia, limba, religia, legăturile cu un anumit teritoriu. Promotorii acestui curent printre care Eduard Shils și Clifford Geertz (1972) susțin că aceste date au o "influență covârșitoare și coercitivă" asupra membrilor unei comunități și că identitatea este dobândită o dată pentru
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în emergența unei identități, dar în sens opus: ea trebuie eludată (Eyerman, 2004: 161). Există alături de cele amintite mai sus, o serie de alte aspecte fără de care identitatea colectivă nu poate fi definită: istoria comunității respective, miturile și legendele întemeietoare, rudenia, specificul muncii, limba, tradițiile și obiceiurile prin care comunitatea transmite generațiilor următoare această zestre colectivă. Identitatea etnică și identitatea națională sunt forme ale identității colective, alături de identitatea de gen sau cea religioasă. A devenit cunoscut în ultimii ani, conceptul de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a duce la capăt un proiect comun). Datele calitative sugerează aceeași polarizare a opiniei în funcție de gradul identificării cu satul subiecți ce cred în unitatea satului (" Da, se ajută, de exemplu când trebuie să facă o casă sau o șură, toate rudeniile, toate neamurile, toți vecinii, toți cunoscuții vin de ajută. Zidarul lucrează pe bani și restul vin așa benevol, cum zic ei "clacă"", H.R, Tălmăcel) precum și subiecți ce consideră că întrajutorarea sătenilor nu mai este la fel ca în trecut
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și obligații, discuția asupra acesteia fiind mult mai complexă. Proprietatea spune autoarea într-o definiție generală este o relație socială și temporală între persoane cu privire la anumite bunuri și valori. Are un caracter social pentru că implică aspecte legate de persoane, comunitate, rudenie, muncă. Și are un caracter temporal, pentru că orice drept de proprietate se exercită într-un anumit interval de timp. Dacă ne referim la cazul României, retrocedarea pământului după 1989 a implicat în diverse forme temporalitatea: recursul la trecut pentru restabilirea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare, drepturi exercitate printr-un organ de conducere numit obște. (Stahl, 1959) Sau, o altă definiție O formă de conviețuire socială, pe un trup de moșie, a unui grup biologic închis, deseori legat prin rudenie de ceată, trăind în gospodării familiale, asociate într-o obște, care are dreptul de a se amesteca în viața fiecărei gospodării, potrivit regulilor devălmășiei și conform mecanismului psihic al obștei pe bază de tradiție difuză. (Stahl, 1946) Devălmășia semnifică folosirea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Students, în Social Indicators Research, vol. 89, 1. Ciobănel, Alina, Ioana. 1995. Reședința maritală contexte culturale, economice și juridice în Anuarul Institutului de Etnografie și folclor "C-tin Brăiloiu", tom 6, pp. 37-44. Ciobănel, Alina, Ioana. 1996. Tipologia relațiilor de rudenie, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", tom 7, pp. 19-35. Ciobănel, Alina, Ioana. 2002. Înrudire și identitate. București: Editura Enciclopedică. Cobianu-Băcanu, Maria. 1988. Inovație și tradiție în dezvoltarea culturală. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Cobianu-Băcanu, Maria. 1993
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
În fața benzii ce restricționează accesul la Înregistrare conform unui orar, aproape la minut. În stânga lor, același dispozitiv pentru British Airways, direcția Londra. Caucazianul așteaptă sprijinit de un cărucior de bagaje high-tech, În ton cu scările rulante și fără legătură de rudenie cu nedoritele trotinete șchioape sau cu frâne de pe Roissy. Preocupat să-și poată alege locul În avion, călătorul, sosit mult mai devreme, e al treilea la rând, În fața intrării scanerului pentru controlul valizelor. Brusc, intervenția unui angajat În salopetă verde
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
soluția „răscumpărător” ni se pare totuși mai apropiată de conținutul semantic al acestui nume decât celelalte. Semnificație: ocrotitor fidel, asigurând dreptul credinciosului sau al poporului său, eventual plătind și un preț pentru această 240 (+ metaforă antropomorfizantă vizând o legătură de rudenie). 3.1.16.3. ’"b: „Tată-tău” (Dt 32,C, „Părintele” (Is 63,16), „Tata” (Ier 3,4; 31,9) (SC); „Părintele”, „Tata” (Ier 3,4;31,9) (Blaj); „Tatăl” (Dt 32,6), „Părintele”, „Tata” (Ier) (BVA); „părinte”, „tata” (G-R
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Numele revelat: ho hyiòs to¤ theo¤: „Fiul lui Dumnezeu” (toate traducerile românești); „Filius Dei” (Vg); „le Fils de Dieu” (BJ); „the Son of God” (RSV). În Vechiul Testament, si de aici în cel Nou, cuvântul „fiu” nu exprimă numai relația de rudenie în linie directă, ci și apartenența la un grup („fiii lui Israel”), posedarea unei calități („fiu al păcii”). Regii davidici își ziceau „fii ai lui YHWH” în virtutea relației speciale stabilite de YHWH cu dinastia lor prin oracolul rostit de Natan
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
persoane, a unui grup sau unei organizații în alocarea de resurse sau în atribuirea de calificări sau calificative (trafic de influență); - favorizarea unor persoane în procesul de alocare de resurse, calificări sau calificative doar datorită apartenenței la aceeași rețea de rudenie (nepotism). Și, desigur, enumerarea ar putea continua. Educația preuniversitară este, potrivit reglementărilor, un bun public. Ea este asigurată tuturor celor eligibili (adică tinerilor care au vârsta potrivită și depășesc selecțiile formale) gratuit prin bugetul de stat, care trebuie să acopere
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
o apreciere realistă a diverselor riscuri morale care afectează universitățile românești. Cifrele sunt șocante chiar și pentru cei care s-au lovit de comportamentul incorect al unora dintre angajații universităților: cazurile de „favoritism”, bazate pe relații de prietenie și de rudenie, sunt cunoscute în propriile instituții de două treimi dintre cadrele de conducere, de mai bine de jumătate dintre cadrele didactice și de jumătate dintre studenți (Miroiu, 2005). Plagiatul și hărțuirea sexuală sunt alte infracțiuni a căror existență în mediul universitar
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
fenomen care nu se mai aseamănă cu nimic altceva în cruzime. Acest lucru însă se datorează faptului că autorii, aflați într-o „derivă” de început a clarificărilor istorice, nu au putut să sesizeze sau au refuzat să înțeleagă relațiile de rudenie cu alte regimuri mult mai vechi pe care aceste forme de guvernare le trădau, în ciuda formei cu totul noi pe care o manifestau. Roger Bœsche, în cartea sa Theories of Tyranny from Plato to Arendt, dă unele explicații, precum și soluții
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
element neproporțional, care este „o limită absolută dincolo de care forma de grup aristocratic nu mai poate fi menținută”. Aceasta ține de formule de sociabilitate pe care numai o grupare de anvergură limitată o poate asigura: „trebuie ca rețeaua legăturilor de rudenie și a alianțelor să traverseze acest corp în întregul său și ca el să poată fi urmat” (Simmel, 1908, 1999, p. 84). Identitate și alteritate Ca minoritate, elita este supusă îndeosebi dialecticii identității și alterității. În primul rând, membrii elitei
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sunt somate să „dea socoteală” alegătorului. Mannheim analizează această situație într-o perspectivă istorică pe termen lung. În decursul secolelor, s-au produs schimbări în principiile de selecție a elitelor. S-au succedat trei principii generale: selecția pe bază de rudenie, de proprietate și de performanță (achievement). După stabilizarea ei, societatea aristocratică își alegea elitele mai ales după principiul rudeniei. Societatea burgheză i-a adăugat progresiv principiul proprietății sau al bogăției. Acesta a demonstrat că poate fi aplicat și elitelor intelectuale
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
secolelor, s-au produs schimbări în principiile de selecție a elitelor. S-au succedat trei principii generale: selecția pe bază de rudenie, de proprietate și de performanță (achievement). După stabilizarea ei, societatea aristocratică își alegea elitele mai ales după principiul rudeniei. Societatea burgheză i-a adăugat progresiv principiul proprietății sau al bogăției. Acesta a demonstrat că poate fi aplicat și elitelor intelectuale, în măsura în care posibilitatea de a studia era mai mult sau mai puțin rezervată copiilor din categoriile sociale favorizate. Principiul performanței
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
niveluri de organizare, nivelurile supraordonate pot opera ca și instituții raportat la nivelurile subordonate de organizare. Caracterul de instituție al unui element social - universitate, căsătorie etc - este dependent și de distanța spațială sau socială, de apropierea fizică sau sentimentală, de rudenii. Dacă un element social este sau nu o instituție depinde și de relativa sa centralitate, în sisteme nucleurile fiind instituții în raport cu periferiile. Astfel, o asociație poate fi mai mult o instituție pentru un non-membru decât pentru un membru. Cu cât
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cele de tip „punte” (bridging). Participarea civică este în relație pozitivă cu implicarea în relații slabe, de tip punte, indicate în sondaje, de pildă, de frecvența contactelor informale cu colegii de serviciu și prieteni, în timp ce predominanța sociabilității în cadrul rețelelor de rudenie și de vecinătate este văzută ca inhibatoare pentru participarea în inițiative de acțiune colectivă. Rețelele informale intră în competiție directă cu organizațiile voluntare formale în fostele țări comuniste (Howard, 2003), acestea din urmă dezvoltându-se în măsură semnificativă datorită funcțiilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mecanisme care să promoveze integrarea socială a grupurilor care nu au putere, grupurile minoritare. Aceasta se realizează pe mai multe căi: integrare economică; integrare în sistemul legal; integrare culturală; integrare prin stratificare și dominare; integrare familială extinsă prin relații de rudenie; integrare teritorială. Există însă grupuri care nu reușesc să se integreze social și tind să fie marginalizate. Un proces complex, coerent și uniform de dezvoltare socială nu poate lăsa în afara sistemului nici un grup social. Din nou, aici intervine statul care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Participare politică asociativă teorii despre Periferie Politică cultură interes pentru informare discuții despre cunoștințe despre cauze ale dezinteresului pentru efecte ale dezinteresului pentru eficacitate participare Poluare Postcomunism Practică religioasă în spațul public în spațiul privat Protest potențial efectiv Relații de rudenie utile la primărie Religiozitate obișnuită de spațiu public de spațiu privat Satisfacție față de viață față de locuință/locuire Secularizare Sentiment de insecuritate în locuință în zona rezidențială Socializare modele de de gen Spațiu urban Stereotipuri despre locuri Stratificare socială Străin Străinătate
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
dintre membrii grupării de rezistență din munți cu lumea satului nucșorean. Aceasta este analizată În ultimul subcapitol: „Lumea satului”. Autoarea apreciază că această legătură a fost determinantă În supraviețuirea grupului. Acea solidaritate s-a bazat, În special, pe relațiile de rudenie, de vecinătate sau, pur și simplu, pe conștiința unui trecut comun. Totuși, motivația susținerii grupului de rezistență a avut la bază și o serie de așteptări de ordin material (la Întrebarea Aurorei Liiceanu adresată Marinicăi Chirca, țărancă din Nucșoara, importantă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
termenului de „laobaixing” care Înseamnă, literal, „cele o sută de patronime vechi” și care, În China modernă, a ajuns să semnifice „oameni de rând”. Înainte, existau legende ce stabileau genealogia pe linie paternă a familiilor de la conducere și relațiile de rudenie dintre acestea, dar acest lucru nu se Întâmpla și În cazul oamenilor simpli. Aceștia nu aveau patronime și nici nu au imitat vreodată elitele din acest punct de vedere. Atribuirea numelor de familie era un element foarte important al politicii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și pe perceptori. Aceștia credeau că numele de familie universale vor face mai ușoară administrarea justiției, finanțelor și a ordinii publice și că Îi vor ajuta pe partenerii care intenționează să se căsătorească să-și afle mai ușor gradul de rudenie. Cu toate acestea, pentru un reprezentat al statului cu concepții utilitariste cum era Claveria, scopul suprem era acela de a avea o listă completă și lizibilă a supușilor și contribuabililor. Acest lucru reiese foarte clar din scurtul preambul al decretului
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de unit)ți care sunt similare din punct de vedere funcțional, dar de capabilit)ți diferite, cele care dispun de cea mai mare capabilitate își asum) responsabilit)ți speciale. Lucrul r)mane valabil, indiferent dac) unit)țile sunt grupuri de rudenie, firme sau națiuni. United States Steel, o firm) organizat) în vederea producerii de oțel și de profituri, în zilele sale de apogeu și-a asumat și sarcini regulatoare - menținerea stabilit)ții prețului la niveluri suficient de ridicate pentru a menține profiturile
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]