3,212 matches
-
vecin, dușmanul cel mai mare, V-a fi lovit de-o basculantă grea Și va scăpa, (al dracului!) se pare ... În casă, ai să ai doar armonie Și liniște așa cum îți dorești, Fi'nd rândul tău iar la bucătărie Și rufele să calci cât te-odihnești, Iar în amor, e-o săptămână bună, Căci te alintă strașnic Cupidon, Romantic vei visa sub clar de lună, În brațe ... cu cățelu' pe balcon; Dușmani nu ai să-ți faci aceste zile, Iar de
HOROSCOPUL SǍPTǍMÂNII de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350303_a_351632]
-
tremur și-un sughiț galactic scutura nărăvaș frigiderul; îmbrățișări igienice învăluiau comori neștiute sau bănuite... De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Auzea prin iatacuri șoapte în tonuri suave: Fă așa, fă așa! Deschide fereastra Închide ușa Pune rufele În mașina de spălat Când sunt gata Întinde-le pe sfoară Cu poalele-n sus Dacă poți Nu uita Să spui „te rog” Din când în când Așează vasele cu grijă În mașina de spălat vase Și nu uita sarea
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
Ea învățase de la basarabence să toarcă, să crească viermi de matase și avea și un război cu care făcea pânză de în sau borangic de la vermii noștri de matase sau presuri de pus prin casă. Mama nu arunca nimic. Hainele, rufele vechi le făcea fâșii și la război cu urzeala din ațe mai groase de în sau cânepă, si cu „băteala” din cârpe făcea niște presuri de toată frumusețea. Ce mai atâta vorba... că mămică mea nu era nimeni pe lume
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350450_a_351779]
-
mai există decât sub formă de “nișe”; tranșee obturate, ce nu comunică nici între ele, nici cu oamenii, deveniți “ținte” (“targets”). Iar formele de cultură sunt “produse”, întocmai ca telefoanele mobile și pasta de dinții (ori detergenții și înnălbitoarele de rufe). Dan Puric sfidează (ignoră și contestă) atomizarea zilelor noastre, și, întocmai ca Biserica, potrivit învățăturii Sale, nu parcelează (nu fragmentează nici fărâmițează) întregul, ci și-l asumă. Li se adresează românilor (frumoși) ca întreg, în felul în care un romancier
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
razele-i dulci ca o binecuvântare, tocmai în cămăruța acestei copile. Adusese, încă din seara trecută, mai multe găleți cu apă și umpluse cazanul pregătit pe plita de fontă, iar acum trebuia să dea foc să o încălzeasca pentru înmuiatul rufelor. Cu ochii încă mijiți, se îmbrăcă repede și aprinse focul, își așeză patul și sortă rufele pentru înmuiat. Privea la flăcările care ardeau lemnele trosnind în vatră și o năpădiră amintirile. Cât trecuse, oare? Trecuseră cinci săptămâni de când venise cu
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 4 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348523_a_349852]
-
mai multe găleți cu apă și umpluse cazanul pregătit pe plita de fontă, iar acum trebuia să dea foc să o încălzeasca pentru înmuiatul rufelor. Cu ochii încă mijiți, se îmbrăcă repede și aprinse focul, își așeză patul și sortă rufele pentru înmuiat. Privea la flăcările care ardeau lemnele trosnind în vatră și o năpădiră amintirile. Cât trecuse, oare? Trecuseră cinci săptămâni de când venise cu mama și tata la Craiova să-i cumpere cadouri, pe motiv că luase premiul I, ca
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 4 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348523_a_349852]
-
înnodându-se sub bărbia fragedă a Romeliei, prea timpuriu inundată în amarăciune. Tresări când în plită trosni un lemn de salcâm, își sterse repede lacrimile cu poala rochiței și băgă două degete în cazanul cu apă. Se încălzise. După înmuiatul rufelor, își șterse bine mâinile de apă, luă sacoșa cu sticle și fugi repede la lăptăria din colț, așezându-se la rând. La cinci venea mașina cu lapte. Reveni repede cu sticlele cu lapte, intrând în grabă în odaia ce îndeplinea
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 4 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348523_a_349852]
-
gândurile trecuseră peste puterea ei de a se controla. O copleșiră, dominând-o, deși își impusese, de teama Lenei, să nu se mai lase în plasa lor... Zilele treceau cu repeziciune după același program: munca în gospodărie - mâncare, curățenie, spălatul rufelor, animale și școală. De învățat, Romelia putea învăța doar noaptea, după ce adormea Lena, fiind certată dacă o prindea, zicându-i că-i face pagubă consumând gazul din opaiț. La școală, Romelia afișa o mină veselă, ca și când drama ce-o purta
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 4 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348523_a_349852]
-
și Andrei cădeau obosiți, somnul îi prindea înainte de a apuca să se îmbrățișeze, iar dimineața se trezeau întorși cu spatele unul la celălalt. Floricica, trezită prima, îl mai lăsa pe Andrei să doarmă. Sărea din pat, grăbită să-și strângă rufele de pe frânghie, puse de cu seară la uscat. Eventual mai punea la spălat o altă serie de rufe toate programate la altă temperatură, poate se termină spălatul lor și le pune și pe ele la uscat. Florica se mișca repede
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
cu spatele unul la celălalt. Floricica, trezită prima, îl mai lăsa pe Andrei să doarmă. Sărea din pat, grăbită să-și strângă rufele de pe frânghie, puse de cu seară la uscat. Eventual mai punea la spălat o altă serie de rufe toate programate la altă temperatură, poate se termină spălatul lor și le pune și pe ele la uscat. Florica se mișca repede, toate le executa ca un automat perfect ... Hrana pentru Bobocel. „Acuși se scoală”, vorbea adeseori cu sine. Avea
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
și le privea. Umbrele lor se clătinau, nemăsurat de lungi, către copacii ce însoțeau râul. Pe atunci, reluă broscuța, coboram aproape zilnic, pe cărarea de colo, spre râu. Fie cu vitele la adăpat, fie să mă scald, fie să spăl rufe. Locuiam în casa aceea mare dintre salcâmi, în care acum trăiesc nepoții celor ce trăiau atunci. Mai merg uneori, noaptea, să văd curtea, dar nu mă prea trage inima. Mai mult îmi place la voi, e mai frumos, sunt multe
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
mă va și liniști. Așadar, era o seară de septembrie ca și acum, o seară caldă, senină. Răsărise luna și eu am dat o fugă la râu, fiindcă uitasem — chiar pe locul ăsta, unde ne aflăm noi acum — lopățica de rufe. Spălasem cergile de in și de cânepă și le întinsesem pe poiană, la nălbit. În amurg le-am strâns și le-am cărat acasă. Dar lopățica am uitat-o. Și m-am dus într-un suflet după ea. Am ajuns
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
bine transilvănenii doresc o dezvoltare economică pozitivă și au dovedit că pot să o facă. Preluând eventuala inițiativa reușită a Scoțienilor devenită precedent demn de urmat, Transilvănenii cetățeni români de toate etniile vor pretinde dreptul constituțional de ași spăla singuri rufele murdare. Dar nu înainte de a face încercarea prilejuită de candidatura unui Transilvănean la Președinția Țării. Poate electoratul țării va aprecia examenul dat de domnul Johanis prin conducerea exemplar gospodărească a orașului Sibiu fără să devină baron local. Să-i dea
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
Veronica Micle, după atâta zbucium sufletesc, adormi. Se visa prin codri Văraticului culegând albăstrele... Era tot primăvară ca acum, veniseră decurând din Năsăudul lor și se stabiliseră la Târgu-Neamț. Pe maică-sa o chemase la mânăstire maica Eprahia la spălat rufe și o luase și pe ea. Soarele se revărsase peste roua ierbii și Veronica fugea ca nebuna desculță prin iarba umedă, avea o rochiță albă de borangic și fugea ca un îngeraș printre lăstăriși. „Maicăăă, o striga mama Ana, să
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
Mirinda. Când se întorsese în acest an în casa unchiului său la țară, Ariel dăduse cu ochii peste gard, în curtea lui Ganci, de o mândrețe de fată, suplă ca o săritoare la înălțime, care se întindea să atârne niște rufe tocmai spălate pe o sfoară. Era atât de grațioasă în gestul ei de a înșfăca sfoara prinsă cam sus, încât, fără să vrea, Ariel se oprise locului. Cine să fie, cine să fie? Curând se dumirise însă. Păi, era tocmai
DILEMA LUI ARIEL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348148_a_349477]
-
ale cartierului. Dincolo de cartier urma pămîntul negru-negru din jur, descusut de arături. Cum să fie acele duminici asemeni limbii române? Își închipui un limboi luuung, bălos, întins de la Borcan la Stația cadavre moarte, atîrnînd peste blocurile pătrățoase, peste balcoanele cu rufe, prin scările murdare și întunecoase, între buticuri și afișe electorale rupte, între bețivi mătăhăind descheiați la prohab, optimiști și generoși, și femei cu sîni monstruoși, oh, acele femei ieșind urlînd din apartamente, între scrîncioburile cariate de rugină, atîrnînd strîmb ca
LIMBA ROMÂNĂ NU ESTE CA O DUMINICĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348221_a_349550]
-
Îl ardeau privirile dezamăgite ale profesoarei. Mirosul acela aromitor, care venea dinspre ea, nu mai emana ... Însă el nu putea răspunde. Se gîndea la limba vînătă, umflată a lui nea Stelian, pe care-l văzuse spînzurat într-o mansardă printre rufe pe sîrmă, la mirosul de tocăniță, de gunoi uitat în pubele, de cauciuc ars și șobolani cu ochi vicleni. Gîndul îi zbura bezmetic la vaierul tramvaielor rotindu se bete la rond, sub soarele negru, la hohotul astmatic al unui acordeon
LIMBA ROMÂNĂ NU ESTE CA O DUMINICĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348221_a_349550]
-
mari pentru gustul ei, se potriveau cu puțină strădanie în husele perechi ale setului, dar pătura țesută din lână colorată pe care o găsise așezată pe pat, se aduna pe margini în învelitoarea prea mică. Până una alta, balsamul de rufe pe care îl turnase din belșug la spălarea hainelor de pat, își făcea treaba. Mirosul în cameră se schimbă imediat, iar Mona se întinse sub așternuturi, încrucișându-și brațele sub ceafă, pregătită să citească în stelele strălucitoare. Pe când era aproape
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
au consolidat o relație nevăzută cu acești oameni...străini mie, la început. Abia atunci când am fost în situații dificile (procesele) și m-a întrebat avocata: „cine știe despre aceste lucruri?” mi-am dat seama că buna educație din familie, cu „rufele murdare se spală acasă” nu mai era valabilă. Trăim vremuri agresive, când amicițiile durează...o noapte, dar și când găsim prieteni adevărați, ne lipim de ei până la fuziune! Cred cu tărie că orice lucru durabil se clădește pe sinceritate, încredere
DESPRE SINCERITATE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361788_a_363117]
-
interesantă, pe care abia așteptam s-o experimentez. Era vară, după treierat și aveam vreo șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-atunci
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
mențin la suprafață. Tata a ajuns lângă mine și, dintr-o zmucitură de corp, m-a ridicat din apă la pieptul său. Apa nu era mai adâncă de un metru, așa că m-a scos repede la mal, însă albia de rufe, eliberată de greutatea mea, plutea nestingherită pe baltă. A trebuit ca tata să facă alt efort pentru recuperarea ustensilei din lemn de tei, iar mama, cu o joardă în mână, alerga după mine, cu poalele fustei legate în brâu, să
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
față dintr-un carton rezistent-tip mucava ? ) căci până atunci avusesem doar, păpușele din cârpe făcute de mama sau bunica. Nu m-am bucurat prea mult de acest dar, mult visat și așteptat, căci într-o zi pe când mama spăla rufe în ciubăr ( găletar -regionalism ) am îmbăiat și eu păpușica, la fel cum ne făcea baie mama ... vă imaginați ce s-a întâmplat; mucavaua s-a muiat și a început să se exfolieze fața, iar păpușica a devenit un fel de
MOŞ GERILĂ & MOŞ CRĂCIUN de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361955_a_363284]
-
antrenament psihic, ceva mai mult decât amărâtele de Berete Verzi, ca să nu se spânzure de fericire când el se întoarce victorios din expediție, având aspectul unui năvălitor barbar iar captura este aruncată în cada de la baie chiar dacă în ea sunt rufe la înmuiat. Ce să mai vorbim!? Tot soția este și cea care știe cum și cât să ardă un pește pe grătar în așa fel încât să umple de miros tot cartierul chiar dacă respectiva jertfă nu este mai mare decât
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
în termen întrucât Nicolae, bucătarul batalionului, se afla între cei arestați. Nu era prima dată când o făcea pe bucătarul. Cu ani în urmă, copil fiind, se străduise să învețe să gătească mâncare, să coase, să spele și să calce rufe. Întrebat de mamă-sa la ce îi trebuie să știe toate astea răspunsese : - Vreau să învăț să mă descurc singur.... Nu vreau să mă însor ! - De ce ? - Fiindcă femeile sunt rele ! Nicolae, care avusese parte de permisii mai mult decât toți
XV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365361_a_366690]
-
-i dezlegă. Liniștea-i comoara sccumpă, Și ușor nu se aruncă. Nici independența dragă, Nu se-aruncă că pe braga. Flori și frunze de privești, El îți spune-Nu muncești! Toată ziua trîndăvești Și nu știi de ce trăiești. Și-apoi vrea rufe spălate Și cămășile călcate, Și izmenele călcate! Parfumate și drapate, Că la mă-sa apretate, Și-ncălzite de se poate. Și mîncarea lui să fie, Musai ca-n copilărie, Că la mă-sa afumata... Numai că la el acasă. Cască ochii
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]