754 matches
-
occidentală începe în perioada 1967-1969. Raporturile cu Republica Federală Germania, active din 1966, capătă o amploare crescîndă. Scînteia prezintă în întregime această dezvoltare a relațiilor bilaterale. Vizita din 1966 a ministrului român al Comerțului Exterior în Germania de Vest produce rumoare. Ea este urmată de vizita de răspuns a ministrului german al Economiei. Aceste întîlniri pregătesc stabilirea de relații diplomatice în ianuarie 1967. Vicecancelarul și ministrul Afacerilor Externe Willy Brandt se află la București în august 1967. Sensul acestei deschideri? Aplicarea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
tehnologie extrem de sofisticată. Mai mult, sunetele rap sînt adesea sunete transgresive, care încalcă regulile proprietății și ale unui discurs acceptabil. Ele sînt adesea sunete dezordonate, cu zgomote precum cele produse de mașini de poliție, de elicoptere, gloanțe, sticlă spartă și rumoare urbană în fundal. Sunetele rap sînt deranjante în general cînd sînt transmise cu volum maxim prin difuzoarele din ghettouri în spații publice, transmițînd mesajul că inamicul este aici, că societatea este divizată și se confruntă cu conflicte explozive. Există, de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
El consideră că frămîntările sociale, agitațiile mulțimilor au născut un interes aparte pentru fenomene altă dată ignorate: polarizarea corpurilor sociale, intensificarea mișcărilor de stradă, afirmarea actorilor sociali responsabili de mari acte de corupție, comportamentele stereotipe ale unor mari categorii sociale. " Rumoarea" are deci importante funcții sociale: relansează procesele de asimilare socială, reiterează diferențierile sociale (oferind practici și norme noi), oferă explicații noi teoriilor despre rolul maselor, conferă o valoare pragmatică acțiunii, apelînd la "morala istoriei". L-am citat pe Michel Rouquette
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
tehnicieni ai puterii"333. Nici noi nu am fi putut rosti o judecată mai pertinentă. De altfel, acestor rînduri le corespund cîteva cuvinte ale președintelui d'Estaing, redactate în cel mai pur stil tardian: Imensa majoritate a francezilor trăiește în rumoarea orașelor. Radioul și televiziunea difuzează peste tot mesajul lor nervos"334. Cu o singură completare: aceste mesaje nervoase sînt emanații ale cîtorva minți ce aparțin starsistem-ului, subtil analizat odinioară de un Edgar Morin, unui sistem de vedete care nu se
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în țară. Neinspirat, Mihai Dimiu, și el profesor la regie, dar prezent acolo, a vrut să facă un joc de cuvinte nu rău: "Nu te panica, Dane! Consideră-mă locotenentul celor de dincolo!"... Cînd toți zîmbeau și se înfiripase o rumoare pașnică, de undeva, de după o actriță planturoasă, s-a auzit o voce gîjîită și vehementă: Nu cred că sînteți mîndru, tovarășul Dimiu, să fiți reprezentantul unor mișei care și-au trădat patria! Într-o vreme, pentru așa ceva, indivizii erau decapitați
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
cu mine și mi se spovedeau. Este greu pentru un Rege să înțeleagă ce înseamnă să rămâi zile-ntregi să păzești animalele la pășune; îți trec prin cap atâtea gânduri, îți faci mii de planuri, încerci să tălmăcești glasul vântului, rumorile câmpiei, zbieratul celorlalte animale. Eu vorbeam cu copacii, cu ierburile, cu norii; mă afundam în cele mai stranii închipuiri. Acasă mama vitregă, ce se numea tot Catarinella ca mama mea bună, mă muștruluia dacă mâncam o bucată de pâine mai
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
la încheieturi, dându-i impresia că are oasele putrede. "Viața unui deținut" se gândea "ce diferită e de cea a unui om liber; acesta nu știe ce-nseamnă să se bucure de cele mai mărunte lucruri, de cele mai nedeslușite rumori, nu cunoaște scala tăcerii ce are felurite valori dimineața, la amiază sau noaptea. Afară omul se mișcă neștiutor de ceea ce se întâmplă lângă el, acolo unde se săvârșesc fărădelegi, delicte, abuzuri, unde sunt uciși semeni de-ai lui fără a
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
supravegheat și supraveghetor, infinită permutație ciclică datorată unei socialități ce generează fără întrerupere supravegherea „de aproape”. Ceea ce o distinge de celălalt tip de supraveghere, polițienească, sunt consecințele, deși, uneori, cele două se pot confunda. „Romanele” teatrului relatează intrigi și delațiuni, rumori și scandaluri ce-și au originea în supravegherea internă a unei săli. Dar cine garantează folosirea corectă a acestor informații? Ce morală le legitimează, ce instanță le denaturează? Și cum se pervertește plăcerea supravegherii reciproce sub o presiune polițienească? Sala
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
de a deschide într-o aceeași cameră mai multe televizoare în același timp, arată că o apucăm pe acest drum: imagini, imagini strălucitoare și diferite, mereu retransmise de mașină, sosesc de pretutindeni, și mesajele se anulează nelăsînd să supraviețuiască decît rumoarea. Tentația este mare de a ne identifica cu această rumoare, de a ne lăsa încercuit de ea, pînă la a ne forma una cu ea, pînă la mutism. Tautism ale cărui manifestări în știința cognitivă le vom vedea mai departe
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
în același timp, arată că o apucăm pe acest drum: imagini, imagini strălucitoare și diferite, mereu retransmise de mașină, sosesc de pretutindeni, și mesajele se anulează nelăsînd să supraviețuiască decît rumoarea. Tentația este mare de a ne identifica cu această rumoare, de a ne lăsa încercuit de ea, pînă la a ne forma una cu ea, pînă la mutism. Tautism ale cărui manifestări în știința cognitivă le vom vedea mai departe, școala de la Viena prefigurîndu-i structura, anunțînd că toate propozițiile logicii
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
jos, alții în picioare. Pe bănci, pe scaune și împrejur asemenea. În capul băncilor din față, e Cațavencu împreună cu Ionescu, Popescu și alți dascăli și partizani. Farfuridi e la tribună. -Perdeaua se ridică asupra unei întreruperi. În toată sala e rumoare. Prezidentul agită clopoțelul.) SCENA I Trahanache, Cațavencu, Brânzovenescu, Farfuridi, Ionescu, Popescu, Cetățeni, Alegători, Public rumoare Farfuridi: (de la tribună) Dați-mi voie (gustă din paharul cu apă.) Dați-mi voie! (Rumoare.) Trahanache: (trăgându-și clopoțelul) Stimabili! Onorabili! (afabil) faceți tăcere! Sunt
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
față, e Cațavencu împreună cu Ionescu, Popescu și alți dascăli și partizani. Farfuridi e la tribună. -Perdeaua se ridică asupra unei întreruperi. În toată sala e rumoare. Prezidentul agită clopoțelul.) SCENA I Trahanache, Cațavencu, Brânzovenescu, Farfuridi, Ionescu, Popescu, Cetățeni, Alegători, Public rumoare Farfuridi: (de la tribună) Dați-mi voie (gustă din paharul cu apă.) Dați-mi voie! (Rumoare.) Trahanache: (trăgându-și clopoțelul) Stimabili! Onorabili! (afabil) faceți tăcere! Sunt cestiuni importante, arzătoare la ordinea zilei... Aveți puțintică răbdare... (cătră Farfuridi.) Dă-i înainte, stimabile
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
-Perdeaua se ridică asupra unei întreruperi. În toată sala e rumoare. Prezidentul agită clopoțelul.) SCENA I Trahanache, Cațavencu, Brânzovenescu, Farfuridi, Ionescu, Popescu, Cetățeni, Alegători, Public rumoare Farfuridi: (de la tribună) Dați-mi voie (gustă din paharul cu apă.) Dați-mi voie! (Rumoare.) Trahanache: (trăgându-și clopoțelul) Stimabili! Onorabili! (afabil) faceți tăcere! Sunt cestiuni importante, arzătoare la ordinea zilei... Aveți puțintică răbdare... (cătră Farfuridi.) Dă-i înainte, stimabile, aveți cuvântul! Farfuridi: (cătră adunare) După ce am vorbit dar din punctul de vedere istoric, din
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
punctul de vedere istoric și din punctul de vedere de drept, voi încheia, precum am zis, cât se poate mai scurt. (bea o sorbitură, apoi, reluându-și răsuflarea, rar ca și cum ar începe o poveste.) La anul unamie-opt-sute două zeci-și-unu... fix... (Rumoare și protestări în grupul lui Cațavencu: A! A! A!) Popescu: Dacă ne-ntoarcem iar la 1821 fix, ne-am procopsit. (rumoare și protestări.) Farfuridi: Dați-mi voie... La una-mie-opt sute... Toți: (în cor, cu tonul lui) Douăzeci-și-unu fix... (rumoare și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
bea o sorbitură, apoi, reluându-și răsuflarea, rar ca și cum ar începe o poveste.) La anul unamie-opt-sute două zeci-și-unu... fix... (Rumoare și protestări în grupul lui Cațavencu: A! A! A!) Popescu: Dacă ne-ntoarcem iar la 1821 fix, ne-am procopsit. (rumoare și protestări.) Farfuridi: Dați-mi voie... La una-mie-opt sute... Toți: (în cor, cu tonul lui) Douăzeci-și-unu fix... (rumoare și protestări.) Farfuridi: Dați-mi voie. Trahanache: (clopoțel) Stimabile, onorabile! Nu întrerupeți... Aveți puțintică... Cațavencu: Ce răbdare, venerabile domnule prezident! Ceasurile sunt
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
fix... (Rumoare și protestări în grupul lui Cațavencu: A! A! A!) Popescu: Dacă ne-ntoarcem iar la 1821 fix, ne-am procopsit. (rumoare și protestări.) Farfuridi: Dați-mi voie... La una-mie-opt sute... Toți: (în cor, cu tonul lui) Douăzeci-și-unu fix... (rumoare și protestări.) Farfuridi: Dați-mi voie. Trahanache: (clopoțel) Stimabile, onorabile! Nu întrerupeți... Aveți puțintică... Cațavencu: Ce răbdare, venerabile domnule prezident! Ceasurile sunt înaintate. Sunt și alți oratori înscriși să vorbească... Toți din grup: Da! Da! Cațavencu: Onorabilul orator a promis
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
din grup: Da! Da! Cațavencu: Onorabilul orator a promis să încheie cât se poate mai scurt: apoi ce fel de scurt este asta, s-o luăm a doua oară de la 1821? A! A! A! Toți din grup: A! A! A! (rumoare.) Farfuridi: Dați-mi voie... Trahanache: (cătră Farfuridi cu dulceață, ridicându-se peste masă cătră tribună) Stimabile... eu gândesc că nu ar fi rău să sărim la 48... Cațavencu: (strigând) Mai bine la 64... Popescu, Ionescu și toți din grup: Da
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
1864, vine, mă nțelegi, ocaziunea să se pronunțe poporul printr-un plebicist... Să vedem însă mai-nainte... să ne dăm seama bine de ce va să zică... de ce este un plebicist... Ionescu: Știm ce este plebicistul! Mersi de explicație! Toți: Nu trebuie explicație... (rumoare.) Farfuridi: (cătră întrerupători) Dați-mi voie! (cătră Trahanache.) Domnule prezident!... Trahanache: (clopoțel) Stimabilii, onorabilii, rog nu întrerupeți pe orator, (foarte afabil) faceți tăcere; sunt cestiuni arzătoare la ordinea zilii; aveți puțintică răbdare. (cătră Farfuridi.) Aveți cuvântul, stimabile, dați-i înainte
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
că atunci când zicem 64... (cu energică convingere) și să nu căutați a încerca măcar să mă combateți; vă voi dovedi cu date istorice că toate popoarele își au un 64 al lor... Cațavencu: Dați-mi voie; nu e vorba de 64. (rumoare aprobativă pentru Cațavencu.) Farfuridi: Dați-mi voie... (Toate colochiile și întreruperile se fac avocățește, cu multă vioiciune și cu tonul înțepat și volubil.) Domnule prezident!... Trahanache: (clopoțel) Stimabile, onorabile, faceți tăcere... avem cestiuni arzătoare... Cațavencu: (ridicându-se în capul băncii
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și anume în punctele... esențiale... Din această dilemă nu puteți ieși... Am zis! (Aplauze în fund, sâsâituri în față. Farfuridi coboară zdrobit, ștergându-se de sudoare, și merge n fund. Brânzovenescu și alți alegători îl întâmpină și-i strâng mâna. Rumoare. Mai mulți din auditoriu se scoală și strică rândurile. Cațavencu suie de la dreapta în mijloc, unde vorbește încet cu grupul său gesticulând viu. Cu un alt grup mai în fund Farfuridi și Brânzovenescu asemenea. Pristanda iese misterios din cabinetul primarului
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
acesta mai mulți inși se mișcă în fund, pe unde apare Cetățeanul turmentat și Ghiță în țivil.) SCENA VI Aceiași Ghiță Pristanda și Cetățeanul forate șovăind. Zgomot la intrarea acestora. Trahanache: (clopoțind) Faceți puțintică tăcere... Cațavencu: (care, în timpul scurt al rumorii provocate de intrarea lui Pristanda și a Cetățeanului turmentat, și-a consultat hârtiuțele, cu ton predomnitor) Fraților, iată ce spun statutele soțietății noastre la art. I iu: "Se formează în urbea noastră o soțietate enciclopedică-cooperativă cu numele de "Aurora Economică
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
prospere!" Cetățeanul: (care, de la intrare, a venit șovăind până la mijloc și s-a turnat pe un scaun în fața tribunii, se scoală și ridică mâna) Și eu! (sughite) și eu sunt! (șovăie și iar se toarnă pe scaun. Râsete în fund, rumoare în față.) Cațavencu: (cătră Trahanache, întorcându-se spre masa prezidențială) Domnule președinte, rog să nu fiu întrerupt... Trahanache: Parcă ziceai, stimabile, că întreruperile... Cațavencu: Da (cu dignitate) dar... Trahanache: În sfârșit... (clopoțind.) Nu întrerupeți, mă rog... Cațavencu: (căutând șirul) Ziceam
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Da (cu dignitate) dar... Trahanache: În sfârșit... (clopoțind.) Nu întrerupeți, mă rog... Cațavencu: (căutând șirul) Ziceam dar: "... ca România să fie bine și tot românul să prospere"... Cetățeanul: (se scoală șovăind și ridică mâna) Și eu sunt! (sughite rău; râsete, rumoare.) Trahanache: A! (sculându-se peste masă.) Ce? Ce ești d-ta, stimabile?... Cetățeanul: (sughițând) Mă cunoaște d. Nae... (arată spre Cațavencu.) Cioclopedică... (râsete, rumoare.) Cațavencu: (nervos) Ce? Cetățeanul: Română!... (râsete; sughite.) Aurora!... (sughite; râsete, rumoare din ce în ce mai mare.) Trahanache: (nervos și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
românul să prospere"... Cetățeanul: (se scoală șovăind și ridică mâna) Și eu sunt! (sughite rău; râsete, rumoare.) Trahanache: A! (sculându-se peste masă.) Ce? Ce ești d-ta, stimabile?... Cetățeanul: (sughițând) Mă cunoaște d. Nae... (arată spre Cațavencu.) Cioclopedică... (râsete, rumoare.) Cațavencu: (nervos) Ce? Cetățeanul: Română!... (râsete; sughite.) Aurora!... (sughite; râsete, rumoare din ce în ce mai mare.) Trahanache: (nervos și el, cătră adunare, clopoțind) Faceți tăcere, stimabile!... (cătră Cetățeanul turmentat.) Cum? Cetățeanul: (șovăind) Cioclopedică! (sughite.) Comportativă! (sughite.) Iconomie! (sughite.) Soțietate care va să zică... (râsete și rumoare
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
eu sunt! (sughite rău; râsete, rumoare.) Trahanache: A! (sculându-se peste masă.) Ce? Ce ești d-ta, stimabile?... Cetățeanul: (sughițând) Mă cunoaște d. Nae... (arată spre Cațavencu.) Cioclopedică... (râsete, rumoare.) Cațavencu: (nervos) Ce? Cetățeanul: Română!... (râsete; sughite.) Aurora!... (sughite; râsete, rumoare din ce în ce mai mare.) Trahanache: (nervos și el, cătră adunare, clopoțind) Faceți tăcere, stimabile!... (cătră Cetățeanul turmentat.) Cum? Cetățeanul: (șovăind) Cioclopedică! (sughite.) Comportativă! (sughite.) Iconomie! (sughite.) Soțietate care va să zică... (râsete și rumoare mare.) Ionescu: E turmentat!... Popescu: E tun! (grupul se mișcă; unii
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]