154,553 matches
-
oarecare de sport sau să răsfoim gazetele ca să remarcăm că protagoniștii acestora nu sînt sportivii însiși, oamenii de pe teren, ci personaje din anturajul lor, patroni de club, sponsori, funcționari ai federațiilor, proprietari de jucători (era să zic: de sclavi) (mă rog, procuratori, cum li se spune, probabil fără legătură cu Pilat, procuratorul Iudeii din vremea lui Christos). Îi vedem mult mai des pe ecran ori în pagini pe frații Becali și pe Dinel Staicu decît pe fotbaliști și antrenori. Ei sînt
Sportul ca divertisment by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12995_a_14320]
-
pe noi, ci tocmai pe psihiatrii, psihologii, psihanaliștii și psihoterapeuții de diverse orientări. Cine-i observă o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp înțelege în mod indubitabil că ei sunt cei care trebuie să fie urgent ajutați. Vă rog să mă credeți, Monseniore, că eu, care dinspre partea tatii am moștenit o privire extraordinar de ageră, n-am întâlnit atâtea tulburări de comportament, atâtea crase bizarerii în mimică și gestică ori sumedenii de alte ciudățenii și extravaganțe omenești ca
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
Augustin că oratorul creștin nu-și poate atinge scopul doar cu ajutorul cuvintelor, oricât de iscusit le-ar potrivi<footnote Ibidem, 419. footnote>. Înainte de a vorbi, de a catehiza, de a predica, învățatul creștin trebuie să se reculeagă și să se roage. Se roagă pentru sine (ca Dumnezeu să-l inspire), se roagă pentru cei cărora le va predica (pentru ca Dumnezeu să facă astfel încât învățătura lui să nu fie în zadar). Regula augustiniană spune că totul trebuie sacrificat clarității, inclusiv, dacă e
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
oratorul creștin nu-și poate atinge scopul doar cu ajutorul cuvintelor, oricât de iscusit le-ar potrivi<footnote Ibidem, 419. footnote>. Înainte de a vorbi, de a catehiza, de a predica, învățatul creștin trebuie să se reculeagă și să se roage. Se roagă pentru sine (ca Dumnezeu să-l inspire), se roagă pentru cei cărora le va predica (pentru ca Dumnezeu să facă astfel încât învățătura lui să nu fie în zadar). Regula augustiniană spune că totul trebuie sacrificat clarității, inclusiv, dacă e nevoie, față
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cuvintelor, oricât de iscusit le-ar potrivi<footnote Ibidem, 419. footnote>. Înainte de a vorbi, de a catehiza, de a predica, învățatul creștin trebuie să se reculeagă și să se roage. Se roagă pentru sine (ca Dumnezeu să-l inspire), se roagă pentru cei cărora le va predica (pentru ca Dumnezeu să facă astfel încât învățătura lui să nu fie în zadar). Regula augustiniană spune că totul trebuie sacrificat clarității, inclusiv, dacă e nevoie, față cu un catecumen de un fel anume, corectitudinea gramaticală
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
109, nota 25) în loc de Palatin (apare corect la p. 109, nota 22) și Esquilin. Despre Note și comentarii (p. 95-109) nu putem spune decât un lucru - sunt copiate, mai mult sau mai puțin fidel, din ediția lui Molager. Cititorul este rugat să compare doar atât: p. 95, notele 2, 5, 6 Diaconescu cu p. 133, notele 2, 5, 6 (la p. 92) Molager; p. 96, notele 8, 9, 10, 11, 12 Diaconescu cu p. 134, notele 2, 3 și p. 135
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cu pricina, ne-am zis că dl Moraru a recidivat. Chiar așa crede și dl Mincu. În realitate, dl Moraru face elogiul criticii optzeciste românești și o consideră unica posesoare de “intuiție clară” în privința noilor orizonturi intelectuale ale disciplinei. Mă rog, treaba d-sale! Să vină supărarea d-lui Mincu din polemica d-lui Moraru cu criticii generațiilor mai vechi? Așa ne-am zis, dar, citind cu atenție, am descoperit că (lucru nu tocmai neașteptat) d-lui Mincu puțin îi pasă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
evoluat social-democrația, mai ales în materie de consecințe în viața privată a politicienilor noștri. În numai trei ani, numărul de proprietăți ale acestora a crescut mai tare decît acela al economatelor. Un scurt popas în Predeal, pe strada Muncii (mă rog, soarta e ironică și în acest caz) ne scoate în față un adevărat «transatlantic» în care, potrivit unui document aflat pînă și la îndemîna copiilor, stau cîțiva dintre mai marii PSD-ului. Acolo sunt locatari și Ristea Priboi și Dana
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
însă absolută nevoie de pantofii cu tocuri încrustate cu diamante mici, pentru a asista la manifestația de caritate de la ambasada Angliei.“ „Dna Barbara Stevens dorește să-și anuleze dejunul la restaurantul Larue, dată fiind sosirea regelui Greciei.“ „Dna Barbara Stevens roagă pe dl și dna Fernandez să aibă amabilitatea de a-i telefona mîine dimineață, dînsa este dezolată că nu poate asista la cockteil, dar are o problemă importantă de discutat cu avocații săi.“ „Dna Barbara Stevens roagă să aveți bunăvoința
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
Dna Barbara Stevens roagă pe dl și dna Fernandez să aibă amabilitatea de a-i telefona mîine dimineață, dînsa este dezolată că nu poate asista la cockteil, dar are o problemă importantă de discutat cu avocații săi.“ „Dna Barbara Stevens roagă să aveți bunăvoința de a o scuza că este nevoită să-și amîne vizita pînă după întoarcerea de la Versailles, vinerea viitoare, și roagă să i se pună deoparte cele două clipsuri din turmalină trandafirie și colierul din smaralde nefățuite, care
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
poate asista la cockteil, dar are o problemă importantă de discutat cu avocații săi.“ „Dna Barbara Stevens roagă să aveți bunăvoința de a o scuza că este nevoită să-și amîne vizita pînă după întoarcerea de la Versailles, vinerea viitoare, și roagă să i se pună deoparte cele două clipsuri din turmalină trandafirie și colierul din smaralde nefățuite, care îi plăcea atît de mult pictorului Bérard. — Firește, firește..., răspundea bijutierul de la celălalt capăt al firului. Cred că Mrs. Stevens se referă la
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
alegerea dumneavoastră, căci trebuie ca ei să se ducă mîine dimineață să vadă aceeași bijuterie, asupra căreia Cécile Goudreau le-a atras atenția. Nu se poate să nu-i intereseze. Și atunci li se va spune că Barbara Stevens a rugat să-i fie reținută. Sînt sigură că dna Goudreau a auzit despre ea de la Bérard; se spune că ea nu are pic de gust, interveni Barbara, cu o notă de ciudă. — Și, quarto... continuă triumfal Miss Andrews. — Cum așa, quarto
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
o chema? ... Este În grupul celor peste două sute de români care au marea fericire de a fi căpătat cetățenia americană! Uao! Wow! Mutre comune, zâmbete timide, disprețuitoare, spontane, căutate, naive, studiate...Și acum domină grupul. Oof! Coana Memorie, fii te rog bună și nu-mi fă figuri! Uraa! Este ea, hambalista, prăjinoasa cu care se mândrea târgul nostru, grupul de studenți În vacanțe când lumea era a noastră...În mintea mea o păstrăm cu moaca de studentă mereu puse pe pozne
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
august-1941 8 ianuarie, 2011! Nu se poate! Azi suntem În 22 ianuarie! Filmul este datat ieri! Să Înțeleg că Aurel a murit de două săptămâni și-l priveghează de atunci?! Dar așa ceva e imposibil! Mă ridic și-mi fac cruce, rugându-mă printre lacrimi “Iară-l Doamne!”! Pe trepte stă o femeie În doliu, cu broboada trasă peste ochi. Nu vrea să fie filmată. Imaginea ne poartă În biroul fostului profesor. Pe birou e portretul Îndoliat. Alături un sfeșnic, cu o
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
singură. Face asta de aproape un an, de când acesta nu mai putea vorbi. Este supărată pe rude că n-o lasă În pace. Este surprinsă de câtă lume a cunoscut pe soțul ei, lume care vine la morga, care se roagă Îl priveghează. Nu știe cine dintre cei cu care trăiește de peste 13 ani a organizat că permanent cineva să facă de priveghi la catafalc. Ar vrea să le zâmbească cu aceeași căldură cu care crede că e compătimita. Simte că
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
vitregă pentru alți peste 200 de fericiți!”. Prostul! Oare o spune cu intenție? America a fost, este și va mai fi Încă multe secole mama vitregă pentru toți exilanții! America a păstrat legile imigrație la nivelul mileniului trecut. Americoo! Intra, rogu-te și aici cu buldozerul progresului, al adevăratului umanism cerut de lumea de azi, cea concretă, În care trăim! ȘI: “Suntem slabi! Suntem prea miloși, prea toleranți! Imigranții vin ca să ne ia joburile! Cei mai multi hoți, drogați, certați cu legea din
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
bun la Maestru. Era fericit când putea face o bucurie celor din jurul domniei sale, așa cum se bucura și sculptorița și pictorița Silvia Radu, distinsa vestală a profesorului. A cerut o bucată de hârtie și cu mâna tremurândă ne-a scris: «Vă rog să faceți tot posibilul ca statuia lui Eminescu de la Montreal să fie Înălțată pe un soclu, așa cum am conceput-o». Această dorință sfântă a Maestrului trebuie să fie Îndeplinită, și fac un apel la toți romanii iubitori de țară și
2008 - AN AL MARILOR PIERDERI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1558]
-
ne determină să luăm unele hotărâri care ne vor schimbă radical cursul existenței. Așa s-a Întâmplat În acel moment când slt. Theodor Lisaniuc s-a ridicat de la masă și apropiindu se de lt. Florian Buchiu i-a spus : “Te rog lasă-mă să zbor În locul tău la Craiova unde locuiesc, deoarece soția mea a născut acum câteva zile un băiat și aș vrea să-i Îmbrățișez”. Cu aceste cuvinte slt. Lisaniuc și-a semnat sentința, urmându-și necruțătorul destin scris
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
lui credincioasă, putea deveni redutabil dar neresentimentar adversar, prin inocenta forță a sincerității. Și, peste tot, o spontaneitate, poate ușor periculoasă, dar seducătoare. Oricum, acea spontaneitate a Încântat-o și pe secretara mea de la Europa Liberă, Alice, odată când am rugat-o să-l cheme la telefon și să-l Întrebe dacă putem realiza convorbirea radiodifuzată pe care ne-o propusesem. Bartolomeu Anania se găsea la Mânăstirea Văratec. Alice nu-l cunoscuse niciodată și vorbea pentru prima oară cu el la
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
dezertaseră toate sentimentele asta îi arăta oglinda de multă vreme "cine are curajul să facă un pas înainte" șoptea ea în fiecare dimineață îngropându-și fața în palme în sfârșit era deja timpul de mult venise vremea lumea aplauda te rugau să ții un discurs să vorbești frumos să le mulțumești tu erai norocoasa favorita number one îngrijit îmbrăcată cu firele albe corect ascunse sub vopsea cu cearcăne și riduri corect ascunse sub fard da era și timpul ei de mult
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9096_a_10421]
-
În consecință, el respinge risipă verbală și evită arborescenta lirica. Așa cum s-a mai spus, recuzita să nu e săracă ci esențială. Într-un moment poetic care traversa canonada antilirică, poezia lui Cezar Ivănescu se Încarcă de afectivitate; ea este ruga fierbinte și sfîșietoare, o implorație deznădăjduita, o muzică tînguitoare care redescoperă omul muritor: sublimul și eroarea coexista, materia folclorica e surdinizata, dar evidență. Această tulpina folclorica a unui baladesc „cultivat”, de un tardiv trubaduresc provoacă o revelație etnologica. Coborînd În
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
spaimă frumoasă, Clipă de sărut pietrificat Pe invizibil. 11 decembrie 2006 * De printre flăcări cine cheamă sfâșiat De chiar lumina țipătului său? Așa e lovit cel ce învață Cuvintele divine pe de rost. îngenuncheat vestește în sine Tot ceea ce se roagă Peste durere, peste bucurie. E ca un meteorit pe care focul a scris O vindecare neînțeleasă, Semne căzând din cer Din lume în lume Pentru a crea un pământ fără abis Ce însumă toate abisurile. * Am scris poemul dar de ce
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]
-
Impăratul Franz Josef. După ce arată că i-a slujit cu credință, Îi spune că a fost batjocorit de „acești satrapi deregători care m-au jefuit și mi-au robit oile de atâtea ori.” Scrie mai departe Badea Cârțan: „M-am rugat iară de solgabirau să-mi dea drept să vânz cărți, să-mi căștig pânia. De la Rusale m-am rugat, m a respinsu. Așa dară noi numai datorinte facem și avem (...). Mă rog deci Maestății tale să fii judecătoriu și să
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
satrapi deregători care m-au jefuit și mi-au robit oile de atâtea ori.” Scrie mai departe Badea Cârțan: „M-am rugat iară de solgabirau să-mi dea drept să vânz cărți, să-mi căștig pânia. De la Rusale m-am rugat, m a respinsu. Așa dară noi numai datorinte facem și avem (...). Mă rog deci Maestății tale să fii judecătoriu și să fie trași la răspundere...”. Nu i-a făcut dreptate Împăratul, căci n-avea cum să fie de partea unui
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
ori.” Scrie mai departe Badea Cârțan: „M-am rugat iară de solgabirau să-mi dea drept să vânz cărți, să-mi căștig pânia. De la Rusale m-am rugat, m a respinsu. Așa dară noi numai datorinte facem și avem (...). Mă rog deci Maestății tale să fii judecătoriu și să fie trași la răspundere...”. Nu i-a făcut dreptate Împăratul, căci n-avea cum să fie de partea unui român aflat În judecată cu ungurii, dar l-a eliberat din Închisoare, mai
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]