714 matches
-
din vremea lui Neagoe Basarab" și "Date noi despre bisericuțele rupestre din Munții Buzăului". În anii '80 ai secolului XX s-a afirmat arheologul Vasile Drâmboceanu, Vasile Boroneanț și inginerul Paul Lazăr Tonciulescu. Așezările rupestre din arealul Bozioru (Nucu) - Brăești (Ruginoasa) - Colți (Aluniș) se găsesc localizate pe "culmea Ivănețu", pinten paleogen orientat nord-est sud-vest care prelungește zona montană și, care se menține în general la circa 1000 m, doar câteva vârfuri mai importante formate din gresie depașind această cotă . Dintre ele
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
gresie depașind această cotă . Dintre ele, în apropiere, se află vârfurile Arsenie (1115m) și Zboiul (1115m). Căile de comunicații converg pe firele văilor tributare dinspre vest spre est bazinelor hidrografice ale Sibiciului (Colți - Aluniș) și Bălănesei (Bozioru - Nucu și Brăești - Ruginoasa), care odată cu ieșirea din arealul montan intră în grupa centrală a subcarpaților Buzăului dintre apele Buzăului și Slănicului - "dealurile Botanului". Activitatea de săpare a unor grote locuibile, a fost facilitată de caracterul friabil al gresiei de Kliwa, aflată în areal
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
opinii bazate pe existența crucilor de tip Malta, a ferestrelor în arc frînt și a unei cruci cu raze o situează în secolele IV-V. Se află pe versantul de nord al culmii "Piatra Șoimului", în peretele abrupt dinspre Valea Ruginoasa și la 7 km de satul Nucu, fiind datată în secolele XVI-XVII. Este în ruinădin cauza seismelor. Este localizată pe culmea "Arsenia" aflată la 8 km nord-vest de satul Nucu. Elementele de datare o situează în secolele XVI-VII. Este parțial
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
a "Văii lui Șerb". Este compus dintr-o încăpere,o intrare înaltă și un etaj superior de tip galerie. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII., precum și cruci de Malta inscripționate (caracteristice secolelor IV-VI). Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești la jumătatea distanței dintre "Vîrful Vulturilor" și punctul "La Oale" (marmite pe care pârâul Pârscovel le-a săpat în albia stâncoasă). În interior este fără elemente de datare, dar are în exterior o inscripție cu anul 1414
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
distanței dintre "Vîrful Vulturilor" și punctul "La Oale" (marmite pe care pârâul Pârscovel le-a săpat în albia stâncoasă). În interior este fără elemente de datare, dar are în exterior o inscripție cu anul 1414. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești la 1,5 km nord-est de acesta. Reprezintă o peșteră naturală adaptată de om. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești. Sunt două încăperi suprapuse, rezultate din adaptarea
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
o inscripție cu anul 1414. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești la 1,5 km nord-est de acesta. Reprezintă o peșteră naturală adaptată de om. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești. Sunt două încăperi suprapuse, rezultate din adaptarea unei peșteri naturale. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII.Aflându-se pe Culmea Ghiocii, local mai poartă denumirea de "Piatra Ghiocii" și este localizată pe malul drept al pârâului
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
Ghiocii, local mai poartă denumirea de "Piatra Ghiocii" și este localizată pe malul drept al pârâului Pârscovelul la 30 m deasupra acestuia, în fața vechii școli.. Se regăsesc aici zeci de desene comparabile cu scrierea pictografică. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești, la 200 de m deasupra satului.Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII.. Se află în arealul satului de Bălănești din comuna Cozieni, fiind de fapt o galerie care s-a prăbușit în 1950. Sunt elemente de
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
nu au fost identificate așezăminte monahale. Așa cum rezultă dintr-o analiză a toponimiei în raport cu lăcașurile monahale făcută de Cezar Buterez în anul 2015, o eventuală căutare a altor lăcașuri este necesar să ia în considerație zona care include Complexul rupestru Ruginoasa, precum și culmile de la nord și nord-est de acesta, spre Goidești. Un al doile areal în care toponimia ar putea să indice o fostă activitate monahală, actual încă necunoscută, se află în jurul satului numit Chiliile, suprapus peste ceea ce localnicii numesc Dealurile
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
exemplu, la peștera lui Dionsie Torcătorul, precum și la alte obiective din arealul Alunișului, turiștii trebuie să treacă prin curtea unor săteni, fără a beneficia însă de vreun semn turistic adecvat, după care să se ghideze. În arealul Bozioru (Nucu) - Brăești (Ruginoasa) - Colți (Aluniș) se ajunge folosind DN10 Buzău-Brașov. Pentru Bozioru și Brăești, în localitatea Măgura se trece pe stînga Buzăului pe firul Bălănesei în amonte, pe drumul județean DJ 203L, aflat într-o stare accentuată de degradare (datorate alunecărilor de teren
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
folosirea unui ghid local. Traseul din zona Nucu-Bozioru are o lungime de aproximativ 14 km și durată de 7-8 ore, cu pauze normale și necesită purtarea unui echipament de munte. Pentru Brăești se continuă de la Bozioru pe DJ 203L, spre Ruginoasa accesându-se drumul comunal din satul de reședință al comunei. Pentru Colți se trece pe stînga Buzăului la Pătârlagele, de unde pe valea Sibiciului se continuă în amonte pe DC 69. De aici spre Aluniș se merge pe DC 71. Tot DN
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
a culmii "Crucea Spătarului", la mică distață de schitul "Fundătura". Către cresta Babelor de la Ulmet se merge de la marginea comunei Bozioru spre Valea cu Teiu, ajungându-se în zona "pietrelor vii". Peisajul cu tancuri și pereți verticali stâncoși din satul Ruginoasa comună Brăești, adăpostește câteva relicve rupestre. În abruptul perete al Coltului Pietrei se găsesc Pe malul opus în dreptul școlii, pe micul tanc al Culmii Ghiocei se găsesc două firide supraetajate - “La Policiori”. Atestarea documentara atribuie ctitorirea ciobanilor - Simion și Vlad
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 93.082 hectare și include ariile protejate: Parcul Natural Apuseni, Avenul Borțigului, Complexul Carstic din Valea Ponorului, Cheile Albacului, Cheile Gârdișoarei, Cheile Ordâncușei, Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros, Groapă de la Bârsa, Groapă Ruginoasa, Izbucul Tăuzului, Izbucul Cotețul Dobreștilor, Izbucul Matisești, Molhașul Mare de la Izbuc, Piatra Bulzului, Pietrele Galbenei, Peșteră Cetatea Rădesei, Peșteră Vârfurașu, Peșteră Poartă lui Ionele, Peșteră Mare de pe Valea Firei, Peșteră Scărișoara, Peșteră Ghețarul de la Vârtop, Peșteră din Piatră Ponorului, Peșteră
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
Bârladului - fiind o subunitate de rang superior a Podișului Moldovei, căreia îi și aparține geologic. În această subunitate este mărginit la est de către Culmea Șiretului:formată de la nord-vest spre sud-est din Dealul Bour, Șaua Bucecii, Dealul Mare (Hârlău) și Șaua Ruginoasa, iar la vest de către Podișul Dragomirnei în partea de nord și Podișul Fălticenilor spre sud. Cu orientare generală nord-vest - sud-est și o evoluție avansată care tinde să-i dea un caracter de depresiune-culoar, culoarul are o lungime de peste 100 km
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
deblocarea a 37 de artere județene. Sunt închise tronsoane din DJ 244D - Ciortești - Dolhești, DJ 244F - Moșna - Bohotin, DJ 248A - Iași -Voinești, DJ 246 - Țibănești - Dagâța, DJ 281 - Sticlăria - Slobozia, DJ 281C - Blăgești - Coasta Măgurii, DN 24 - Dobrovăț, DJ 280D - Ruginoasa - Heleșteni, DJ 208G - Kogălniceni - Oboroceni, DJ 208L - Pașcani - Miroslovești, DJ 280 - Strunga - Oțeleni, DJ 207A - Sinești - Stornești. BACĂU. Aproape 25.000 de persoane din 53 de localități nu au energie electrică din cauza defecțiunilor apărute la 19 linii de medie tensiune
Efectele vremii. Drumuri ÎNCHISE și localități FĂRĂ CURENT by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/101381_a_102673]