897 matches
-
pe băncuța asta trasă lângă un godin pântecos. — Bine c-ai venit, Relule. Foarte bine ai făcut c-ai venit... Se ridică În capul oaselor și căscă. Se Întinse, i se auziră oasele trosnind, oh, mi-e că i-au ruginit toate Încheieturile de când mă așteaptă. Țin rece grămezile astea de țeavă și colacii ăștia de fier-beton, e mai frig decât afară În depozitul ăsta de fiare, iar Andrei al meu nici nu se deranjează să facă focul. Podeaua de ciment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
se răsucește. Strângea din dinți pe dinăuntru Îndeplinindu-și obligația de a se foi printre noi, În timp ce Andrei Îi făcea capu’ mare: — Totu-i pregătit, o să meargă brici când o să vii cu piesele, am dat afară tot ce-a fost ruginit, am tăiat și-am sudat și-am spălat cu gaz și-am frecat cu peria de sârmă, am pus deoparte ce-i bun și-o să montăm la loc pe el, Viorele, ai să vezi, o să zbârnâie când i-om da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Oxidul fero-feric Fe3O4 (II, III), numit și magnetit, este materialul natural cu cele mai bune proprietăți magnetice. Deși acești oxizi formează straturi protectoare la suprafața pieselor, porozitatea acestor straturi este atât de mare Încât obiectele din fier expuse efectelor atmosferei ruginesc continuu până la distrugerea lor completă. Oxidul feric este opac la radiații ultraviolete și infraroșii, proprietate ce Își găsește aplicații la fabricarea geamurilor termo-absorbante. b) substanțe compuse: - cu acidul clorhidric: Fe + 2HCl = FeCl2 + H2 ↑ (clorură de fer (II) + hidrogen) - cu acidul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
cu un conținut de carbon mai mare de 2,11 %. Fierul forjat este un produs maleabil care conține mai puțin de 0,2% carbon. Datorită modului de obținere, piesele din fier forjat conțin mici urme, filamente de zgură. Fierul forjat ruginește mai greu, Însă a fost Înlocuit În prezent În majoritatea aplicațiilor de oțeluri cu conținut scăzut de carbon, care sunt mai ieftine și mai ușor de obținut. Oțelul nealiat conține Între 0,06% și 2,11% carbon, cu mici cantități
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
fi divizat În cele mai mici părți, iar după aceea poate fi cu ușurință regrupat Într-o singură bucată fără pierdere de substanță sau valoare economică Chimic, aurul nu este afectat de aerul umed și de cei mai mulți reactivi corozivi. Nu ruginește și nu-și pierde strălucirea niciodată. Totuși aurul nu este inert din punct de vedere chimic. Reacționează cu halogenii liberi și se dizolvă În soluții alcaline de potasiu și cianură de mercur, rezultând un amalgam de mercur. Aurul poate fi
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
F-fals) a afirmațiilor următoare În căsuțele desenate: a) Aluminiul se mai numește alamă; b) Varietățile colorate ale oxidului de aluminiu sunt pietre semiprețioase; c) Aluminiul este un metal cu densitate mare; d) Aluminiul este folosit la confecționarea statuilor; e) Aluminiul ruginește În prezența aerului umed; f) Aluminiul este maleabil și ductil. 2. Ce cantitate de Al2O3 va rezulta În urma reacției a 480g Fe2O3 cu pulbere de aluminiu? Câte grame de aluminiu se consumă și câte grame de Fe topit rezultă ? Se
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
cherestigiria? arză sănătoasă! Nu m-a făcut ea pe mine! este asiguripsită... Atâta pagubă!...» Răsturnasem candela; pe urmă ochiul ăl drept mi se bătea Într-una de vreo trei zile. Pe tine te lăsasem acasă ștergându-Ți pușca; știi că ruginise Încărcătura Înăuntru și te apucaseși s-o scoți cu vergeaua. Nu puteam să-mi iau gândul de la pușcă. Mă gândeam: dacă s-o descărca, doamne ferește! pușca În mâna lui, ce să mă fac eu când l-oi găsi mort
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Păușești-Măglași 6. Dănicei 16. Runcu 7. Frîncești 17. Stoilești 8. Galicea 18. Șirineasa 9. Golești 19. Vlădești 10. Goranu JUDEȚUL VRANCEA 1. JUDECĂTORIA ADJUD cu sediul în orașul Adjud ORAȘE 1. Adjud COMUNE 1. Boghești 5. Pufești 2. Corbița 6. Ruginești 3. Homocea 7. Tănăsoaia 4. Păunești 2. JUDECĂTORIA FOCȘANI cu sediul în municipiul Focșani MUNICIPIU 1. Focșani ORAȘE 1. Odobești COMUNE 1. Andreiașu de Jos 23. Nănești 2. Bălești 24. Năruja 3. Bîrsești 25. Nereju 4. Bolotești 26. Nistorești 5
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
a realizat." Iorga le-a mulțumit ironic detractorilor săi pentru delicata atenție manifestată de ei față de necazurile neglijatei familii Iorga 103. Cum și-a realizat Iorga opera vieții? Care au fost tehnicile și motivațiile lui? Așa cum spunea el odată: "Faima ruginește dacă nu o lustruiești zilnic"104. Chiar și Titu Maiorescu remarca: "Iorga seamănă cu un paing care-și țese pînza, lucrînd tot timpul la ceva". Era înzestrat cu putere imediată de decizie, spirit de disciplină, vitalitate și energie care îi
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
fiica lui Simon Mihaiu și Ileana Maria, cu domiciliul actual în Germania, 86551 Aichach, Sankt-Helena weg 13, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Satu Nou nr. 108, județul Arad. 98. Koch Irina Daniela, născută la 13 octombrie 1967 în localitatea Ruginești, județul Vrancea, România, fiica lui Velisar Gheorghe și Ionică, cu domiciliul actual în Germania, 79238 Norsingen, Bernhardusstr.14 , cu ultimul domiciliu din România, București, str. Popa Soare nr. 17, sectorul 3. 99. Lukas Ingeborg Elsi, născută la 21 iulie 1955
HOTĂRÂRE nr. 203 din 17 martie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127613_a_128942]
-
h)77. Biserica Sfântul Nicolae Comuna Solești, satul Știoborăni Vaslui h)78. Biserica de lemn Cuvioasa Comuna Vaideeni, satul Marița Vâlcea Paraschiva h)79. Biserica de lemn Adormirea Comuna Costești, satul Pietreni Vâlcea Maicii Domnului h)80. Biserica Cuvioasa Comuna Ruginești, satul Ruginești Vrancea Paraschiva h)81. Biserica de lemn Cuvioasa Comuna Valea Sării, satul Valea Sării Vrancea Paraschiva ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── i) Muzee etnografice în aer liber ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── i)1. Muzeul Viticulturii și Comuna Ștefănești, satul Golești Argeș ��Pomiculturii
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Biserica Sfântul Nicolae Comuna Solești, satul Știoborăni Vaslui h)78. Biserica de lemn Cuvioasa Comuna Vaideeni, satul Marița Vâlcea Paraschiva h)79. Biserica de lemn Adormirea Comuna Costești, satul Pietreni Vâlcea Maicii Domnului h)80. Biserica Cuvioasa Comuna Ruginești, satul Ruginești Vrancea Paraschiva h)81. Biserica de lemn Cuvioasa Comuna Valea Sării, satul Valea Sării Vrancea Paraschiva ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── i) Muzee etnografice în aer liber ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── i)1. Muzeul Viticulturii și Comuna Ștefănești, satul Golești Argeș ��Pomiculturii i)2
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Bunești, Câineni, Costești, Dăești, Frâncești, Golești, Goranu, Lungești, Mateești, Măldărești, Mihăești, Perișani, Pietrari, Racovița, Runcu, Sălătrucel, Slătioara, Stoenești, Ștefănești, Tomșani, Vaideeni, Vlădești, Voicești. VRANCEA Municipii Focșani Orașe Mărășești, Odobești, Panciu Comune Bârsești, Bolotești, Broșteni, Câmpineanca, Cârligele, Cotești, Dumbrăveni, Jariștea, Mera, Ruginești, Țifești, Urechești, Valea Sării. MUNICIPIUL Municipii București. BUCUREȘTI NOTĂ: - Unitățile administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național din prezenta anexă cuprind fie o complexitate de valori culturale, fie monumente istorice izolate, de valoare
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Viorica, cu domiciliul actual în Germania, 97084 Wurzburg, Luxemburgerstr. 9, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Nada Florilor nr. 2, bl. 2, sc. 2, ap. 56, sectorul 2. 179. Boldas Gheorghiță, născut la 10 octombrie 1959 în localitatea Ruginești, județul Vrancea, România, fiul lui Ioan și Florica, cu domiciliul actual în Austria, 8010 Graz, Korosistr. 134, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Constantă, str. Mihai Viteazul nr. 121, județul Constantă. 180. Boldas Virginia, născută la 1 noiembrie 1957
HOTĂRÂRE nr. 316 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
de Jos Bolotesti Brosteni Cîrligele Jariștea Mera Reghiu Tifesti Virtescoiu 3. Circumscripția electorală nr. 3 Panciu Orașele: Panciu Mărășești Comunele: Cîmpuri Fitionesti Movilita Racoasa Soveja Straoane 4. Circumscripția electorală nr. 4 Adjud Orașul Adjud Comunele: Boghesti Corbita Homocea Păunești Pufesti Ruginești Tanasoaia 5. Circumscripția electorală nr. 5 Vînători Comunele: Garoafa Milcovul Nanesti Suraia Vînători Vulturu 6. Circumscripția electorală nr. 6 Tataranu Comunele: Balesti Ciorasti Dumbrăveni Gugesti Maicanesti Sihlea Slobozia Ciorasti Tataranu 7. Circumscripția electorală nr. 7 Cotești Comunele: Bordesti Chiojdeni Cotești
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
uman: Dunărea izvorăște din munții Pădurea Neagră. Câinele a lătrat a treia oară. Sunt verbe unipersonale, verbele caracterizate semantic: • prin trăsătura +animat, - uman: a cotcodăci, a mieuna, a lătra etc. • prin trăsătura - animat: a erupe, a izborî, a răsări, a rugini etc. Observații: Verbele unipersonale, compatibile cu variabilitatea planului expresiei, pot realiza integral opoziția de persoană și în plan semantic, prin mutații semantice, de natură stilistică, în întrebuințarea lor: „Din valurile vremii, iubita mea, răsai Cu brațele de marmur, cu părul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de-a doua valențe libere: „Răni ducem - izvoare / deschise subt haină.” (L. Blaga) În structurile cu verbe caracterizate prin tranzitivitate directă, împlinirea câmpului semantico-sintactic se realizează prin complement direct, realizat prin diferite tipuri de constituenți: • simplu: „Înviați-vă dar graiul / Ruginit de multă vreme.” (Al. Mateevici) • dezvoltat: Nu are pe cine chema. • multiplu: „Ei doar au stele cu noroc / Și prigoniri de soarte Noi nu avem nici timp, nici loc / Și nu cunoaștem moarte.” (M. Eminescu) • propozițional: „Nu credeam să-nvăț
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
panică..... Toamnă Cântec de toamnă de Cornelia Moldoveanu de Nicolae Scurtescu Rând pe rând, podoaba toamnei A-nceput ca să se ducă; S-a dus pruna brumărie, S-a uscat miezul de nucă; Frunza-n codru se rărește Toți copacii-au ruginit Zilele încep să scadă Nopțile iar s-au lungit. Cu-ale sale dalbe flori, Vara pleacă dintre noi, Vine toamnă când bat vânturi Cu furtune și cu ploi Dulcea vară se sfârșește, Soarele s-a depărtat; Frigul toamnei mereu crește
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ploi Dulcea vară se sfârșește, Soarele s-a depărtat; Frigul toamnei mereu crește, Iară vară ne-a lăsat. Păsărica cea voioasa, Ce cânta pe rămurea Văzând vremea răcoroasă, Biată a plecat și ea. Toamnă A venit toamnă cețoasa, Frunzele au ruginit, Vremea este răcoroasă, Florile s-au vestejit. Ploi mărunte-ncep să cadă, Dealurile sunt puștii, S-au sfârșit și prin ograda Jocurile de copii. 94 Toamnă de Demostene Botez Toți acei ce întreaga vară Au lucrat din zori în seara
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
se face Și nouă mustul ne place. I, i, i! Haideți copii la vii! O, o, o! Cocorii zboară-n stol! Se duc cuci și rândunele Și ne pare rău de ele O, o, o! Cocorii zboară-n stol! A ruginit frunză din vii (cântec) A ruginit frunză din vii Și rândunelele-au plecat, Puștii sunt lanuri și câmpii, Puștii sunt horele din sat Refren: Tra la la....... la, la, la,..... Când viorica va-nflori Și rândunica va sosi, Atunci va
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
place. I, i, i! Haideți copii la vii! O, o, o! Cocorii zboară-n stol! Se duc cuci și rândunele Și ne pare rău de ele O, o, o! Cocorii zboară-n stol! A ruginit frunză din vii (cântec) A ruginit frunză din vii Și rândunelele-au plecat, Puștii sunt lanuri și câmpii, Puștii sunt horele din sat Refren: Tra la la....... la, la, la,..... Când viorica va-nflori Și rândunica va sosi, Atunci va crește iar în bolti, Frunză butucilor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
lichid un strop de soare Și cu gust de miez de nucă? Bea vin, Grasă, ce licoare! Fericirea te apucă. Vrei simțire tinerească, Trupul plin de dulci fiori? Bea, de la Cotnari, Fetească Cu parfum bogat de flori. Dacă timpu ți ruginește Și necazul te îneacă, Inima ți-o înveselește Un vin tandru - Busuioacă. Cine vrea trupul să-i fie Bogat, cu puteri de zmei Bea Frâncușă, apă vie, Bea din energia ei. Toate cele patru stele, Prinse în Cotnar buchet Ți-
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
f) carbonizarea zahărului 11. Care din enunțurile de mai jos reprezintă o proprietate fizică și care o proprietate chimică: a) sulful este izolator electric și termic; b) apa este o substanță incoloră, inodoră, insipidă; c) fierul are proprietatea de a rugini; d) hârtia are proprietatea de a arde; e) cuprul are proprietatea de a cocli; f)aerul este un gau incolor 12. Proprietățile fizice observabile care se recunosc cu ajutorul organelor de simț sunt: a) starea de agregare, culoarea, aspectul, densitatea, mirosul
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
este mare; b) Zahărul se sfărâmă; c) Fierul este cenușiu; d) Cuprul coclește 32. Care din următoarele situații corespund unor fenomene fizice: a) în corp hrana se transformă în alte substanțe; b) laptele nefiert se acrește; c) cuiul de fier ruginește în timp; d) apa îngheață la 0 șC 33. Substanțele obținute în urma fierberii: a)își modifică starea de agregare; b) își modică compoziția; c) se transformă în substanțe cu proprietăți noi; d) își păstrează starea de agregare 34. Arderea zahărului
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
în goarne. în parcări, toate mașinile cântau în cor, din alarme. dar timpul, ca tot timpul, a trecut. nimic nu mai este acum ca la început. zeii ori au murit, ori au plecat nimeni nu știe. mașinile, și ele, au ruginit. pe ecran mai pâlpâie doar cuvântul sfârșit. acum, țara mea-și doarme somnul de veci, chircită în cripta de carne. [sălbatică odinioară... ] sălbatică odinioară și nesupusă, mâna mea s-a domesticit. ea, care pocnea pocitaniile vieții peste gură, acum a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]